”Maitreyi”

De Mircea Eliade
-Caracterizare de personaj-

Romanul ” Maitreyi” de Mircea Eliade apare in anul 1933 bucurandu-se de o

pupularitate in intreaga lume astfel impunandu-l pe scriitor atat in literatura româ nă
câ t și în strainatate. Este un roman subiectiv, de analiză psihologica – sunt abordate
problemele de conștiință cu care se confruntă protagniștii, sentimentele și tră irile
acestora. Este un roman exotic pentru ca abordeaza o lume diferita – cu o altă cultura,
civilizatie, alte obiceiuri și tradiții dar și un roman al experienței valorificand o traire
reala sau imaginara a scriitorului care are la baza un sentiment sau o stare sufleteasca
puternica.

Titlul este sugestiv, reprezentand numele personajului principal feminin,

simbolul iubirii personajului narator, dar și poarta spre o noua cultură , cea indiana, in
care acesta se aprofundeaza.

Ideea centrala a romanului ilustreaza drama incompatibilită ții dintre 2 tineri

indră gostiți ce aparțin unor lumi paralele.

Allan este eroul principal al romanului dar si naratorul acestuia, astfel

atribuindu-se un rol dublu- protagonist narator. Acesta este un inginer englez care
pleaca la munca in India, reprezentand simbolul civilizației europene. El este angajat
pentru desen dehnic, avandu-l in calitate de șef pe Narendra Sen(tatal fetei de care se
va indragosti mai tarziu).

Inițial acesta spune ca este mandru de cetă țenia și descendența sa continentală ,

ulterior însă lucrurile se vor schimba.

Prima intalnire cu Maitreyi nu-i lasa lui Allan cea ai buna imprsia , ba chiar un
dispret. Urmatoarea oara cand va avea ocazia sa o cunoasca mai aproape acaesta insă
iși formează o parere complet diferita de cea initiala spunand ” o priveam cu o
oarecare curiozitate, caci nu izbuteam sa inteleg ce taina ascunde faptura aceasta..”.

Allan este și un bun profesionist in ceea ce tine de munca pe care o indelineste

fapt pentru care Narendra Sen îl sprijină să ocupe un post de inspector. Noua sa
actvitate se desfasura într-o zonă de junglă , o regiune nesă nă toasă şi necivilizată de
aceea ajunge să se imbolnă veasca de o malarie grava fiind internat in spital iar dupa
finisarea tratamentului chiar acceptand propunerea șefului să u de a locui la el pana
nu-si va reveni definitiv. Aceasta a constituit și factorul principal care a determinat
apropierea cu Maitreyi.
 Englezul, venit dintr-o altă cultură şi civilizaţie, se simte stingherit în casa lui Sen,
stâ nd restras în bibliotecă . În primele luni, el nu prea avea niciun fel de sentimente
pentru Maitreyi: „niciodată nu m-am gâ ndit la dragoste în cele dintâ i luni petrecute în
tovă ră şia Maitreyiei.” Era tulburat de straniul din ochii şi râ sul fetei. O serie de factori
duc insă la apropierea fireasca a celor doi: Allan o invata pe Maitreyi franceza iar ea il
invata limba bengala, schimba autografe pe carti, isi viziteaza reciproc camerele și
altele. Allan descopera in aceasta fiinta tanara de 16 ani o gandire profunda, o mare
sensibilitate și o dorinta de a iubi total pe cineva. Treptat se simte tot mai mult atras
de ea, dar încearcă totuşi să se menţină într-o zonă a lucidită ţii. Amestecul de
prietenie, dorinta de cunoastere, sexualitate, iubire și chiar gelozie stinge insă orice
picatura de incertitudine in sentimentele acestuia fata de Maitreyi- este convins ca o
iubeste. Cele din urma provoaca schimbarea totala a eroului, a gandirii acestuia, a
pasiunilor, a dorințelor, a concepțiilor despre lume. Este convins ca vrea sa se
casatoreasca cu Maitreyi, de aceea alege sa treaca la hinduism crezand ca acest lucru
va fi posibil. Decizia luata de Allan contureaza prsonalitatea atipica a protagonistului
incat nu orice englez ar fi in stare de un asemenea lucru. Allan isi schimba parerea și
despre lumea din care provine, nu mai gaseste nimic bun in ea si ii devine antipatica
”E o lume moarta lumea noastră , continentele noastre albe. Nu mai gă sesc nimic
acolo”

Despă rţirea brutală de Maitreyi îi provoacă o nesfâ rşită suferinţă , o puternică şi

chiar sfâ șietoare durere, el devenind disperat, nă uc, închis, dezgustat de viata –
aceasta stare provocandu-I gâ nduri negre de sinucidere: „Gâ ndul sinuciderii mi-a
apă rut deodată în toată laşitatea şi ridicolul lui.” Totuși aceasta nu a constitui un
impuls pentr a-si incalca cuvantul dat tatalui Maitryiei, ceea ce pune in evidenta
faptul ca este respectuos, ca are simțul onoarei si cinstei.

Îşi organizează „dezintoxicarea erotică ”evadâ nd în Himalaya, un mediu care să -i

permită să -şi aline dorul şi suferinţa; dar compania lui Jenia Isaac nu-i permite acest
lucru, imaginea Maitreyiei ră mâ nâ nd ca o pecete pe sufletul să u.

Structura romanului evidentiaza o trasatura importanta a personajului-narator și

anume spiritul lucid, analitic si riguros al acestuia astfel incat in momentul in care
scrie jurnalul povesteste nu doar faptele ci și modul in care acesta le interpreteaza ”
Mi-e greu sa descriu emoția. O fericire calma și in același timp violentă , in fata careia
sufletul nu opunea nici o rezistenta; o beatitudine a simțurilor care depasea
senzualitatea, ca si cum ar fi participat la o fericire cereasca, la o stare de har. La
inceput, starea se sustinea numai prin priviri” Acesta este modul in care el percepe
prima lor apropiere- o conceptie subiectiva.
 Pe tot parcursul romanului sunt remarcate doua conflicte.Pe de-o parte
conflictul pincipal este cel psihologic (conflictul interior)intre trairea intensa a iubirii
si luciditatea analizei acestui sentiment, intre pasiune mistuitoare si raceala,
obiectivitatea cu care Allan isi analizeza propriile sentimente si sentimentele
Maitreyiei, faptele acestora. Pe de alta parte exista conflictul exterior intre Allan si
Narendra Sen- conflictul dintre doua civilizatii: cea europeana care inseamna libertate
si civilizatia orientala respectiv indiana care inseamna constrangre, respectarea
traditiilor.

Astfel Allan ajunge sa fie un personaj atipic, un personaj in contradictie cu restul

societatii, modelul intelectualului capabil sa aiba probleme de constiinta si reusind sa
transforme o experienta erotica in una a cunoasterii.