Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice
Departamentul „Business Si Administrare”

Lucru Individual
La disciplina Moneda si Credit

~SISTEMUL MONETAR
INTERNAŢIONAL

Gruscean Sergiu
BA1802

Coordonatori științifici:
Gîrlea Mihail, dr.conf.univ.
Lachi Cristina, lect.univ.

Chişinău, 2018

1
 CUPRINS

Introducere................................P

Capitol I. DEZECHILIBRE GENERATE DE SITEMUL DE LA BRETTON-

WOODS.......P-3-4

1.1 Noul sistem monetar international........................P-4-8

1.2 Fondul Monetar Internaţional...............................P-8-12

1.3 Crearea Drepturilor Speciale de Tragere (DST) .....................P-12-13

1.4 Reforme Si Orientari Actuale ale SMI..................P-13-17

Concluzii .....................................................................P-18-20

Bibliografie...................................................................P-21

2
 I. DEZECHILIBRE GENERATE DE SISTEMUL DE LA BRETTON-
WOODS

Functionarea Sistemului de la Bretton- Woods a demonstrat caracterul asimetric

alacestuia, in favoarea SUA, si a evidentiat manifestarea unei incompatibilitati
denumita despecialisti dilema intre aprovizionarea economiei mondiale cu dolari,
care constituie lichiditatiinternationale, si convertibilitatea acestora in aur.

O asimetrie care a privilegiat SUA

Desi sistemul adoptat la Bretton- Woods nu a fost, prin natura si principiile

salediscriminatorii, totusi, functionarea sa, intr- lume marcata de superioritatea
economicaamericana, a condus la consolidarea pozitiei SUA.In anii care au urmat
celui de-al doilea Razboi Mondial, o buna parte din tarileindustrializate si in
special cele europene au inregistrat importante deficite comerciale. Nevoilede
reconstructive economica, de plati internationale au conferit monedei americane o
pozitie privilegiata, devenind general acceptata in platile dintre state. In acest mod,
dolarul SUA adevenit, de fapt, moneda internationala. Nevoia de lichiditati
internationale a fost satisfacuta prinoferta de dolari care a rezultat din deficitele
externe SUA, acestea beneficiau de privilegiul de a-si putea finanta deficitul extern
cu propria moneda: investitiile private americane in lume,ajutoarele economice si
militare ale guvernului american erau platite prin simpla emisiune a uneimonede pe
care alte tari trebuiau sa o accepte, si anume dolarul. Constrangerile impuse
defixarea paritatilor monedelor nationale, in raport cu dolarul american, garantau
manifestareacererii pentru dolar. Daca moneda americana era emisa in cantitati
abundente, antrenandscaderea cursului pe piata de schimb, rezultatul il constituia
aprecierea monedei celorlalte tari; pentru a nu depasi limitele de fluctuare, aceste
tari trebuiau sa-si ofere propria moneda pe piatade schimb, achizitionand in schimb
dolari, mentinand astfel stabilitatea valorii propriei monedein raport cu moneda
americana.In acest mod, se poate aprecia ca deficitul exterior American s-a dovedit
inflationist, dacase tine seama de faptul ca dolarii difuzati in economia mondiala
au contribuit la majorarea maseimonetare in tarile care ii detineau. Singurul
mecanism, care permitea diminuarea deficituluiamerican si a expansiunii monetare
mondiale, il constituia convertibilitatea in aur a dolarilor.Aceasta convertibilitate a
fost problematica, fiind calificata de catre specialisti drept o dilema,respective
dilema convertibilitatii.Asimetria sistemului a fost accentuata de puterea conferita
SUA pentru adoptarea deciziilor in cadrul FMI. Deciziile cu privire la activitatea
3
Fondului erau adoptate cu cele 85%din voturi, iar SUA, datorita puterii economice,
a dispus de un procent de vot superior niveluluide 15% (17,8% in 1933), ceea ce
demonstreaza ca deciziile nu se puteau si nu pot fi luate fara acordul american.

1.1.NOUL SISTEM MONETAR INTERNATIONAL

Sistemul Monetar International,instituit prin Conferinta de la Bretton- Woods, a

fost unsistem bazat pe Gold Exchange Standard (aur devize). Aurul ramanea
etalonul univerasal alvalorii, dar monedele convertibile in aur puteau fi utilizate
alaturi de aur ca instrumente derezerva, servind in special la reglarea soldurilor
balantelor de plati externe. Toate monedele, care puteau fi convertite in aur la
cursul legal, erau monede de rezerva, chiar daca era permisaconvertibilitatea doar
in afara granitelor tarii. Acest tip de convertibilitate a fost convertibilitateaexterna.
Pretul aurului, exprimat in monede de rezerva, era fix, tarile emitente ale acestor
monede fiind obligate sa asigure convertirea in aur, la cursul legal, in afara
frontierelor. Niciunadin prevederile statutului de la Bretton- Woods nu acorda
dolarului un rol privilegiat, numai caacest statut a rezultat din pozitia dominanta a
SUA si din locul pe care il detinea dolarul inrezervele altor tari (in anul 1965
dolarul reprezenta 62,5% din totalitatea monedelor de rezervadetinute de ansamblu
bancilor centrale).Odata cu lansarea noului Sistem Monetar International, s-a creat
Fondul Monetar International, ca fond destinat acordarii de imprumuturi limitate si
temporare pentru tarilemembre; o parte in aur sau dolari si cealalta in moneda
nationala. La fiecare 5 ani cotele de participare ale statelor sunt revizuite, sau pot
interveni si revizuiri partiale. In fruntea FMI existaun Consiliu al Guverantorilor,
membrii acestuia avand un drept de vot diferentiat in functie decotele varsate de
diferite tari. Deciziile importante necesita cel putin 80% din voturi, ceea ceconfera
dreptul de veto SUA.Principiile pe care s-au bazat Sistemul Monetar International,
al carui organism a fostFondul Monetar International, sunt urmatoarele:-

-cooperarea monetara international;-

-cresterea echilibrata a comertului international;-

-dezvoltarea economica a tuturor membrilor;-

-stabilitatea cursului de schimb;-

-multilateralizarea platilor internationale; convertibilitatea monetara;-

-lichiditatea;-

-echilibrarea balantei de plati.

4
Aplicarea acestor principii in activitatea SMI s-a realizat dupa cum rezulta
dinurmatoarea analiza.

a.Cooperarea monetara internationala

Principiul cooperarii monetare internationale a fost considerat esenta SMI si

factoruldeterminat al crearii FMI, organismul care sa asigure consultanta si
colaborare in problemelemonetare internationale. Acest principiu al cooperarii era
considerat realizat prin adeziunea laFond.Se poate afirma ca, din punct de vedere
teoretic, prin intermediu FMI se urmarea a seajunge la armonizarea politicilor
monetare cu obiectivele unei cooperari internationale, in folosultuturor tarilor
membre. Preocuparea principala era reprezentata de stabilitatea cursului deschimb,
multilateralizarea platilor si eliminarea restrictiilor valutare.Practic, cooperarea
prevazuta nu a operat in majoritatea domeniilor de activitate ale FMImai mult de
10 ani, facand ca la finele anului financiar 1965/1966, deficitul cumulat sa fie
de14,21 milioane de dolari SUA, ca urmare a unor cheltuieli de functionare situate
cu mult peste incasari.

b.Cresterea echilibrata a comertului international

Acest principiu a fost formulat in linii generale, ca orientare pentru FMI, de a
contribui larealizarea unui astfel de obiectiv. Ca urmare, s-a interpretat ca exprima
un obiectiv si nu un principiu al Sistemului Monetar International pe care Fondul
ar fi trebuit sa-l propage ca bazasigura a stabilitatii si echilibrului balantei de plati.
Actiunea FMI s-a limitat la inlaturarearestrictiilor valutare.

c.Dezvoltarea economica a tuturor membrilor

Modul in care FMI prin activitatea sa , a urmarit realizarea acestui principiu
comportacontroverse si puncte de vedere diferite din partea tarilor dezvoltate si a
celor sarace. Astfel, sesustine ca tendinta tarilor industrializate a fost de a inlatura
din preocuparile FMI acest obiectiv,considerandu-se ca el intra in atributiile BIRD
si ca formularea din Accord ar reprezenta doar exprimarea unei consecinte a
cresterii comertului international.Inca de la inceputul discutiilor asupra planului
White, India a propus sa se prevada ca principiu sprijinirea dezvoltarii economice a
tarilor sarace, propunere reinnoita in toate discutiilesi formulate in doua variante de
amendamanete si la Bretton- Woods. In anul 1973, cu ocaziaraportului referitor la
reforma SMI, se mentiona ca o atentie deosebita trebuie acordata pozitiei
siintereselor tarilor in curs de dezvoltare.

5
 d.Stabilirea cursului de schimb
Adoptarea acestui principiu, ca element al sistemului monetar international a
fixatoptiunea pentru practicarea cursurilor fixe si a etalonului aur- devize. In acest
scop fiecare taratrebuie sa stabileasca pentru moneda sa, cu acordul FMI, valoarea
paritara exprimata in aur saudolari SUA.Fata de paritatea oficiala, cursurile de
piata ale monedelor nationale puteau varia in jurulunei marje de ±1%, tarile
emitente avand obligatia sa supravegheze strict aceasta evolutie.Atunci cand cursul
monedei unei tari scadea prea mult pe piata schimburilor, trebuia sarascumpere cu
alte devize moneda sa excedentara, pentru mentinerea paritatii declarate de
FMI.Daca rezervele in devize ale acestor tari se epuizau, se exercita dreptul de
tragere asuprafondurilor respective, se cumparau devize cu moneda nationala sau
se efectua operatiuneainversa. Dreptul de tragere al unei tari asupra FMI era
limitat, orice tara putea trage, fara restrictii pana la 25% din cota sa, de la acest
nivel impunandu-se conditionari drastice (putand fi solicitatecriterii politice,
financiare si economice), in niciun caz tragerile neputand depasi 125% din cotade
participare a fiecarei tari. Cand o tara avea o balanta deficitara si isi epuiza
posibilitatile detragere asupra FMI, ea putea sa-si devalorizeze moneda, declarand
FMI o noua paritate pentruredresarea situatiei. Devalorizarile inferioare nivelului
de 10% erau autorizate fara conditii dacaerau destinate corijarii deficitelor de plati
externe. Pentru orice devalorizare superioara niveluluide 10% acordul FMI era
necesar, in caz contrar tara care nu respecta acest angajament pierzandu-si dreptul
asupra fondurilor.Ca rezultat al aplicarii acestui principiu, dolarul, ca principal
active de rezerva inconditiile etalonului aur- devize, in loc sa fie un factor de
stabilitate a devenit, in urma alimentarii excesive a lumii cu dolari, o sursa de
instabilitate. SUA au ajuns in imposibilitatea dea converti, la cererea autoritatilor
monetare straine, dolarii in aur monetar.

e. Multilateralizarea platilor internationale

Principiul multilateralizarii platilor internationale a fost exprimat in Acord numai
subforma unei sarcini a FMI, nefiind precizate modalitatile de aplicare a acesteia.
De aceea s-aconsiderat ca nu trebuie facut nimic special in acest scop,
multilateralizarea fiind un rezultatautomat al inlaturarii restrictiilor.Realitatea a
impus diverse solutii pentru largirea formelor de plati, mentinandu-serestrictii
monetare de protective la care statele nu puteau renunta. Fondul a insistat
permanent pentru inlaturarea acestor restrictii, ajungandu-se, astfel, la
generalizarea multilateralizarii platilor.

f .Convertibilitatea monetara
In acceptiunea Acordului, convertibilitatea reprezinta inlaturarea tuturor
6
restrictiilor la platile privind tranzactiile curente. Moneda unei tari membre devine
convertibila atunci cand tararespective inlatura restrictiile la platile curente, adica
pune la dispozitie moneda sa, sau a alteitari membre, pentru efectuarea platilor
pentru tranzactii internationale curente si permitetransferul sumelor obtinute din
astfel de tranzactii.Functionarea convertibilitatii a vizat doua aspecte distinct:
primul se refera laconvertibilitatea dolarului, in calitatea sa de etalon, moneda de
rezerva si de plata in cadrulsistemului; al doilea avea in vedere convertibilitatea
monedelor nationale ale celorlalte tari,membre ale FMI.Aparitia crizei monetare de
la inceputul anului 1968 a determinat adoptarea de masurirestrictive privind
convertirea dolarilor americani in aur. Astfel s-a ajuns la hotararea SUA, dinaugust
1971, de a suspenda convertibilitatea in aur a dolarilor detinuti de autoritatile
monetareale altor tari membre ale FMI. Din punct de vedere al convertibilitatii,
acesteia i s-a schimbatcontinutul. In acceptiunea FMI, din notiunea de
convertibilitate a disparut referirea la aur, fiindeliminat de asemenea si un element
de baza al convertibilitatii: cursul fix. Astfel, notiuneaadoptata pentru definirea
pozitiei dolarului american, dupa suspendarea convetibilitatii in aur,este
convertibilitatea de piata.

g. Principiul lichiditatii
Principiul lichiditatii a fost considerat ca element intrinsec al functionarii
SistemuluiMonetar International. Crearea Fondului Monetar International, ca
institutie financiara, avea siscopul asigurarii unui ³rezervor´ din care: ³la nevoie,
tarile membre sa poata obtine un sprijintemporar, pentru a face fata deficitului
balantei de plati´. Autoritatile monetare ale tarilor membre FMI aveau obligatia de
a-si constitui rezerve monetare corespunzatoare nevoilor generate de doua
operatiuni: convertirea sumelor solicitate; interventiile de piata ale autoritatilor
monetare, in scopul mentinerii stabilitatii cursurilor de schimb.Lichiditatea
globala, constituita din aur si valute, la care s-au adaugat pozitia tarilor laFMI si
DST-urile, avea in perioada de dupa razboi un nivel procentual optim al rezervelor
fata deimport, de aproximativ 40%. Aplicarea de catre FMI a principiului
lichiditatii, prin acordari decredite, respectiv acceptarea vanzarii de valuta contra
monedei nationale, a fost redusa in primiizece ani de activitate, fapt motivat prin
aceea ca folosindu-se numai dolari s-ar fi creat o cererede bunuri din SUA cu
posibile efecte inflationiste, si prin aceea ca intr-un termen foarte scurtFondul ar fi
ramas fara resurse valutare utilizabile.In urma solicitarilor Consiliului Directorilor
Executivi, Secretariatul FMI a elaborat unstudiu numit ³Nevoi de rezerve´, publicat
in ianuarie 1966. Schimbul de pareri, intre ConsiliulDirectorilor Executivi si
Grupul celor 10, s-a soldat cu un proiect de creare de rezerve sub formaunor
Drepturi Speciale de Tragere (DST), emise si folosite de FMI, care se evidentiaza
7
intr-uncont special. DST a fost considerat un nou activ de rezerva, sumele alocate
fiind considerate parte integranta a rezervelor tarilor membre.

h. Echilibrarea balantei de plati

Acesta a constituit un principiu de politica economica al fiecarei tari, fiind inclus si
inAcordul de la Bretton- Woods ca obiectiv al FMI care, prin creditele pe care le
acorda, contribuiela scurtarea duratei si al reducerea gradului de dezechilibru al
balantelor de plati ale tarilor membre.Conceptia de baza in aplicarea acestui
principiu era disciplina balantei de plati, ceea ceimpunea adoptarea de masuri de
redresare de catre tarile membre in cauza. Un accent deosebits-a pus pe realizarea
unor planuri de stabilizare, pe care tarile cu balanta deficitara care solicitauajutor
financiar d ela Fond, prin trageri peste transa de rezerva, trebuiau sa le
indeplineasca.Echilibrarea balantei de plati se realiza printr-o stabilizare
economica interna bazata pedezvoltarea productiei, menita sa duca la cresterea
exporturilor, la o mai mare satisfacere acererii interne si, deci, la o reducere a
importurilor, franandu-se tendintele inflationiste.Totusi FMI era ingradit, in
aplicarea principiului echilibrarii balantei de plati, de faptul cainfluenta sa si
recomandarile pe aceasta linie puteau fi realizate numai de catre tarile care aveausi
solicitau sa faca uz de drepturile de tragere speciale. Experienta a aratat ca, in
decursultimpului, statele puternic dezvoltate si industrializate nu au urmarit o
politica de respectare adisciplinei de plati.

1.2 FONDUL MONETAR INTERNATIONAL, ABANDONAREA

PROGRESIVA A PRINCIPIILOR DE LABRETTON- WOODS.

a. Dolarul, moneda nationala

In perioada 1945- 1958 dolarul a indeplinit functiile unei monede mondiale

sauinternationale. In decursul anilor 1945- 1950, putine au fost monedele care au
ramas convertibilein aur, dupa cum a fost cazul francului elvetian sau al escudo-
ului portughez, care puteau fiutilizate pentru platile externe, fara insa, ca acestea sa
aiba importanta mondiala.Forta dolarului, ca moneda mondiala, a provenit din
increderea sporita pe care ainspirat-o acesta, dupa razboi. De asemenea, in anul
1949 dolarul reprezenta ¾ din stocul de aur monetar mondial, fiind tot la fel de
utilizat ca si aurul, de unde expresia ³aurul este convertibil inaur´. Pe de alta parte,
pentru tarile care aveau nevoie de a-si procura, din exterior, materii prime pentru
redresarea economica, dolarul a fost singura moneda care permitea accesul pe piata
americana. Dolarul era cu atat mai pretios cu cat acesta era mai rar si mai cautat,
iar anii 1945-1950, marcati pe penuria dolarilor, au condus la expresia ³gap dolar´
8
insemnand ³gol de dolari´.De asemenea, era cu atat mai pretios, cu cat era o
moneda rara si intens cautata, penuria de dolaridin anii 1945- 1950 fiind explicata
prin evenimentele legate de primul si al II- lea RazboiMondial. Planul European de
refacere economica din anul 1947, cunoscut sub denumirea dePlanul Marshall a
semnificat varsarea a 40 miliarde de $, sub forma de donatii si imprumuturicatre
tarile membre ale Europei Occidentale si de Est.Rolul dolarului a fost semnificativ
si in cadrul Uniunii Europene a Platilor (UEP). In anul1950 reconstructia
economica a statelor Europei Occidentale a inceput a-si face simtite efectele,iar
schimburile intre tarile europene au inregistrat progrese. In cadrul Organizatiei
Europene deCooperare Economica a fost creat un organism de compensare,
gestionat de catre BancaReglementelor Internationale, destinat facilitarii
reglementarii soldurilor balantelor de plati intretarile membre ale OECD.
Oragnismul creat, respective UEP, dispunea de un fond in aur si dolari,furnizat de
statele moembre, rolul sau fiind acela de a centraliza soldurile pozitive si
negative,care in mare parte se compensau, si de a acorda imprumuturi statelor ale
caror balante de platierau deficitare.

b. Rolul lirei sterline

In Marea Britanie, inflatia monetara (ca urmare a impozitelor si imprumuturilor)

aantrenat o crestere a masei monetare cu 168% in perioada 1939- 1945 si o triplare
a datorieiinterne. In exterior, situatia Marii Britanii era si mai grava, intrucat
balanta de plati externe ainregistrat in permanenta deficite, in decursul razboiului.
Creditele acordate de SUA si de tarileCommonwealth- ului au permis
reechilibrarea situatiei, nivelul datoriei externe fata de acesticreditori fiind, in anul
1945, de 400 milioane $ fata de primul creditor si 2.7 miliarde $ fata decel ce-al
doilea creditor. Situatia dificila interna si externa a condus ca Marea Britanie
sadoreasca redobandirea, pentru lira sterlina, a rolului de moneda de
rezerva.Intrucat in perioada 1946- 1947 Marea Britanie si-a ameliorat pozitia
externa sidispunerea de rezerve de schimb suficiente, guvernul britanic a decis la
15 iulie 1947 restabilireaconvertibilitatii externe a lirei, angajandu-se sa mentina
paritatile declarate la FMI (1£= 4,03$).Dupa acel moment, imediat, cantitati
considerabile de lire au fost schimbate contra dolari, iar Fondul de Stabilitate al
Bancii Angliei si-a diminuat considerabil rezervele. Astfel, in august1947
convertibilitatea externa a lirei a fost suspendata. Neincrederea in lira sterlina a
condus la aplicarea unui program de austeritate si laobtinerea autorizatiei, din
partea FMI, de devalorizare a lirei cu 30,5%. In septembrie 1949, paritatea a fost
stabilita la 1£= 2,80$, insa utilizarea acestei monede pe piata schimburilor s-
arealizat doar in 1951. Liberalizarea, aproape totala, a schimburilor in lire sterline
s-a realizat doar in anul 1955.
9
 c. Pozitia francului francez

Cursul francului francez fata de $ era, in anul 1944, de 23,80 FF/$ iar prin
stabilirea paritatilor de la Bretton- Woods s-a produs o devalorizare de aproximativ
12% fiind stabilitcursul de 29,63 FF/$. In contextul masurilor adoptate pentru
reducerea masei monetare seincadreaza instituirea impozitului de solidaritate
nationala (in anul 1945), precum si o nouadefinire a francului (1FF= 7,461 g aur,
reprezentand o devalorizare de 69,5% comparative cudefinitia din anul 1938).Pana
in anul 1958, francul a cunoscut mai multe episoade: in 1948 s-au instituit
cursurilemultiple ale francului; ulterior s-a deschis o piata libera a dolarului,
escudo- ului, franculuielvetian si Belgian; in anul 1949 cursurile multiple au
disparut. In urma razboiului cu Algeria, inanul 1957, s-a stabilit cursul 1$= 420 FF
(1FF= 2,11 mg aur). Pana in decembrie 1958 francul acunoscut si alte deprecieri si
devalorizari: 1$= 493,70 FF, 1$= 1,80 mg aur.Devalorizarile au avut, ca principal
efect, conferirea unui avantaj produselor franceze laexport si la restabilirea
convertibilitatii externe. Aplicarea in practica a principiilor de la Bretton-Woods a
condus la reforme monetare si in Germania si in URSS.

d. Reforma monetara din Germania

In anul 1945, Germania nu exista ca stat, intrucat era partajata in 4 zone de

ocupatie.Moneda germana, reichsmark, fusese emisa masiv in timpul razboiului
neputandu-si pastravaloarea. In anul 1948 a fost lansata o operatiune de deflatie
bazata pe crearea unei noi unitatimonetare, numita deutschemark (DM). Reforma a
permis reducerea cu 93,5% a masei monetaresi a provocat o scadere considerabila
a preturilor.In septembrie 1949, o data cu nasterea Republicii federale,
deutschmark a fostsubevaluata cu 20%, pentru a anula efectele devalorizarii lirei
sterline si pentru a restabili preturile concurentiale la export. Ca urmare, balanta
externa s-a redresat, iar din anul 1951 adevenit excedentara. Cu incepere din anul
1945 convertibilitatea externa a marcii a devenitstabila iar comertul liber a fost
autorizat in Germania.

e. Reforma din URSS

In timpul celui de-al II- lea Razboi Mondial, autoritatile sovietice au lasat sa se
dezvolteinflatia, din motive stabilite in planul cincinal, respectiv majorarea
salariilor mai rapid decat a productiei, pentru a-i incuraja pe producatori, pentru a
finanta chelutielile publice, prinemisiunea monetara si pentru a stagna oferta de
bunuri de consum.In anul 1947 a fost infaptuita o reforma monetara de amploare;
10
 toate biletele in circulatieau fost retrase si schimbate la paritatea de o rubla noua
pentru 10 ruble vechi. In literatura despecialitate se arata ca ³operatiunea a fost
dirijata contra speculatorilor, in special a taranilor kolhoznici, suspectati de a se fi
imbogatit prin practica unor preturi libere excesive. Mai mult de30% din
bancnotele aflate in circulatie nu au fost prezentate la schimb, iar detinatorii
delichiditati importante erau supusi controalelor si sanctiunilor.´Pe plan
international, revalorizarea rublei nu a avut consecinte, intrucat utilizarea
acesteiaera strict limitata pe plan intern. Insa, la modul oficial, pentru a tine seama
de scaderea preturilor interne si pentru motive de prestigiu, definitia in aur a rublei
s-a modificat, astfel: o rubla=222,168 mg aur, in loc de 167,674 g aur, insemnand
o reevaluare de 33% (o rubla= 0,25$ in locde 0,19$).

ABANDONAREA PROGRESIVA A PRINCIPIILOR DE LABRETTON-

WOODS

Acordurile de la Bretton- Woods nu au facut din dolar baza sistemului monetar

international intrucat toate monedele cu convertibilitate externa erau monede de
rezerva. Inschimb importanata dominanta a economiei americane a creat din dolar
cea mai importantamoneda si a conferit SUA o responsabilitate particulara in buna
functionare a sistemului.Increderea in dolar, datorita convertibilitatii acestuia la
paritatea de 35$ uncia, a antrenatca un important volum de dolari sa fie detinut de
rezidenti, straini sau americani, sumelerespective fiind denumite eurodolari. Acesti
eurodolari au constituit cea mai mare parte adeficitelor cumulate de balantele de
palti ale SUA, care pana in anul 1958 au avut nivelurimoderate si erau acoperite
prin incasarile metalice ale SUA.Incepand din anul 1958, deficitele s-au majorat,
iar intreprinderile americane au investitin strainatate, in anii ¶60 eurodolarii fiind
acoperiti numai de rezervele de aur detinute de SUA.Cele mai importante
dificultati in functionarea sistemului de la Bretton- Woods s-au manifestatin
perioada 1959- 1963. In primul rand, in Europa Occidentala numeroase monede se
negociau pe piata valutara, iar bancile centrale interveneau pentru mentinerea
paritatilor declarate.Intre 1960 si 1961, datorita deficitului balantei de plati
britanice, cererea de aur pe piatalondoneza s-a majorat, iar la recomandarea SUA,
8 banci centrale (Marea Britanie, SUA,Canada, RFG, Franta, Italia, Belgia, Tarile
de Jos) s-au regrupat pentru a alimenta piata cu aur si pentru mentinerea cursului
monedelor nationale. Astfel s-a constituit Pool- ul de aur, care a avutca efect
incetarea cumpararilor speculative. Un alt eveniment care a marcat perioada anilor
¶60 afost crearea Clubului Celor Zece. In decembrie 1961, zece tari industrializate
s-au angajat safurnizeze FMI cantitati diferite de monede, cu scopul de a fi
sprijinite tarile aflate in dificultate, pentru mentinerea paritatii monedei. Fondarea
11
 clubului celor zece s-a realizat prin participarea urmatoarelor tari: SUA, RFG,
Marea Britanie, Franta, Italia, Tarile de Jos, Belgia, Suedia,Canada, Japonia. Atat
Pool- ul de aur cat si Clubul Celor Zece au avut ca scop consolidarea sistemului
monetar si descurajarea temporara a speculatiilor.Perioada 1964- 1970 poate fi
caracterizata prin abandonarea convertibilitatii externe adolarului.Din an in an ,
sistemul monetar international a functionat cu tot mai multe dificultati: lirasterlina
s-a devalorizat cu 14,3%; dolarul inspira o incredere tot mai scazuta; Franta intra
indezacord cu SUA, in 1965. In asemenea context, in martie 1968, s-au modificat
prevederile de laBretton- Woods. La 14 martie 1968, cand rezervele de aur
monetar ale SUA nu mai reprezentaudecat 10,7 miliarde $, Congresul a votat
suspendarea imediata a convertibilitatii externe adolarului in aur. Ca raspuns la
aceasta decizie, statele europene cele mai bogate, cu exceptiaFrantei, au acceptat
crearea unei duble piete a aurului. Din acel moment, pretul de 35 de dolariuncial de
aur nu a mai fost practicat decat de unele banci centrale. In schimb, pe piata
liberadeschisa particularilor si intreprinderilor, cursul aurului fluctua in functie de
cerere si oferta.Adoptarea acestei masuri a permis SUA sa-si stabilizeze rezervele
de aur monetar si sa continuesa exporte capitaluri.

1.3 CREAREA DREPTURILOR SPECIALE DE TRAGERE (DST)

Prin aceasta decizie,adoptata la 15 august 1971, SUA a declansat o anarhie

monetara si un razboi comercial la nivelmondial. Pietele valutare s-au inchis,
redeschiderea lor fiind conditionata de masurile adoptate cuscopul limitarii
cresterii cursurilor fata de dolar.Anarhia monetara care domina lumea occidentala
s-a aflat in contrast cu stabilitateamonetara a blocului rublei, unde mecanismele de
reglare progresau o data cu evolutia CAER.Pentru fiecare tara a blocului rublei se
utilizau 3 tipuri de moneda: moneda interna (care circulanumai pe teritoriu
national); moneda internationala (care era definita in aur, servea latransformarea
preturilor pentru comertul cu tarile din afara blocului. Moneda internationala
eradoar moneda de cont); moneda transferabila ( cu aceeasi definitie in aur ca si a
monedeiinternationale, era utilizata in cadrul CAER- Consiliul de Ajutor Reciproc,
pentru reglareasoldurilor intre tarile membre).Referitor la evolutia rublei, este de
remarcat momentul 1964, cand s-a creat rublatransferabila de catre Banca
Internationala a Cooperarii Economice ca organism multilateral decompensatie.
Asa cum dolarul a indeplinit rolul de unitate de cont in cadrul UEP
(UnitateaEuropeana de Plati), la fel si rubla transferabila a fost unitate de cont, in
cadrul CAER. Pe plantehnic, sistemul monetar al blocului rubla transferabila a
functionat bine, dar problemele realerezultau din fluctuatiile preturilor. Pentru
fiecare contract comercial incheiat intre tarile membreale CAER, dificultatile
12
 apareau datorita negocierii preturilor pe piata mondiala, in momentulsemnarii
contractelor, si caracterul nerealist al acestora, intrucat in tarile socialiste costurile
de productie nu erau repartizate la modul optim.Dupa anul 1990, Rusia a intrat
intr-o stare de haos monetar si inflatie necontrolata, ceeace a determinat ca
autoritatile sa adopte masura radicala de reforma monetara. Astfel, in anul1992 se
trece la operatiunea de denominare, prin care noua rubla inlocuieste moneda
veche,cetatenii avand dreptul transformarii economiilor de pana la 35 000 ruble,
operatiune care acondus la diminuarea ratei inflatiei de la 20% in anul 1992 la 12%
in anul 1997.De la 1 ianuarie 1998, autoritatile monetare au continuat procesul de
reforma, prin care1000 ruble vechi devin o rubla noua, moment din care toate
preturile, datoriile si inregistrarile incontabilitate se fac la noua valoare.La 1 iulie
1992, cursul rublei fata de dolar a fost stabilit la rata de 126,5 ruble/dolar,iniante de
reforma din 1997 cursul era de 6200 ruble/dolar, pentru ca dupa taierea celor
³treizerouri´ cursul sa devina 6,2 ruble/dolar. O asemenea evolutie, a cursului
rublei fata de dolar,exprima preocuparile autoritatilor de a atrage investitiile
straine, de a spori atractivitateaeconomiei ruse si de-a transforma rubla intr-o
moneda liber convertibila. Criza datoriei externedin anul 1998 si presiunile asupra
rublei pe plan extern au determinat ca, in anul 1998, cursul saatinga nivelul de 20
ruble/dolar.

1.4. REFORME SI ORIENTARI ACTUALE ALE SMI

Departe de a creste autonomia politicilor economice, realitatea cursurilor flotante

aevidentiat o pierdere de autonomie si o integrare a acestora in contextul pietei
financiareinternationale. In acest context, bancile central apar din ce in ce mai
neputincioase in limitareafluctuatiilor de schimb, intrucat volumul capitalurilor
aflate in circulatie exced intr-o maremasura rezervelor bancilor central, de unde a
aparut necesitatea unei gestionari concentrate acursurilor de schimb. In concluzie,
se poate afirma ca SMi tinde catre un policentrism monetar.Se constata, ca dolarul
este puterminc concurat de yen si euro, ceea ce conduce la o tripolarizaremonetara
internationala, sau chiar la bipolarizarea dolar- euro.De asemenea, procesul de
globalizarea financiara si, potrivit expresiei presendinteluiBancii Federale
Americane, ³exuberanta irationala a pietelor´ au insotit, pe plan monetar, punerea
in aplicare a cursurilor flotante. Din acest motiv, este artificial a trata in mod
separateSMI si sistemul financiar. Crizele financiare recente constituie cea mai
buna dovada, aratand o puternica intrepatrundere a dimensiunilor financiare si
monetare ale economiei internationale.Astfel, in prezent, amploarea globalizarii
financiare, volumul insemnat al capitalurilor incirculatie si interconexiunile dintre
13
pietele financiare constituie un process ireversibil caregenereaza constrangeri
asupra reglementarii monetare internationale.O alta caracteristica a SMI actual este
insuficienta controlului monetar si financiar lascara internationala. Derularea crizei
asiatice a constituit un eveniment care a evidentiatincapacitatea organismelor
financiare internationale de a declansa sisteme de alerta si de prevenire a crizelor
monetare si bancare.Gravitatea crizei asiatice a condus la reexaminarea modului de
functionare aorganismelor monetare si financiare internationale, astefel incat sa
permita o mai buna gestionarea noilor crize, inclusive a celei din Rusia. Un
imprumut istoric de 22,6 miliarde dolari a fostacordat Rusiei in anul 1998, de catre
FMI, cu participarea Bancii Nationale si a guvernuluiJaponiei, in urma acestui
imprumut deficitul bugetar al Rusiei diminuandu-se la jumatate, intre1998-
1999.La un an dupa declansarea crizei asiatice, reforma sistemului monetar si
financiar international a facut obiectul unei dezbateri intense intre economistii
americani (J.C. Milleron, S.Fisher si J. Stiglitz) care au sustinut ca, pentru FMI,
criza asiatica si-a gasit originile in politicileinadaptate (din punct de vedere al ratei
de schimb si al supravegherii financiare) precum si ininsuficienta informatiei si
transparentei.Analiza lui Joseph Stiglitz este la originea unor controverse intre
Banca Mondiala si FMI,asupra modului de gestionare al crizelor. Principalul
repros care a fost adresat FMI este acela caa accentuat starea de panica, in loc de a
reduce tensiunile, o asemenea critica radicand problematratamentului informatiei
de catre FMI. Absenta transparentei informatiilor a caracterizatlucrarile FMI, in
sensul ca numai un numar redus de personane detineau puterea de a adoptadecizii
care sa influenteze economia mondiala, in timp ce informatiile de care acestea
dispuneau
si puteau fi utilizate de un numar mare. Criticile au vizat, in egala masura,
discretia care insotearecomandarile facute, de FMI, guvernelor carora li s-au
acordat imprumuturile.Un alt aspect al criticii FMI se bazeaza de absenta
independentei fata de SUA (influentaSUA asupra FMI fiind mult peste contributia
lor). Astefel, FMI constituie un instrument aldiplomatiei financiare a SUA.
Pornind de la o contributie anuala redusa, SUA a obtinut controlulefectiv (partajat
de Europa) asupra unei mari parti din imprumuturile ce puteau si acordate, fara afi
necesar acordul Congresului. O critica puternica a FMI s-a bazat pe riscul de
hazard moral,intrucat aceasta situatie joaca rolul de imprumutator de ultim rang, iar
interventiile salesistematice pot conduce la asumarea unor riscuri ridicate.Criza
asiatica a demonstrate ca FMI trebuia sa se adapteze unei situatii
internationaledominate de deciziile care sunt adoptate pe pietele de capital de catre
agentii private. Acesteaspect au condus la redefinirea criteriilor pe care se bazeaza
in prezent FMI.In perioada 1990- 1996, afluxul net de capitaluri catre tarile
emergente a reprezentat 150miliarde de dolari din care 60 miliarde pentru Asia. In
14
anul 1996, regiunea asiatica a beneficiatde 107 miliarde de dolari, intr-un total de
135 miliarde. Criza mexicana din perioada 1994- 1995si criza asiatica au condus la
constientizarea riscurilor asumate de economia mondiala si a pericolelor potentiale
ale unei liberalizari totale a capitalurilor. La carerea FMI a fost admisa olargire a
puterilor de interventie pentru a i se permite o mai buna prevenire a noilor crize
financiare.

Dificultatile in aplicarea principiului

Dintre principiile recente adoptate de FMI se remarca si cel care permite tarilor
membresa obtina resurse suplimentare, prin majorarea cotelor parti. Adoptarea
acestui principiu nuconstituie decat o prima etapa, intrucat aplicarea lui necesita un
consens dinpartea fiecarei tari.De exemplu, FMI nu poate dispune de noi resurse
decat daca SUA, principalul contribuitor,accepta o asemenea situatie.Cele 18
miliarde dolari reserve suplimentare solicitate de FMI au fost considerate ca
unraspuns la viitoarele crize, iar in cadrul acestei gestionari contributia SUA a
reprezentat 14,5miliarde dolari. Astfel, reforma FMI a necesitat o ameliorare a
principiilor de lucru si a legilor de protectie a mediului, o ameliorare a modului de
evaluare a tarilor membre si a transparenteimanifestate in desfasurarea
activitatii.Criza asiatica a evidentiat necesitatea redefinirii arhitecturii sistemului
monetar financiar international. Raportul Bancii Mondiale asupra Finantarii
Dezvoltarii Economice in anii 1997-1998 a analizat erorile tarilor asiatice precum
si ale institutiilor financiare din tarile dezvoltate,care au acordat asistenta
sistemelor lor financiare. De aici a rezultat necesitatea unei consolidaria sistemlor
financiare si a unei mai mari transparente, in acest scop fiind formulate o serie de
propuneri:

a) revenirea la cursurile fixe;

b) crearea unei noi institutii internationale;
c) propunerile din partea FMI.

a) Propunerea de revenire la cursurile de schimb fixe rezulta din faptul ca

instabilitateamonedelor si variabilitatea acestora au constituit principalele
modalitati de exprimare a crizelor asiatice. Astfel, Japonia a propus, in martie
1998, revenirea la o organizare a cursurilor deschimb de tipul acelor adoptate la
Bretton- Woods.Propunerea nu a fost acceptata, intrucat un asemnea sistem nu ar
putea functiona in prezent, datorita inovatiilor financiare si substituirii intre
activele financiare, motiv pentru care posibilele dezechilibre monetare ar fi dificil
de remediat.

15
b) Propunerea de infiintare a unei noi institutii internationale destinate
garantariiimprumuturilor a apartinut lui George Soros, care a argumentat
necesitatea unei SocietatiInternationale de asigurare a creditelor, al carei obiect sa
fie garantarea acestora la un costminim.In conceptia lui Soros, FMI si-a dovedit
eficacitatea in criza asiatica, aceasta institutietrebuind sa-si continue existent, dar
cu alte mijloace de interventie pentru prevenirea crizelor.O noua ³arhitectura´ a
organizarii monetare si financiare internationale ridica problemeledin punct de
vedere al controlului pietelor de capital, a caror instabilitate este la originea
crizelor contemporane. In acest sens, tarile industrializate ar trebui sa-si mentina
pozitia de control asupra pietei internationale de capital.

c) Propunerile din partea FMI s-au bazat pe urmatoarele orientari:

---introducerea unui plus de transparent, de care sa beneficieze investitorii si care

sa permita alegeri politice corecte (determinarea unor indicatori ai crizei vor
facilita supraveghereainternationala in sectorul public cat si in cel privat);
---ameliorarea supravegherii efective a FMI si consolidarea sitemelor
financiarenationale intrucat starea lor se afla in originea crizelor (in acest sens,
FMI impreuna cu BancaReglementelor Internationale au elaborat cele 25 de
principii de baza ale gestiunii bancare)
---ameliorarea functionarii pietelor de capital prin adoptarea unor norme
internationale.De asemenea, s-a considerat ca arhitectura sistemului financiar
international depinde deraspunsurile FMI la crizele care se manifesta. Astfel, in
anul 1998, Directorul general al FMI adefinit principiile care vor permite
consolidarea SMI si evitarea noilor riscuri. Noua organizare va trebui sa se bazeze
pe sase piloni:

--o supraveghere mai eficienta a politicilor economice a tarilor membre;

--supravegherea regionala;

--reforma sectorului financiar, ca si amliorarea reglementarii si controlului

prudential;
--structuri mai eficiente in vederea unei reglementari ordonate a datoriei.

--liberalizarea miscarilor de capital;

--consolidarea institutiilor financiare internationale si, in special, a resurselor lor

financiare.

In vederea ameliorarii functionarii monetare si financiare internationale, a fost

16
propusa oreforma de catre Grupul celor 8 tari industrializate. Potrivit proiectului, la
fiecare 2 ani, va avealoc o reuniune a sefilor guvernelor celor 8 tari membre ale G
8 cu omologii lor din alte 16 tari stabilite de Consiliul FMI si al Bancii Mondiale,
cu scopul unei mai bune reprezentari a tuturor grupelor de tari: industrializate, in
curs de dezvoltare si in tranzitie.Astfel de super-sommet- uri vor trata problemele
economice si financiare, dar aceasta propunere constituie doar un raspuns cu
character inadaptat la organizarea financiarainternational, intrucat nu tine seama de
importanta sporita a tarilor emergente in cadrulsistemului financiar mondial.

17
CONCLUZII SI CONTRIBUTII PERSONALE

Sistemul Monetar International--instituit prin Conferinta de la Bretton- Woods a

fostun sistem bazat pe Gold Exchange Standar (aur devize). Aurul ramanea
etalonul universal alvalorii, dar monedele convertibile in aur puteau fi utilizate
alaturi de aur ca instrumente derezerva, servind in special la reglarea soldurilor
balantelor de plati externe. Toate monedele care puteau fi convertite in aur la
cursul legal, erau monede de rezerva, chiar daca era permisaconvertibilitatea doar
in afara granitelor tarii.
--O data cu lansarea noului Sistem Monetar International, s-a creat Fondul Monetar
International,ca fond destinat acordarii de imprumuturi limitate si temporare pentru
tarilemembre. Acest fond era si este alimentat si in prezent prin varsamintele pe
care le realizau statelemembre: o parte in aur sau dolari si cealalta in moneda
nationala. La fiecare 5 ani cotele de participare ale statelor sunt revizuite, sau pot
intervene si revizuiri partiale.In fruntea FMI exista un Consiliu al Guvernatorilor,
membrii acestuia avand un drept de votdiferentiat in functie de cotele varsate de
diferite tari.
--Principiile pe care s-a bazat Sistemul Monetar International, al carui organism a
fost Fondul Monetar International,sunt:

--cooperarea monetara internationala;

--cresterea echilibrata a comertului international;

--dezvoltarea economica a tuturor membrilor;

--stabilirea cursului de schimb;

--multilateralizarea platilor internationale; convertibilitatea monetara;

--lichiditatea;
--echilibrarea balantei de plati.

Functionarea sistemului de la Bretton- Woods a demonstrat caracterul asimetric

alacestuia, in favoarea SUA, si a evidentiat manifestarea unei incompatibilitati
denumita despecialisti dilema, intre aprovizionarea economiei mondiale cu dolari,
care constituielichiditati internationale, si convertibilitatea acestora in aur.
1958 In anul existau doua sisteme monetare, diferite unul fata de celalalt,
18
concretizatein blocul rublei si restul lumii.
Blocul rublei a corespuns tarilor socialiste ale CAER, reprezentand o zona izolata
derestul lumii, printr-un control strict al schimburilor si prin ultizarea fiecare
monede nationale,numai pe plan intern. In interiorul blocului, schimburile se
realizau pe baza unor tratatecomerciale bilateral care fixau preturile si cantitatile,
astfel incat sa fie echilibrate balantele de palti. Paritatile monedelor erau
determinate prin definirea unitatilor monetare, in functie de ocantitate de aur, dar
au existat, deseori, cursuri multiple (cursuri comerciale, cursuri turistice),rubla
indeplinind rolul de unitate de cont.

In restul lumii, in tarile cu economie de piata, a continuat existenta zonelor

monetare(lira, dolarul, francul), dar majoritatea monedelor se negociau pe piata
valutara, bancile centraleintervenind pentru mentinerea paritatilor. Cu exceptia
catorva tari, care au mentinut integralcontrolul schimburilor (Grecia, Turcia,
Islanda), prevederile Acordului de la Bretton- Woods nuau mai fost respectate cu
incepere din acel moment.

Prabusirea sistemului monetar de la Bretton- Woods a plonjat economia mondiala

intr-o zona de incertitudine monetara, intrucat tarile dezvoltate nu erau gata, in
anul 1971, sa treacadirect la un sistem de cursuri flotante.

Prin deciziile fundamentale adoptate in cadrul Acordului de la Jamaica din

1976,aurul a fost demonetizat, incetandu-si rolul sau oficial.Monedele nu mai erau
definite in raport cuaurul, fiind in totalitate demonetizate. Acest metal a ramas
inca, pana in present, in rezervele bancilor centrale, insa rolul sau este in continua
scadere.

In anul 1987 s-a declansat crahul bursier, care a ilustrat inca o data slabiciunea
unuisistem monetar international supus riscurilor financiare legate de procesul de
globalizarefinanciara. Din acest punct de vedere, crahul din octombrie 1987 a
marcat trecerea de la un sistem monetar international catre un sistem financiar
international, in cadrul caruia principalii factori determinanti pe piata schimburilor
sunt, in special, de ordin financiar.

Se poate afirma ca SMI tinde catre un policentrism monetar. Se constata ca dolarul

este puternic concurat cu yen si euro, ceea ce conduce la o tripolarizare monetara
international, sauchiar la bipolarizarea dolar- euro.De asemenea, procesul de
globalizare financiara si, potrivit expresiei Presedintelui Banciifederale Americane,
³exuberanta irationala a pietelor´ au insotit, pe plan monetar, punerea inaplicare a
cursurilor flotante.

19
---Reforma FMI a necesitat o ameliorare a principiilor de lucru si a legilor de
protectie amediului, o ameliorare a modului de evaluare a tarilor membre si a
transparentei manifestate indesfasurarea activitatii.
In anul 1998 Directorul general al FMI a definit principiile care vor permite
consolidareaSMI si evitarea noilor riscuri.
--Noua organizare va trebui sa se bazeze pe sase piloni:
1. o supraveghere mai eficienta a politicilor economice a tarilor membre;
2. supravegherea regionala;
3. reforma sectorului financiar, ca si ameliorarea reglementarii si a controlului
prudential;
4. structuri mai eficiente in vederea unei reglementari ordonate a datoriei;
5. liberalizarea miscarilor de capital;
6. consolidarea institutiilor financiare internationale si, in special, a resurselor lor
financiare.

In concluzie, asistam in prezent la un proces de reorganizare si fundamentare pe

noi principii de functionare a FMI, astfel incat sa contribuie la echilibrarea
sistemului monetar sifinanciar international actual.

20
BIBLIOGRAFIE

1. Nicolae Dardac.,Teodora Barbu.,Moneda,Banci si Politici Monetare.Edit si

P.,Bucuresti,2005...............P-241.
2. Gîrlea Mihail.,Moneda si Credit.,Edit CEPUSM .Chisinau............P-251

21