Scopul

princi R
pal alo
alime l
ntatiei u
nu l
este
acela a
de l
alung i
are am
senzat e
iei den
foame t
, ci ina
a t
asigur i
a e
eleme i
ntele
nutriti
ve
esenti
ale
pentru
o
functi
onare
optim
a a
organi
smulu
i. Din
neferi
cire in
Roma
nia
calitat
ea
hranei
este
foarte
slaba,
vitami
nele si
miner
alele
fiind
preze
nte in
cantit
ati
foarte
mici.
Fara
miner
ale si
oligoe
lemen
te
organi
smul
nu
poate
functi
ona,
iar
vitami
nele
nu isi
pot
desfas
ura
activit
atea.
Organ
ismul
uman
nu
poate
produ
ce
miner
ale,
astfel
incit
aceste
a
trebui
e
procur
ate
din
surse
extern
e. In
cazul
in
care
miner
alele
lipses
c din
alime
ntatia
noastr
a,
uneori
pot
apare
a
proble
me
grave
de
sanat
ate.
Organ
ismul
necesi
ta
cantit
ati
mai
mari
din
anumi
te
substa
nte
miner
ale.
Printr
e
aceste
a se
numar
a
calciul
,
magn
eziul,
care
sunt
indisp
ensabi
le,
precu
m si
fosfor
ul,
potasi
ul si
cloruri
le. Din
altele,
organi
smul
utilize
aza
doar
mici
cantit
ati,
aceste
a fiind
oligoe
lemen
tele.
Calciul
comba
te
insom
nia,
fortifi
ca
oasele
,
dentiti
a si
sistem
ul
nervo
s.
Deficit
ul de
calciu
duce
la
apariti
a
rahitis
mului
la
copii,
iar la
adulti
produ
ce
osteo
malaci
e,
osteo
poroz
a si
carii
dentar
e. De
aseme
nea,
scade
rezist
enta
la
stres,
favori
zeaza
apariti
a
alergii
lor,
inflam
atiilor
si a
cramp
elor
muscu
lare.
Lipsa
calciul
ui
facilit
eaza
absor
btia
plumb
ului
(un
metal
toxic)
si
depun
erea
acestu
ia in
oase
si
dinti.
Carent
a de
calciu
este
foarte
des
intilnit
a la
femei.
Aceste
efecte
devin
eviden
te mai
ales in
timpul
si
dupa
starile
de
gravid
itate,
precu
m si la
virste
mai
inaint
ate.
Admin
istrare
a
calciul
ui are
efecte
benefi
ce si
in
lomba
lgii,
disme
noree
si
contri
buie
la
atenu
area
dureri
lor
osoas
e
datora
te
creste
rii. Un
aport
crescu
t de
calciu
este
indica
t si in
cursul
starilo
r de
hipogl
icemie
.
Dusm
anii
calciul
ui
sunt
grasi
mile,
acidul
oxalic
(se
gasest
e si in
ciocol
ata),
precu
m si
fitatii
(din
cereal
e).
Alime
ntele
bogat
e in
calciu
sunt
laptel
e si
produ
sele
lactat
e,
macul,
nucile,
alunel
e, soia
si
zarzav
aturile
.
Neces
arul
zilnic
de
calciu
pentru
un
adult
sanat
os
este
de
800-
1.200
mg,
iar
ingest
ia a
peste
2 g se
admit
e
numai
sub
supra
veghe
re
medic
ala.
Magne
ziul
este
indisp
ensabi
l
functi
onarii
eficien
te a
sistem
ului
nervo
s, a
muscu
laturii
si a
sistem
elor
enzim
atice,
deoar
ece
partici
pa la
metab
olismu
l
glucid
elor,
lipidel
or,
acizilo
r
nuclei
ci si al
protei
nelor.
Asigur
a
buna
functi
onare
a
aparat
ului
cardio
vascul
ar,
fiind
un
factor
protec
tor
impotr
iva
infarct
ului
de
mioca
rd.
Inceti
neste
proces
ul de
imbatr
inire
si
stabili
zeaza
nivelu
l
sangvi
n al
colest
erolul
ui.
Consu
mul
de
magn
eziu
creste
rezist
enta
organi
smulu
i fata
de
infecti
i si
imbun
atates
te
randa
mentu
l
intele
ctual.
Impie
dica
proces
ul de
forma
re al
calculi
lor
renali
si
biliari.
Favori
zeaza
proces
ele de
digest
ie si
menti
ne
integri
tatea
dantur
ii.
Asocia
t cu
calciul
comba
te
stresu
l si
starile
depre
sive.
Dusm
anii
magn
eziului
sunt
substa
ntele
diureti
ce si
alcool
ul. Se
gasest
e in
semin
tele
uleioa
se,
zarzav
aturi
si ape
miner
ale.
Magne
ziul
este
indisp
ensabi
l
metab
olismu
lui
substa
ntelor
miner
ale,
precu
m si
asimil
arii
vitami
nei C.
Aport
ul de
magn
eziu
trebui
e
sporit
in
cazul
gravid
elor,
femeil
or
care
utilize
aza
antico
ncepti
onale
sau
medic
atie
cu
hormo
ni
estrog
eni.
De
aseme
nea,
este
contra
indica
ta
ingest
ia
unei
doze
mai
mari
de 1 g
de
magn
eziu
pe zi
timp
indelu
ngat.
Fierul
este
unul
din
eleme
ntele
indisp
ensabi
le
vietii,
fiind
absolu
t
neces
ar
pentru
sintez
a
hemo
globin
ei din
eritroc
ite
(globu
lele
rosii),
miogl
obinei
din
celulel
e
muscu
lare si
a unor
enzim
e
esenti
ale.
Fierul
nu
este
sinteti
zat in
organi
sm si
de
aceea
este
neces
ar un
aport
exoge
n
coresp
unzat
or
realiz
at atit
prin
consu
mul
unor
alime
nte
bogat
e in
fier,
cit si
prin
uilizar
ea
suplim
entelo
r
alime
ntare.
Este
neces
ar in
proces
ele de
oxidor
educe
re, de
acest
eleme
nt
depinz
ind in
cea
mai
mare
masur
a
cantit
atea
de
oxige
n care
ajung
e la
inima,
ficat,
muscu
latura
si alte
tesutu
ri.
Conrib
uie la
dezvol
tarea
fizica
gener
ala, la
stimul
area
imunit
atii si
ameli
orarea
semne
lor de
obose
ala.
Este
utiliza
t in
profila
xia si
trata
mentu
l
anemi
ei
provo
cate
de
carent
a de
fier si
ajuta
la
regen
erarea
epider
mului.
Femeil
e
pierd
in
fiecar
e luna
de
doua
ori
mai
mult
fier
decit
barbat
ii,
gravid
ele
necesi
tind,
de
aseme
nea, o
cantit
ate
dubla
de
fier.
Neces
arul
zilnic
de fier
al
femeil
or
este
de 15
mg,
iar in
cazul
mame
lor
care
alapte
aza de
50
mg. O
alime
ntatie
ration
ala
contin
e circa
6 mg
de fier
la 100
calorii
.
Carent
a de
fier
poate
deter
mina
fragili
tatea
parulu
i si a
unghii
lor,
descu
amare
a
tegum
entelo
r,
stari
de
obose
ala si
amete
li, iar
la
copii
se
poate
manif
esta
initial
prin
scader
ea
capaci
tatii
de
conce
ntrare
si a
memo
riei,
ducin
d la
reduc
erea
trepta
ta a
nivelu
lui
intele
ctual.
Un
aport
suplim
entar
de fier
este
neces
ar si
la
perso
anele
care
consu
ma
cantit
ati
mari
de
cafea
si
ceai.
Zincul
contro
leaza
si
reglea
za
proces
ele
metab
olice,
activit
atea
enzim
elor si
menti
ne
integri
tatea
celulel
or. Se
gasest
e in
cantit
ati
foarte
mici in
organi
sm si,
din
aceast
a
cauza,
este
neces
ara o
perma
nenta
suplim
entare
a
alime
ntatiei
cu
prepar
ate
contin
ind
zinc.
Un
aport
insufic
ient,
chiar
si
pentru
perioa
de
scurte
de
timp
(o
sapta
mina),
reduc
e
ritmul
de
dezvol
tare a
muscu
laturii
si
capaci
tatea
de
raspu
ns a
sistem
ului
imunit
ar,
avind
ca
efect
scader
ea
rezist
entei
organi
smulu
i fata
de
divers
e
infecti
i. Este
indisp
ensabi
l in
biosin
teza
protei
nelor
si
implici
t a
acizilo
r
nuclei
ci,
partici
pa la
sintez
a
insuli
nei,
are un
rol
import
ant in
menti
nerea
echilib
rului
acido-
bazic,
intervi
ne in
dezvol
tarea
aparat
ului
reprod
ucator
, ajuta
la
ameli
orarea
anumi
tor
boli
ale
prosta
tei si
poate
fi
eficien
t si in
trata
mentu
l
sterilit
atii.
Divers
e
cercet
ari au
aratat
ca
unele
forme
ale
impot
entei
sunt
provo
cate
de
lipsa
cronic
a de
zinc la
un
numar
mare
de
perso
ane,
de
aceea,
la
barbat
i se
recom
anda
admin
istrare
a in
perma
nenta
a
suplim
entelo
r
alime
ntare
cu
zinc.
Este
absolu
t
neces
ar
pentru
produ
cerea
testos
teronu
lui
ceea
ce
favori
zeaza
dezvol
tarea
muscu
laturii.
Este
benefi
c
perso
anelor
in
virsta,
care
sufera
de
senilit
ate si
femeil
or
care
prezin
ta
deregl
ari ale
ciclulu
i
menst
rual.
Accele
reaza
vindec
area
ranilor
si
reduc
e in
mod
substa
ntial
depun
erile
de
colest
erol,
poate
avea
efecte
poziti
ve in
cazul
scader
ii
sensib
ilitatii
gustat
ive,
ajuta
la
dispar
itia
petelo
r albe
ale
unghii
lor si
poate
oferi o
anumi
ta
protec
tie
impotr
iva
efecte
lor
nocive
ale
mediu
lui
poluat
.
Neces
arul
zilnic
al
unui
barbat
adult
este
de 15
mg,
iar la
sporti
vi
acest
neces
ar
poate
ajung
e pina
la 50
mg.
De
aseme
nea,
se
recom
anda
consu
mul
unor
cantit
ati
mai
mari
de
zinc
alcooli
cilor si
diabet
icilor.
Se
gasest
e in
cantit
ati
apreci
abile
in
carne
(de
vita,
miel,
porc
etc.),
in
alime
ntele
de
origin
e
marin
a
(pesti,
raci
etc.)
si in
oua.
Alte
alime
nte cu
contin
ut
bogat
de
zinc
sunt si
germe
nii de
griu,
drojdi
a de
bere,
semin
tele
de
dovlea
c,
laptel
e
degre
sat si
musta
rul.
Seleni
ul
este
un
antiox
idant
care
inceti
neste
imbatr
inirea
celulel
or si
ajuta
la
preve
nirea
celulel
or
cancer
oase.
Fosfor
ul
este
implic
ate in
menti
nerea
sanat
atii
oaselo
r si a
dantur
ii. De
aseme
nea
are un
rol
import
ant in
functi
onare
a
aparat
ului
cardio
vascul
ar.
Iodul
este
neces
ar in
functi
onare
a
gland
ei
tiroide
.
Cobalt
ul
este
indisp
ensabi
l in
proces
ul de
forma
re a
globul
elor
rosii.
Manga
nul
sustin
e
activit
atea
unor
enzim
e
gastri
ce si
are rol
in
elimin
area
toxine
lor si
este
recom
andat
in
cazul
tulbur
arilor
de
memo
rie,
amete
li,
obose
ala.
Potasi
ul
norma
lizeaz
a
ritmul
cardia
c.
Cromu
l
creste
randa
mentu
l fizic
si
ajuta
la
dezvol
tarea
muscu
laturii.
In
numar
ul
viitor
vom
discut
a
despr
e
protei
ne si
eleme
ntele
lor
compo
nente
-
amino
acizii.