ECONOMIE EUROPEANA

ECONOMIE
MULTIPLE CHOICE
1. Europa celor 25 de state membre este al treilea ansamblu populat din lume. Cunoaşteţi
ce
populaţie are Uniunea Europeană:
a. 445 milioane locuitori;
b. 455 milioane locuitori;
c. 465 milioane locuitori.

1.B

2. Câte state numărau Comunităţile Europene în 1973:

a. 6 state;
b. 9 state;
c. 12 state.

2.B

3. Specificaţi ce idei au condus la aplicarea unor noi tipuri de economie pe continentul

european
după Al Doilea Război Mondial:
1) economia neoliberală, neoclasică;
2) economia socială de piaţă;
3) experimentul comunist.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. 1 si 2
b. niciuna
c. toate

3.C

4. Primul Reich german care a unificat statele germane într-o federaţie a fost întemeiat în
anul:
a. 1821;
b. 1841;
c. 1871.

4.C

5. Mişcarea Pan-europeană s-a născut la Congresul Ştiinţelor Politice de la Paris din anul:
a. 1870;
b. 1900;
c. 1910.
5.B
6. Proiectul Statelor Federale ale Europei sau Statelor Unite ale Europei a fost prezentat
cu o
remarcabilă viziune de Richard N. Coudenhove–Kalergi la Congresul Pan-European din
1930,
de la:
a. Berlin;
b. Paris;
c. Londra.

6.A

7. Pe fundalul intensei activităţi a Societăţii Naţiunilor, care încerca să organizeze la scară

planetară “o alianţă eternă pentru consolidarea păcii universale”, pionierii integrării
europene
preconizau:
1) “o înţelegere regională”;
2) “organizarea cooperării politice, economice şi intelectuale în Europa”;
3) „extinderea influenţei Societăţii Naţiunilor şi asupra Europei”.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. 1 si 2
c. niciuna

7.B

8. Cele patru capitole ale proiectului Statelor Federale ale Europei se refereau la:
1) Constituţia Europeană şi Cetăţenia europeană;
2) Organele Federaţiei şi Finanţele acesteia;
3) Federaţia Europeană şi Obligaţiile părţilor.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. niciuna
c. 2 si 3

8.C

9. Diferendele între statele federaţiei urma să le judece un organ numit:

a. Curtea Federală;
b. Societatea Naţiunilor;
c. Curtea Permanentă de Justiţie Internaţională

9.A

10. Lucrarea de referinţă Paneurope a fost tipărită în 1927:

a. de românul Nicolae Titulescu;
b. de contele austriac Richard N. Coudenhove–Kalergi;
c. de francezul Eduard Herriot.

10.B
11. Fascinează şi astăzi, prin spiritul lor vizionar, ideile: “Federaţia Statelor Europene nu
este o
utopie, ceva fantastic, o ficţiune, un deziderat irealizabil, ci, o etapă necesară unei evoluţii
sociale în curs de desfăşurare: după cum s-a trecut de la formele federative comunale, la
cele
provinciale şi naţionale, tot astfel, pentru a ajunge la solidaritatea planetară (Societatea
Naţiunilor), va trebui să se creeze mai întâi etapa intermediară continentală (Federaţia
Europeană)”. Cui aparţin acestea:
a. Dimitrie Gusti;
b. Nicolae Titulescu;
c. Eduard Herriot.

11.A

12. Strategia de la Lisabona este un angajament de a revigora Uniunea Europeană din

punct de
vedere economic, social şi al protecţiei mediului. În ce an a fost lansată:
a) 1990;
b) 1995;
c) 2000.
a. 1990;
b. 1995;
c. 2000.

12.C

13. Strategia Lisabona privind competitivitatea Uniunii Europene, revizuită, ar putea

permite,
până în 2010:
1) crearea a cca 6 milioane locuri de muncă anunţate;
2) o creştere economică medie europeană de aproape 3 la sută pe an;
3) dublarea productivităţii muncii în statele membre ale Uniunii Europene.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. 1 si 2
b. niciuna
c. 2 si 3

13.A
14. Câte axe vitale are Stategia de la Lisabona revizuită:
a. trei;
b. cinci;
c. şapte.

14.A
15. Strategia Lisabona este importantă şi pentru România, în contextul integrării noastre
în
Uniunea Europeană. Pentru România ar fi mult mai logic:
a. să se integreze, mai întâi, înUniunea Europeană;
b. să-şi consolideze statutul de economie de piaţă funcţională;
c. să treacă direct la economia bazată pe cunoaştere.

15. B

16. Pentru a face Europa mai atractivă, Comisia Europeană doreşte să faca piaţa unică a
Uniunii
Europene să funcţioneze mai bine. Acest lucru ar trebui realizat prin:
1) o mai bună implementare a legilor UE şi reglementări mai bune;
2) o aplicare mai strictă a politicilor concurenţei;
3) finalizarea pieţei interne a serviciilor.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. niciuna
c. 2 si 3

16.A

17. Imediat după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, primul ministru al Marii
Britanii, sir
Winston Churchill, sublinia în cadrul unei ceremonii, necesitatea constituirii Statelor
Unite ale
Europei. Unde a avut loc această ceremonie:
a. la Londra, capitala Regatului Unit al Marii Britanii;
b. la Zürich, în Elveţia;
c. la Fulton, Missouri, în SUA.

17.B

18. La 5 iunie 1947, SUA decid aplicarea Planului Marshall, pentru reconstrucţia
economică a
Europei şi introducerea unui sistem politic democratic în toate statele europene devastate
de
război. Apoi, "calendarul european" s-a derulat impalcabil: la 16 aprilie 1948 a fost
constituită
o organizaţie, în scopul coordonării aplicării Planului Marshall. Cum s-a numit aceasta:
a. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord;
b. Consiliui Europei;
c. Organizaţia pentru Cooperare Economică Europeană.

18.C
19. Consiliul Europei s-a constituit prin Tratatul de la Strasbourg. Când a fost semnat
acesta:
a. la 16 aprilie 1948;
b. la 5 mai 1949;
c. la 9 mai 1949.

19.B

20. La 9 mai 1950, cu ocazia aniversării a cinci ani de la sfârşitul celui de-Al Doilea
Război
Mondial, într-o cuvântare inspirată de Jean Monnet, ministrul francez de atunci al
afacerilor
externe, Robert Schuman, a propus ca Franţa, Germania şi alte ţări europene, care doresc
să li
se alature, ar trebui să-şi constituie într-un cartel, resursele de cărbune şi oţel. Această
luare de
poziţie s-a numit ulterior:
a. Declaraţia Schuman;
b. Declaraţia Monnet;
c. Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului.

20.A

21. La 18 aprilie 1951, câteva state europene au semnat Tratatul de la Paris, prin care s-a
constituit Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECA). Câţi membri a avut
CECA la constituirea sa:
a. trei;
b. şase;
c. şapte.

21.B

22. În 1971, Consiliul Comunităţilor Europene adoptă un plan destinat întăririi cooperării
în
domeniul politicii economice: statele membre decid să ia măsuri pentru a-şi armoniza
politicile bugetare şi pentru a reduce fluctuaţiile ratelor de schimb ale monedelor lor
naţionale,
în raporturile dintre ele. Cum se numea acest plan:
a. Planul Werner;
b. Planul Davignon;
c. Planul Monnet.

22.A

23. În 1974, la summit-ul de la Paris al şefilor de state membre ale Comunităţilor

Europene s-a
decis:
1) ţinerea de reuniuni, de trei ori pe an, sub forma Consiliului European;
2) organizarea alegerilor pentru Parlamentul European;
3) constituirea Fondului European pentru Dezvoltare Regională (FEDR).
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. niciuna
b. toate
c. 1 si 2

23.B

24. Anul 1977 a fost foarte activ pentru activităţile convenite de Comunităţile Europene.
În acest
an:
1) statele membre au căzut de acord asupra extinderii zonei de pescuit în Marea
Nordului şi Oceanul Atlantic;
2) Parlamentul European, Consiliul şi Comisia Europeană au semnat o declaraţie
comună referitoare la respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
3) Consiliul European a adoptat o directivă care pune bazele unei evaluări comune şi
unitare a taxei pe valoarea adaugată în ţările membre.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. 2 si 3
b. niciuna
c. toate

24.A

25. Primul ministru belgian, Leo Tindemans a prezentat un raport referitor la Uniunea
Europeană
- UE - prima dată când s-a utilizat oficial acest termen, propunând o serie de măsuri,
precum o
politică externă unică, o uniune economică şi monetară, politici sociale şi regionale, pe
baza
unei concepţii unice şi comune, întărirea instituţiilor comunitare, precum şi politici
comune în
domeniul drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. În ce an a fost prezentat acest raport:
a. 1968;
b. 1978;
c. 1979.

25.B

26. Consiliul European reunit la Copenhaga în aprilie 1978 stabileşte ca primele alegeri
directe
pentru Parlamentul Europei să aibă loc între 7 şi 10 iunie:
a. 1978;
b. 1979;
c. 1980.

26.B

27. Tot în 1978 se stabileşte că moneda europeană folosită pentru transferuri financiare,
să poarte
numele ECU (european currency unit). La care Consiliu European s-a decis acest lucru:
a. de la Bremen;
b. de la Copenhaga;
c. de la Bruxelles.

27.C

28. La 10 ianuarie 1981, Grecia este admisă oficial în Comunităţile Europene. Al câtelea
stat
membru a devenit Grecia:
a. al zecelea stat membru;
b. al unsprezecelea;
c. al doisprezecelea stat membru.

28.A

29. La 10 decembrie 1991, Consiliul European întrunit la Maastricht ajunge la un acord

asupra
primei versiuni de lucru, a proiectului Tratatului cu privire la Uniunea Europeană. În ce
ţară
membră a Comunităţilor Europene se află localitatea Maastricht:
a. Olanda;
b. Suedia;
c. Belgia.
29.A

30. La 7 februarie 1992, la Maastricht (Olanda), miniştrii de externe şi de finanţe ai

statelor
membre au semnat Tratatul de Constituire a Uniunii Europene, urmând ca parlamentele
ţărilor
respective să ratifice acest tratat. De-a lungul anului, statele membre ratifică Tratatul cu
privire la Uniunea Europeană, cu excepţia unui singur stat, unde va fi necesară
organizarea
unui nou referendum. Care este acesta:
a. Olanda;
b. Belgia;
c. Danemarca.

30.C

31. Când a intrat în funcţiune Piaţa Europeană Unică:

a. la 1 ianuarie 1992;
b. la 1 ianuarie 1993;
c. la 1 ianuarie 1994.

31.B

32. La Conferinţa comună a Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei Europene,

reunite la
25 octombrie 1993, a fost:
1) adoptată Declaraţia cu privire la democraţie şi transparenţă;
2) aprobat Proiectul cu privire la condiţiile generale ale îndatoririlor Avocatului
Poporului;
3) votată Carta Albă a Comisiei Europene, referitoare la creşterea economică,
competiţie şi politica utilizării forţei de muncă.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. 1 si 3
c. 1 si 2

32.C

33. La 13 decembrie 1993, Consiliul European dă forma definitivă Acordului de creare a

Zonei
Economice Europene. Când a intrat în vigoare acest acord:
a. la 15 decembrie 1993;
b. la 1 ianuarie 1994;
c. la 13 ianuarie 1994.

33.B
34. În 1994, concomitent cu continuarea negocierilor de aderare ce au loc între Uniune şi
Austria,
Suedia, Finlanda şi Norvegia, două alte ţări îşi depun candidatura. Care au fost aceste
două
ţări:
a. Bulgaria şi România;
b. Croaţia şi Cipru;
c. Ungaria şi Polonia.

34.C

35. La 10 decembrie 1994, Consiliul European întrunit la Essen (Germania), stabileşte

orientările
generale de acţiune pentru consolidarea strategiei în domeniul:
1) Cartei Europene a Energiei;
2) creşterii economice şi a competitivităţii produselor;
3) creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. 1 si 2
b. niciuna
c. 2 si 3

35.C

36. Austria, Finlanda şi Suedia devin membre ale Uniunii Europene începând cu:
a. 1 ianuarie 1995;
b. 1 ianuarie 1996;
c. 1 ianuarie 1997.

36.A

37. La sfârşitul lunii martie 1995 intră în aplicare Acordul de la Schengen, încheiat între
Belgia,
Franţa, Germania, Luxembourg, Olanda, Portugalia şi Spania. La ce se referă acest acord:
a. la libera circulaţie a capitalurilor;
b. la libera circulaţie a persoanelor;
c. la libera circulaţie a capitalurilor şi a persoanelor.

37.B

38. La 22 iunie 1995, România solicită oficial:

a. aderarea la Uniunea Europeană;
b. asocierea la Uniunea Europeană;
c. integrarea în Uniunea Europeană.
38.A
39. Consiliul European reunit în decembrie 1995 la Madrid, decide introducerea monedei
unice
europene, Euro, începând cu:
a. 1 ianuarie 1997;
b. 1 ianuarie 1998;
c. 1 ianuarie 1999.

39.C

40. Când s-a semnat (de către miniştrii de externe ai statelor membre UE), Tratatul de la
Amsterdam, care completează Tratatul cu privire la Uniunea Europeană:
a. 2 octombrie 1993;
b. 2 octombrie 1995;
c. 2 octombrie 2007.

40.B

41. Când s-a semnat Carta Verde cu privire la realizarea convergenţei în domeniile
comunicaţiilor, mass-media şi al tehnologiilor informaţionale:
a. decembrie 1993;
b. decembrie 1995;
c. decembrie 2007.

41.A

42. Republica Cehă a solicitat aderarea la Uniunea Europeană pe:

a. 1 ianuarie 1996;
b. 1 ianuarie 1995;
c. 31 decembrie 1995.

42.A

43. Conferinţa interguvernamentală de la Torino destinată revizuirii Tratatului de la

Maastricht sa
inaugurat pe:
a. 29 martie 1998;
b. 29 martie 1997
c. 29 martie 1996.

43.C

44. În septembrie, cele 15 state membre ale Uniunii Europene semnează o convenţie cu
privire la
extradare şi un protocol referitor la protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Despre ce an este vorba:
a. 1994;
b. 1995;
c. 1996.

44.C

45. La 5 decembrie 1996, la summit-ul de la Londra se adoptă un plan pentru a consolida:

a. acordul încheiat la Schengen privind libertatea de circulaţie a persoanelor;
b. pacea în fosta Iugoslavie;
c. zona economică de liber schimb europeană.

45.B

46. Consiliul European a stabilit o convenţie referitoare la documentele judiciare şi altele

decât
cele judiciare în probleme de drept civil şi comercial, în scopul uniformizării procedurilor
legale şi juridice în aceste domenii. În ce an a fost stabilită această convenţie?
a. 1993;
b. 1995;
c. 1997.
46.C

47. În iunie 1997 se adoptă de către Consiliul European:

1) o hotărâre cu privire la înfiinţarea unui Centru European de Monitorizare a
Rasismului şi Xenofobiei;
2) un nou plan de acţiune referitor la Piaţa Unică Europeană;
3) trecerea la cea de a treia fază a Uniunii Economice şi Monetare.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. niciuna
c. 2 si 3

47.A

48. În martie 1998, Comisia Europeană a recomandat ca numai statele membre care
îndeplineau
condiţiile de convergenţă la euro să adopte moneda unică de la 1 ianuarie 1999. Câte state
membre UE au primit atunci această recomandare:
a. 11;
b. 12;
c. 13.

48.A

49. La 30 martie 1998, la o reuniune desfăşurată la nivelul miniştrilor de externe ai

statelor
membre UE s-a luat decizia de a se lansa procesul de lărgire a UE prin luarea în
considerare a
statelor solicitante şi, în plus, a solicitării făcute de Cipru. Câte state solicitaseră atunci să
intre
în UE:
a. 10;
b. 11;
c. 12.

49.A

50. Banca Centrală Europeană a fost înfiinţată la:

a. 1iunie 1997;
b. 1 iunie 1998;
c. 1 ianuarie 1999.

50.B

51. La 15-16 iunie 1998 a avut loc o reuniune a Consiliului European la Cardiff, care a
stabilit
elementele esenţiale ale strategiei UE pentru continuarea dezvoltării economice şi a
reformei
economiei, astfel încât:
1) să se promoveze creşterea economică şi prosperitatea;
2) să se creeze noi locuri de muncă;
3) să sporească protecţia socială.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. 1 si 2
b. niciuna
c. toate

51.C

52. La Consiliul European de la Cardiff, din 1998:

1) s-au identificat căile prin care instituţiile europene să fie mai aproape de oameni;
2) s-a stabilit cadrul general pentru negocierile cu privire la Agenda 2000;
3) s-a stabilit cadrul general pentru negocierile cu privire la Agenda 1999.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. 1 si 2
b. niciuna
c. 2 si 3

52.A

53. O singură dată în istoria Comisiei Europene, toţi membrii acesteia au demisionat ca
urmare a
acuzaţiilor de fraudă, proastă gestiune şi nepotism. Când s-a întâmplat acest lucru ?
a. în 1995;
b. în 1997;
c. în 1999.

53.C

54. La 24-25 martie 1999 a avut loc la Berlin sesiunea specială a Comisiei Europene, care
a
stabilit un acord general cu privire la programul:
a. Agenda 1999;
b. Agenda 2000;
c. Agenda 1999-2000.

54.B

55. Aplicarea oficială a Tratatului de la Amsterdam a început la:

a. 1 ianuarie 1999;
b. 1 ianuarie 2000;
c. 1 ianuarie 2001.
55.A

56. La Köln, în 1999, Consiliul European a adoptat prima strategie comună a UE cu

privire la:
1) relaţiile cu ţările asociate din Africa, Caraibe şi Pacific;
2) relaţiile cu Rusia şi o declaraţie cu privire la Kosovo;
3) întărirea politicii internaţionale comune a Uniunii.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. niciuna
c. 2 si 3

56.C

57. În octombrie 1999, la reuniunea specială a Consiliului European, ce a avut loc la

Tampere, în
Finlanda:
1) s-a decis întocmirea unui proiect al Cartei Uniunii Europene a Drepturilor
Fundamentale;
2) s-a publicat primul raport anual cu privire la drepturile omului;
3) în discuţiile dintre UE şi Rusia un loc important l-a ocupat situaţia din Cecenia.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. 1 si 2
c. 2 si 3

57.B

58. Ce înseamnă Programul CARA:

a. asistenţa destinată reconstrucţiei în zona Balcanilor Occidentali;
b. asistenţa acordată problemelor economice din zona balcanică;
c. asistenţa destinată reconstrucţiei în zona baltică.

58.A

59. La 10-11 decembrie 1999, la reuniunea Consiliului European la Helsinki s-a decis:
a. începerea concomitentă a negocierilor destinate admiterii în UE a României,
Slovaciei, Letoniei;
b. începerea concomitentă a negocierilor destinate admiterii în UE a României,
Lituaniei, Bulgariei şi Maltei;
c. să îi fie recunoscută Turciei cererea de admitere în uniune.

59.C

60. Încă din 1994, un reputat economist laureat al Premiului Nobel, arăta că în absenţa
unor
măsuri corespunzătoare pentru o nouă structură instituţională, inclusiv pentru o uniune
politică, continuarea procesului de integrare pe modelul abordat ar reprezenta o
sinucidere
pentru Europa. Cine era acest economist ?
a. Jan Tinbergen;
b. Milton Friedman;
c. Maurice Allais.

60.C

61. Calitatea de membru al UE implică rezolvarea următoarelor probleme:

1) ţara candidată să aibă instituţii stabile, care garantează democraţia, primatul legii,
drepturile omului, respectarea şi protecţia minorităţilor;
2) existenţa unei economii de piaţă funcţionale, având capacitatea de a face faţă
presiunilor concurenţiale şi forţelor de piaţă din cadrul UE;
3) capacitatea de a-şi asuma obligaţiile ce rezultă în urma aderării, inclusiv aderarea la
obiectivele politice, economice şi monetare ale Uniunii.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. 1;2;3
b. 1;2
c. 2;3

61.A

62. Consiliul European de la Essen, din decembrie 1994, a recunoscut:

1) importanţa vitală a pieţei interne pentru o nouă ţară membră UE ;
2) faptul că alinierea la aceasta reprezintă o grea sarcină pentru ţările asociate ;
3) necesitatea recunoaşterii şi aplicării principiilor libertăţii de circulaţie a bunurilor,
persoanelor şi capitalurilor.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. 1 si 2
b. niciuna
c. 2 si 3

62.A

63. Carta Albă, elaborată după Consiliul European de la Essen a fost prima încercare de
descriere
coerentă a pieţei interne a UE. Aceasta:
1) preciza măsurile pe care Comisia Europeană considera că ar trebui să le adopte în
mod prioritar ţările asociate;
2) indica şi ce structură trebuie implementată în aceste ţări în vederea aplicării
legislaţiei europene ;
3) stabilea standarde mai înalte pentru ţările asociate decât pentru ţările deja membre.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. niciuna
c. 2 si 3

63.A

64. În ce a constat părerea Barbarei Von Qw, emisă în decembrie 1994, despre integrarea
în UE a
ţărilor central şi est-europene :
a) perspectivele de integrare ale ţărilor asociate au rămas la fel de îndepărtate ;
b) UE nu avea încă elaborată o strategie realistă privind extinderea către răsărit;
c) un astfel de scenariu ar fi trebuit să fixeze un orar mai concret al sosirii „trenului
european” în fiecare staţie de pe parcursul central şi est-european.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. 1 si 3
b. niciuna
c. toate

64.C

65. În anul 1996, experţii europeni au constatat :

1) o ameliorare netă a stării generale a economiei europene ;
2) intrarea economiei europene într-o „faza de creştere pozitivă”;
3) că evoluţia Europei unite ar putea fi complicată dacă ar fi convocată o Adunare
Constituantă care să elaboreze Constituţia UE.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. 1 si 2
c. 2 si 3

65.B

66. Într-un comunicat de presă, emis la 21 ianuarie 1997, Comisia Europeană afirma că
negocierile cu ţările central şi est-europene:
a. se desfăşoară conform graficului stabilit;
b. sunt într-un impas temporar;
c. vor fi dificile şi de lungă durată.

66.C

67. În iunie 1997, la încheierea Conferinţei Inter-Guvernamentale, „cei 15” hotărau la

Amsterdam
o revizuire a Tratatului de la Maastricht. Ce ţară membră UE nu aprobase iniţial Tratatul
de la
Maastricht :
a. Belgia ;
b. Olanda ;
c. Danemarca.
67.C
68. La al câtelea referendum naţional au aprobat danezii Tratatul de la Maastricht:
a. primul;
b. al doilea;
c. al treilea.

68.B

69. La 29 martie 1996 au început, la Torino, lucrările Conferinţei Inter-Guvernamentale

(CIG) a
UE care îşi propunea:
1) să elaboreze un proiect de reformă a actualelor instituţii comunitare, pentru a putea
face posibilă extinderea UE;
2) să definitiveze o politică externă şi de securitate comună;
3) să instaureze un spaţiu juridic şi poliţienesc comun.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. niciuna
b. toate
c. 2 si 3

69.B

70. Tratatul de la Amsterdam promovează :

1) că negocierile de lărgire a comunităţii nu vor putea fi încheiate înainte ca « reforma
instituţiilor UE să fie dusă până la capăt »
2) principiul “cooperării întărite” ;
3) Europa cu „două viteze” sau cu „geometrie variabilă”.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. niciuna
c. 2 si 3

70.C

71. Documentele privind reforma UE au fost prezentate la întrunirea de la Dublin, din

luna
decembrie 1996, a Consiliului European. Principalele divergenţe care trebuiau soluţionate
au
fost:
1) reducerea sau sporirea numărului de comisari europeni;
2) ritmul reformelor comunitare (mai lent sau mai rapid);
3) susţinerea drepturilor naţionale în favoarea celor supranaţionale.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. niciuna
c. 2 si 3
71.A

72. Cu prilejul Consiliului European de la Dublin, din decembrie 1996, ex-cancelarul

Helmuth
Kohl a propus lansarea unui nou ciclu de negocieri „Maastricht III”, fapt care:
a. a produs îngrijorare printre şefii de guvern ai „celor 15”;
b. nu a produs nici o reacţie a şefilor de guvern ai « celor 15 » ;
c. i-a bucurat pe şefii de guvern ai « celor 15 ».

72.A

73. În luna aprilie 1996, Parlamentul European a adoptat raportul redactat de Arie
Oostlander
privind integrarea ţărilor central şi est-europene şi viitoarea lărgire a UE. Raportul
Oostlander
avertiza asupra:
a. „efectelor negative ale integrării ţărilor central şi est-europene”;
b. „unei lărgiri prea grăbite” prin integrarea ţărilor central şi este-europene;
c. „efectelor pozitive ale integrării ţărilor central şi est-europene”.

73.B

74. Partidul Laburist din Malta a câştigat alegerile generale de la sfârşitul lunii octombrie
1996,
menţinând în programul electoral următoarea atitudine faţă de aderarea ţării la UE:
a. de respingere;
b. de neutralitate;
c. de aprobare.

74.A

75. Ce înseamnă „integrarea flexibilă”, principiu sprijiit de mulţi experţi ai UE:

1) sprijinirea pe competenţe şi nu pe ţări;
2) combinarea, pe o bază comună, a unui set bine definit de politici comune la care
toate ţările membre trebuiau să participe;
3) imposibilitatea de a se integra în dimensiunile altor politici, în interiorul unui
parteneriat voluntar deschis.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. 1 si 2
c. 2 si 3
75.B

76. "Planul Schuman" a condus la constituirea:

a. Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului;
b. Comunităţii Europene a Energiei Atomice;
c. Pieţei Comune.
76.A

77. Care sunt considerate cele trei tratate de bază ale UE :

a. Paris, Essen, Roma ;
b. Roma, Maastricht, Amsterdam ;
c. Maastricht, Amsterdam, Paris.

77.B

78. Pe ce s-a bazat „motorul franco-german” al Uniunii Europene:

1) tratatele de la Maastricht şi Amsterdam;
2) francofilia renanului Helmut Kohl;
3) militantismul proeuropean al liderilor celor două naţiuni.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. 2 si 3
b. niciuna

78.A

79. Cine a fost primul ministru britanic, care s-a afirmat ca un "euro-optimist" convins:
a. Tony Blair ;
b. Margaret Thatcher ;
c. John Major.

79.A

80. Deciziile cărui trinom pot influenţa în mod esenţial, evoluţia europeană:
a. Marea Britanie-Italia-Germania;
b. Franţa-Germania-Maria Britanie;
c. Franţa-Germania-Italia.

80.B

81. Disonanţele Uniunii Europene, dificultatea de a se exprima "ca o singura voce" în

dezbaterile
mondiale se datorează:
1) divergenţelor de fond care există între principalii parteneri, privitor la anumite
probleme "sensibile";
2) crizelor ce se produc în sânul celor 27 de ţări membre, în diverse momente ale
evoluţiei cooperării europene;
3) politicii externe comune a UE, manifestate în relaţiile cu restul lumii.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. 1 si 2
c. 2 si 3
81.B

82. Analiştii şi comentatorii politicii internaţionale îşi amintesc de faimoasa expresie,

enunţată
cândva de ex-secretarul de stat al SUA, Henry Kissinger:
a. « Europa, nu-mi amintesc o astfel de ţară » ;
b. « "Europa, ce număr de telefon? » ;
c. « Europa are doar 15 membri, SUA – 52 ».

82.B

83. Care au fost principalele crize ale Uniunii Europene din ultimii ani:
1) "căderea" Comisiei Santer pentru probleme de corupţie;
2) criza politicii agricole comune (PAC);
3) încordările între anumiţi parteneri.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. 1;2;3;
b. niciuna
c. 2 si 3

83.A

84. Acordul privind Spaţiul Economic European, semnat în mai 1991, cuprinde toate
statele
membre UE şi statele parte la Acordul European de Liber-Schimb (AELS). Când a intrat
în
vigoare acest acord ?
a. în ianuarie 1992;
b. în ianuarie 1993;
c. în ianuarie 1994.

84.C

85. Acordul privind Spaţiul Economic European permite extinderea libertăţilor

fundamentale ale
Uniunii Europene la statele membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb. Câte
sunt ca
număr aceste libertăţi:
a. două;
b. trei;
c. patru.

85.B

86. În conformitate cu prevederile Tratatului de Aderare a României la Uniunea

Europeană,
articolul 6, paragraful 6, România a trimis solicitarea sa de a adera la Spaţiul Economic
European pe data de:
a. 27 iulie 2005;
b. 1 ianuarie 2006;
c. 1 ianuarie 2007.

86.A

87. În articolul 128 din Acordul privind Spaţiul Economic European (SEE) se precizează:
a. ”orice stat care aderă la Uniunea Europeană trebuie să solicite să devină simultan
membru al SEE”;
b. ”orice stat asociat la Uniunea Europeană trebuie să solicite să devină simultan
membru al SEE”;
c. ”orice stat care aderă la Uniunea Europeană poate solicita să devină simultan
membru al SEE”.

87.A

88. Preşedinţia britanică a UE (1 iulie–31 decembrie 2005) a avut ca priorităţi

recunoscute:
1) rolul Europei în lume;
2) continuarea Programului/Agendei Doha în domeniul comerţului;
3) dezvoltarea unei strategii pentru Africa.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. niciuna
b. toate
c. 2 si 3

88.B

89. Preşedinţia britanică a UE (1 iulie–31 decembrie 2005) a avut ca priorităţi

recunoscute:
1) analiza schimbărilor climatice;
2) reforma politicii agricole comune;
3) întărirea relaţiilor cu Rusia şi Ucraina.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. niciuna
c. 1 si 3

89.C

90. Preşedinţia britanică a UE (1 iulie–31 decembrie 2005) a avut ca priorităţi

recunoscute:
1) întărirea cooperării în vederea asigurării păcii, stabilităţii şi reformei în Orientul
Mijlociu;
2) reforma economică şi justiţia socială;
3) adoptarea sistemului legislativ din UE;
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. 1 si 2
b. niciuna
c. 2 si 3

90.A

91. Preşedinţia britanică a UE (1 iulie–31 decembrie 2005) a avut ca priorităţi

recunoscute:
1) renunţarea la directiva privind serviciile;
2) iniţierea unui program de implementare a Planului de acţiune privind serviciile
financiare;
3) asigurarea dezvoltării durabile şi a protecţiei mediului; a
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. 2 si 3
c. niciuna

91.B

92. Preşedinţia britanică a UE (1 iulie–31 decembrie 2005) a avut ca priorităţi

recunoscute:
1) renunţarea la regulamentul privind produsele chimice;
2) întărirea relaţiilor între UE şi SUA;
3) securitatea şi stabilitatea continentului european.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. 2 si 3
b. niciuna
c. 1 si 2

92.A
93. Preşedinţia britanică a UE (1 iulie–31 decembrie 2005) a avut ca priorităţi
recunoscute:
1) continuarea luptei împotriva terorismului;
2) analiza procesului de extindere a UE;
3) viitorul mijloacelor financiare ale UE.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. niciuna
c. 2 si 3

93.A

94. "După 50 de ani de existenţă, Uniunea Europeană trebuie să se înnoiască, împletind

valorile
europene cu cele ale lumii în care trăim". Cine a rostit aceste cuvinte:
a. Tony Blair ;
b. Margaret Thatcher ;
c. John Major.

94.A

95. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, este de părere că problemele
ridicate
de divergenţele privind bugetul european demonstrează că e nevoie să se atingă:
a. procentul de 1 la sută din PIB-ul statelor membre, care cotizează la bugetul
comunitar;
b. procentul de 1,5 la sută din PIB-ul statelor membre, care cotizează la bugetul
comunitar;
c. un consens pentru a se evita "paralizarea UE".

95.C

96. Cine a spus: « Ideea Europei unite şi lucrând împreună este esenţială pentru ca
naţiunile
noastre să fie destul de puternice pentru a ne păstra locul în această lume. Acum, după
aproape
50 de ani, trebuie să ne reînnoim » ?
a. Jacques Chirac ;
b. Tony Blair;
c. Angela Merkel.

96.B

97. Strategia Lisabona este fundamentală pentru competitivitatea viitoare a Uniunii

Europene şi
pentru capacitatea sa de a genera bunăstare, de a crea noi locuri de muncă şi de a
îmbunătăţi
modelele europene sociale şi de mediu. Ce recomandări cheie conţine această strategie:
1) repunerea Strategiei Lisabona în echilibru - preocupările politice trebuie să devină o
prioritate;
2) îmbunătăţirea procesului decizional şi creşterea responsabilităţii statelor membre;
3) reglementarea pe baze economice - reglementări mai puţine şi mai eficiente.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. niciuna
c. 2 si 3

97.C
98. Strategia Lisabona este fundamentală pentru competitivitatea viitoare a Uniunii
Europene şi
pentru capacitatea sa de a genera bunăstare, de a crea noi locuri de muncă şi de a
îmbunătăţi
modelele europene sociale şi de mediu. Ce recomandări cheie conţine această strategie:
1) crearea unui mediu antreprenorial flexibil, inovator şi stimulativ;
2) consolidarea pieţei externe;
3) comunicarea şi explicarea acesteia tuturor cetăţenilor şi oamenilor de afaceri
europeni.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. 1 si 3
c. 2 si 3

98.B

99. Crearea unui mediu antreprenorial flexibil, inovator şi stimulativ în Uniunea

Europeană se
bazează pe:
1) crearea unui antreprenoriat atractiv;
2) încurajarea inovării;
3) reforma pieţelor de muncă europene.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. niciuna

99.A

100. Agenda Lisabona propune transformarea până în anul 2010 a UE, într-o economie
capabilă să
susţină creşterea economică prin:
1) ajungerea din urmă şi întrecerea SUA în ceea ce priveşte parametrii rezultatelor
economice;
2) crearea de cât mai multe locuri de muncă în ţările membre UE;
3) realizarea unei mai bune coeziuni sociale în ţările membre UE.
Care din variantele de mai sus sunt corecte:
a. toate
b. niciuna
c. 2 si 3

100.C

101. România a fost prima ţară din Europa Centrală şi de Est care a stabilit relaţii
contractuale cu
UE. Documentul care a precizat acest lucru a fost:
1) Acordul cu privire la sistemul generalizat de preferinţe din 1974;
2) Acordul privind produsele industriale din 1980, an în care România a stabilit relaţii
diplomatice cu UE;
3) acordul din 1980 facilita accesul unui mare număr de produse româneşti pe piaţa
comunitară.
Care din variantele de mai sus sunt adevarate:
a. 1 si 2
b. 2 si 3
c. toate

101.C

102. La 22 octombrie 1990 a fost semnat un Acord privind comerţul şi cooperarea

comercială
reciprocă pe baza clauzei naţiunii celei mai favorizate; acest acord a stabilit eliminarea de
către Comunităţile Europene a unor restricţii cantitative specifice; eşalonat pe o perioadă
de
câţiva ani, a constituit cadrul viitorului Acord de Asociere, semnat la:
a. 1 februarie 1993;
b. 22 iunie1995;
c. 17 iulie 1995.

102.A
103. Acordul de Asociere a intrat în vigoare la:
a. 1 februarie 1993;
b. 1 februarie 1994;
c. 1 februarie 1995.

103.C

104. Pe cap de locuitor, PIB-ul ţării noastre reprezintă cca:

a. jumătate din media UE;
b. o treime din media UE;
c. un sfert din media UE.

104.C

105. În vederea integrării depline în UE, România trebuie să îndeplinească, criteriile

stabilite la
Consiliul European de la Copenhaga (iunie 1993):
1) politice;
2) economice;
3) administrative.
Care din variantele urmatoare reprezinta raspunsul corect:
a. 1 si 3
b. toate
c. 1 si 2

105.B
106. În perspectiva aderării, capacitatea României de a îndeplini acquis-ul comunitar era :
a. încă insuficientă;
b. satisfăcătoare;
c. nesatisfăcătoare

106.A

107. Cu excepţia chestiunilor legate de proprietatea industrială şi intelectuală, legislaţia

românească nu a preluat acquis-ul comunitar al pieţei unice decât în
a. mare măsură;
b. mică măsură;
c. procent de 85 la sută.

107.B

108. Progresele pe care trebuie să le facă România necesită eforturi importante şi

susţinute pentru:
1) armonizarea legislaţiei;
2) crearea structurilor care să permită punerea legislaţiei în practică;
3) atingerea parametrilor europeni de dezvoltare.
Care din combinatiile de mai jos reprezinta raspunsul corect :
a. 1 si 3
b. toate
c. 1 si 2

108.C

109. Una din principalele priorităţi ale ţării noastre o constituie restructurarea:
a. parţială a sectorului financiar;
b. totală a sectorului financiar;
c. sectorului financiar-bancar.

109.B

110. În ţara noastră, modul de organizare a:

1) administraţiei publice;
2) justiţiei;
3) ministerelor,
prezintă deficienţe majore care pun sub semnul întrebării atât ritmul, cât şi calitatea
procesului
de adaptare a legislaţiei europene.
Precizati varianta de raspuns corecta:
a. 1 si 2
b. 1
c. toate

110.B

111. România trebuie să depună eforturi substanţiale pentru alinierea standardelor sale
sociale la
cele europene. Aceste standarde sociale se referă la:
1) securitatea muncii;
2) şomajul;
3) sănătatea angajaţilor.
Precizati care din urmatoarele variante de raspuns reprezinta varianta corecta :
a. 1
b. niciuna
c. toate

111.C

112. În procesul utilizării eficiente a fondurilor structurale ale UE pe plan regional, sunt
necesare:
a. o mai bună activitate a agenţiilor regionale;
b. corelarea ctivităţii băncilor cu cea a agenţiilor regionale;
c. mecanisme eficiente de acţiune şi control.

112.C

113. Ce proces va aduce cu adevărat ţara noastră, mai repede, în rândul membrilor UE şi
apoi a
UEM:
1) armonizarea legislativă;
2) obţinerea unor indicatori de dezvoltare apropiaţi de cei ai ţărilor UE;
3) obţinerea unor indicatori de dezvoltare apropiaţi de cei ai ţărilor UEM.
Precizati care din urmatoarele combinatii reprezinta varianta corecta:
a. 1 si 3
b. 1 si 2
c. 2 si 3

113.B

114. Ca dimensiune geografică, în Europa centrală, România este:

a. prima ţară;
b. a doua ţară;
c. a treia ţară.

114.B

115. România are o poziţie ideală pentru circulaţia mărfurilor între:

a. Marea Caspică şi Marea Neagră ;
b. Marea Nordului şi Marea Neagră;
c. Marea Neagră şi Europa vestică.
115.C

116. Problemele-cheie cu care s-a confruntat în primii 10 ani de tranziţie, economia

României au
fost:
1) şomajul;
2) inflaţia;
3) recesiunea economică.
Precizati care din urmatoarele combinatii reprezinta varianta de raspuns corecta:
a. 1 si 2
b. 2 si 3
c. 1 si 3

116.B

117. Etapele parcuse în anii tranziţiei de la planul centralizat la economia de piaţă au

cuprins:
1) liberalizarea preţurilor;
2) dezvoltarea sectorului privat;
3) restructurarea şi privatizarea întreprinderilor de stat.
Precizati care din urmatarele variante de raspuns este cea corecta:
a. niciuna
b. toate
c. 1 si 3

117.B

118. Principala politică de stat promovată cu ardoare în România în anii tranziţiei la

economia de
piaţă a fost:
a. fragmentarea marilor combinate şi întreprinderi industriale în mai multe societăţi
comerciale mici;
b. ragmentarea marilor combinate în mai multe societăţi comerciale mici;
c. fragmentarea marilor întreprinderi industriale în mai multe societăţi comerciale
mici.

118.A

119. Ce politică aplicată s-a dovedit potrivită:

a. “întâi privatizare, apoi restructurare”;
b. “întâi restructurare, apoi privatizare”;
c. “întâi calificare, apoi restructurare şi privatizare”.

119.B

120. Principiul aplicat, prin care s-a încercat să se influenţeze politica economică generală
a fost:
a. microstabilizarea;
b. macrostabilizarea;
c. stabilizarea monetară.

120.B

121. În anii tranziţiei, fără a stăpâni baza reală a transformărilor produse s-a încercat
dirijarea
evoluţiei economice, prin măsuri:
a. economice;
b. monetare;
c. monetare şi fiscale.

121.C
122. La baza construcţiei economico-sociale din anii tranziţiei noastre au lipsit:
a. politicile economice concrete;
b. politicile monetare şi fiscale;
c. politicile monetare

122.A

123. La baza reformei societăţii româneşti postdecembriste trebuiau să se afle:

a. legile propriteăţii;
b. reforma sistemului legislativ;
c. legile partidelor politice.

123.A

124. Dreptul de proprietate trebuie să fie:

a. garantat şi ocrotit;
b. garantat;
c. ocrotit.

124.B

125. Nu există nici acum o concepţie generală privind:

a. trecerea de la economia planificată la economia de piaţă;
b. trecerea de la economia de piaţă la economia planificată;
c. toate formele de proprietate.

125.C

126. Reforma economică trebuie să fie neapărat însoţită de o..........................a societăţii

româneşti.
Alegeti din variantele prezentate pe cea corecta.
a. reformă instituţională;
b. reformă morală;
c. reformă instituţională şi morală,

126.C

127. Ce element cheie al reformei economice a început în agricultură, mai precis în

sistemul
cooperatist din agricultură:
a. privatizarea;
b. restructurarea;
c. emiterea titlurilor de proprietate.

127.A

128. Comparativ cu alte state central şi est europene, cum ar fi Polonia, Cehia sau
Ungaria, în
România procesul de privatizare a fost mai:
a. rapid;
b. lent;
c. mult controlat.

128.B

129. Eroarea făcută în aplicarea privatizării în ţara noastră a fost aceea că s-a acţionat
pentru.............................................ca obiectiv principal pentru relansarea economică.
Alegeti varianta corecta.
a. accelerarea procesului de privatizare;
b. diminuarea procesului de privatizare;
c. reeşalonarea procesului de privatizare,

129.A

130. Trebuia să se realizeze mai întâi:

a. monetarizarea economiei şi apoi restructurarea;
b. restructurarea economică;

130.C

131. Cauza care au inflenţat în mod esenţial derularea fenomenului de privatizare a fost:
1) lipsa capitalului intern şi extern;
2) blocajul financiar şi inflaţia;
3) subvenţionarea preferenţială a unor firme de stat cu pierderi.
Alegeti raspunsul corect din posibilele combinatii prezentate mai jos:
a. 1 si 2
b. 1 si 3
c. toate

131.C
132. Ritmul lent al restructurării economice a fost întreţinut de:
a. capacitatea redusă de retehnologizare;
b. capacităţile economice reduse;
c. capacităţile economice numeroase.

132.A

133. În procesul tranziţiei, România s-a plasat în grupul statelor în

tranziţie................................în
domeniul fluxurilor de investiţii străine directe.
Completati zona punctata cu varianta corecta din variantele prezentate mai jos.
a. cu cele mai slabe performanţe;
b. cu performanţe modeste;
c. cu performanţe bune şi foarte bune,

133.A

134. În tranziţia României de la economia de plan la economia de piaţă, pe fondul unui

sistem
economic slab structurat, a apărut:
a. deficitul bugetar;
b. deficitul de cont curent;
c. dublul deficit, cel bugetar şi cel de cont curent.

134.C

135. Deficitul de cont curent a avut ca sursă principală:

a. creşterea nivelului cheltuielilor bugetare;
b. dezechilibrul balanţei comerciale;
c. creşterea nivelului cheltuielilor bugetare şi dezechilibrul balanţei comerciale.

135.B

136. Autorităţile româneşti şi-au propus ca ca principală ancoră a politicilor economice şi

financiare promovate:
a. controlul deficitului bugetar;
b. controlul cheltuielilor bugetare;
c. controlul monetar şi fiscal sever.

136.A

137. Analizand nivelul raportului dintre populaţia activă şi populaţia inactivă, cât şi în
rata de
ocupare, piaţa muncii a fost:
a. echilibrată;
b. dezechilibrată;
c. afectată de dezechilibre.

137.C

138. Pe fondul instaurării normelor şi instituţiilor statului de drept, al activării şi

organizării
societăţii civile, al creării cadrului normativ al noilor mecanisme ale economiei de piaţă,
România a înregistrat paşi importanţi în direcţia:
a. stabilizării monetare şi financiare ;
b. stabilizării economice;
c. în direcţia formării sistemului economiei de piaţă.

138.C

139. O evaluare obiectivă, arată însă că economia românească se prezintă, din punct de
vedere
instituţional, ca un sistem:
a. slab structurat;
b. mediu structurat;
c. bine structurat

139.A

140. Operaţionalitatea mecanismelor şi instuţiilor create pentru implementarea economiei

de piaţă
este:
a. redusă;
b. mediu dezvoltată;
c. puternic dezvoltată.

140.A

141. În mod eronat, activitatea economică se derulează încă, într-o proporţie

considerabilă, pe
palierul:
a. informal al societăţii (economia subterană);
b. formal al societăţii (economia reală);
c. informal şi formal al societăţii

141.B

142. Pilonul oricărei economii naţionale îl constituie:

a. resursele minerale;
b. resursele energetice;
c. resursele minerale şi energetice.

142.C
143. Reforma sistemului de exploatare a resurselor minerale şi a sistemului energetic
naţional
trebuie să urmărească transformările din ................................................ pentru a le
eficientiza
şi dinamiza.
Alegeti din variantele de mai jos pentru zona punctata din enunt fraza care exprima cel mai
bine realitatea.
a. întreaga economie naţională;
b. ramura enegetică;
c. ramura energetică şi minerală,

143.A

144. La începutul mileniului al treilea, România este din nou considerată o ţară:
a. agrară;
b. industrială;
c. agrar-industrială în tranziţie.

144.A

145. Uniunea Europeană subvenţionează masiv sectorul:

a. agricol;
b. industrial;
c. industrial-agrar.

145.A

146. Principalii operatori economici industriali ai ţării noastre au dus în anii tranziţiei la
economia
de piaţă o politică:
a. de dezvoltare;
b. de eficienţă şi competitivitate;
c. de supravieţuire.

146.C

147. Principalele cauze care au limitat activitatea în industria prelucrătoare din România
au fost:
1) cererea internă insuficientă şi insuficient stimulată;
2) problemele financiare;
3) incertitudinile mediului economic.
Alegeti din variantele de raspuns prezentate mai jos combinatia corecta .
a. 1 si 2
b. 2 si 3
c. toate
147.C

148. Sectoarelor de producţie româneşti, puţin elastice şi energofage, le-au fost impuse
exigenţe
prin intermediul:
1) reformei economice;
2) restructurării economice;
3) reformei monetare.
Alegeti raspunsul corect din variantele prezentate mai jos :
a. 1 si 3
b. 2 si 3
c. 1 si 2

148.C

149. Ţinând cont de specificul economiei româneşti şi de locul care i se rezervă acesteia
în actuala
şi viitoarea structură economică europeană, România a fost impulsionată să-şi dezvolte
sectorul:
a. agricol;
b. industrial;
c. al întreprinderilor mici şi mijlocii.

149.C

150. Cota alocată cercetării-dezvoltării în ţara noastră a fost, în medie, de:

a. 0,4 la sută din PIB;
b. 0,8 la sută din PIB;
c. 1,2 la sută din PIB.

150.A

151. Apariţia şomajului, ca fenomen de masă în ţara noastră, s-a datorat ...................
întreprinderilor cu pierderi.
1) închiderii;
2) lichidării;
3) vânzării,
Completati zona punctata cu una din combinatiile prezentate mai jos.
a. 1 si 3
b. 2 si 3
c. toate

151.C

152. În martie 2005, liberalizarea pieţei de energie românească era asigurată într-o
proporţie de:
1) cca 55 la sută pentru energia electrică;
2) cca 50 la sută pentru gaz;
3) cca 60 la sută pentru energia electrică.
Alegeti raspunsul corect din combinatiile prezentate mai jos.
a. 1 si 3
b. 1 si 2
c. 2 si 3

152.B

153. Analizând situaţia energetică, perspectivele României şi surselor sale de generare a

energiei,
s-a impus concluzia că, pe termen mediu şi lung, energia .......... este una dintre cele mai
viabile pentru noi.
Completati zona punctata cu una din variantele prezentate mai jos.
a. clasică;
b. eoliană;
c. nucleară,

153.C

154. Cu împrumutul obţinut de ţara noastră de la Euratom, în valoare de 223,5 milioane

euro, se
finalizează o unitate a Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavodă.
Care este aceasta?
a. 1;
b. 2;
c. 3;
155.

154.B

155. Pentru care Unitate a Centralei Nuclear-Electrice Cernavodă, avem nevoie de cca
750
milioane euro, care ar putea fi atraşi printr-un parteneriat public-privat.
a. 4;
b. 3;
c. 2;

155.B

156. Energia regenerabilă va avea, până în 2010, o pondere de .....% din totalul resurselor
energetice.
Alegeti procentul corect din variantele prezentate mai jos:
a. 11;
b. 22;
c. 33.

156.A

157. În sectorul carbonifer, se desfăşoară un amplu proces de restructurare, vizând:

1) modernizarea minelor;
2) retehnologizarea minelor;
3) închiderea minelor neviabile.
Alegeti combinatia corecta din variantele prezentate mai jos:
a. niciuna
b. toate
c. 1 si 3

157.B

158. Prin implementarea de programe de eficienţă energetică, precum şi contorizarea

tuturor
consumatorilor casnici, se obţine o taxare corectă a consumatorului:
a. iniţial;
b. intermediar;
c. final.

158.C

159. Deschiderea pieţei energiei crează premisele:

1) unei concurenţe reale;
2) unor servicii mai bune;
3) unor preţuri stabilite de regulile pieţei.
Alegeti combinatia corecta din variantele prezentate mai jos:
a. toate
b. niciuna
c. 1 si 3

159.A

160. Pentru constituirea rezervelor sale de petrol, România beneficiază de o derogare.

Până în ce an
este aceasta valabila ?
a. 2009;
b. 2010;
c. 2011.

160.C

161. După o întârziere de mai mulţi ani, faţă de celelalte state din Europa centrală şi de
est,
România a grăbit procesul de privatizare în sectorul energetic, unde era concentrat miezul
nerestructurat al proprietăţii statului în economie.
Precizati intre ce ani s-a intamplat acest fenomen:
a. 2004-2005;
b. 2005-2006;

161.A
162. Principalele privatizări energetice din România au fost :
1) Compania petrolieră Petrom a fost vândută către austriecii de la OMW;
2) distribuţiile de gaze au fost preluate de Gaz de France şi Ruhr Gas;
3) spaniolii de la Enel au cumpărat primele două distribuţii de electricitate.
Alegeti din combinatiile prezentate mai jos varianta care defineste principalele
privatizări energetice din România :
a. 1 si 3
b. 2 si 3
c. 1 si 2

162.C

163. Conform părerilor exprimate de mai multi specialişti, UE a devenit principalul

partener
comercial al României, pentru ........ din ceea ce reprezentau înainte de 1990 exporturile
de
produse industriale ale României.
Completati zona punctata alegand una din variantele prezentate mai jos.
a. o treime;
b. o doime;
c. un sfert,

163.A

164. Pentru unele grupe de produse industriale (textile, îmbrăcăminte, piei, blănuri,
încălţăminte,
articole din piatră, ciment, materiale ceramice), ponderea UE în totalul exporturilor
româneşti
depăşeşte:
a. 30 la sută;
b. 40 la sută;
c. 50 la sută.

164.C

165. Importurile României din UE, care reprezintă în special maşini, utilaje şi
echipamente, au o
pondere de cca:
a. 30 la sută;
b. 40 la sută;
c. 50 la sută.

165.B

166. În general, România exportă pe piaţa unică a UE, produse din grupele celor intensive
în forţă
de muncă, intensive în energie şi, respectiv, cu valoare adăugată redusă, cum sunt:
1) plută şi articole din plută;
2) diverse articole textile;
3) produse chimice anorganice.
Alegeti raspunsul corect format din combinatiile de mai jos:
a. niciuna
b. 2 si 3
c. toate

166.C

167. Opţiunea liberalizării schimburilor economice externe ale ţării noastre cu UE trebuie
neapărat
însoţită de procesul..................care să conducă la producerea de mărfuri competitive pe
piaţă.
Completati linia punctata alegand varianta corecta:
a. restructurării;
b. privatizării;
c. etatizării,

167.A

168. Analize întreprinse asupra comerţului nostru exterior reliefează poziţia................

a României ca parteneră în comerţul internaţional.
Completati zona punctata alegand varianta corecta din cele prezentate mai jos:
a. centrală;
b. secundară;
c. marginală,

168.C

169. Exportăm, în general, mult mai puţin decât ţările central şi est-europene:
1) de 5 ori mai puţin decât Ungaria;
2) de 4 ori mai puţin decât Republica Cehă sau Slovacia;
3) de două ori mai puţin decât Polonia.
Alegeti raspunsul corect din combinatiile prezentate mai jos:
a. 1 si 2
b. toate
c. niciuna

169.B

170. Exportăm, în general, mult mai puţin faţă de alte ţări în curs de dezvoltare:
1) de 21 ori mai puţin decât Taiwan-ul;
2) de 13 ori mai puţin decât Malayezia;
3) de 20 ori mai puţin decât Coreea de Sud
Alegeti din combinatile de mai jos varianta corecta:
a. 1 si 3
b. 2 si 3
c. 1 si 2
170.C

171. Un procent important produsele româneşti exportate au grad redus sau mediu de
prelucrare ,
alegeti din variantele prezentate procentul corect :
a. 51% ;
b. 66%;
c. 77%.

171.C

172. Exportăm către UE următoarele grupe de produse:

1) textile şi articole din textile;
2) metale şi articole din metal;
3) mobilă şi aparatură de iluminat.
Alegeti combinatia corecta dintre combinatiile prezentate mai jos:
a. 1 si 2
b. 1 si 3
c. toate

172.C

173. La exporturile ţării noastre, cele mai bune performanţe de competitivitate le

înregistrează:
1) materialele şi produsele metalice;
2) materialele de construcţii;
3) articolele de încălţăminte.
Alegeti varianta de raspuns corecta din combinatiile prezentate mai jos:
a. niciuna
b. 1 si 3
c. toate

173.C

174. La exporturile ţării noastre, cele mai slabe performanţe de competitivitate le

înregistrează:
1) maşinile şi aparatele electrice;
2) materialele plastice şi din cauciuc;
3) hârtia şi articolele din hârtie.
Alegeti varianta de raspuns corecta dintre variantele combinate prezentate mai jos:
a. 1 si 3
b. toate
c. 1 si 2

174.B

175. Conform studiilor întreprinse de Gheorghe Zaman şi colaboratorii săi, mai mult
de .............
din exporturile româneşti în UE merg pe piaţa Germaniei, ceea ce conferă acestei pieţe un
rol
de primă importanţă nu numai în relaţiile bilaterale, dar şi în cele multilaterale, în cadrul
grupării integraţioniste UE.
Completati zona punctata alegand din variantele prezentate mai jos varianta corecta.
a. o treime;
b. o pătrime;
c. jumătate,

175.A

176. Analiza comparativă a importurilor şi exporturilor româneşti în UE relevă faptul că:

1) volumul importurilor a depăşit în fiecare an volumul exporturilor;
2) există un sold negativ al balanţei comerciale a ţării noastre în aceste schimburi;
3) volumul exporturilor a depăşit în fiecare an volumul importurilor.
Alegeti varianta corecta din combinatiile prezentate mai jos:
a. 1 si 3
b. 2 si 3
c. 1 si 2

176.C

177. După modelul unor ţări membre UE, România trebuie să-şi perfecţioneze
modalităţile de
intervenţie statală asupra pieţei transporturilor, adoptând măsuri precum:
1) utilizarea taxelor şi subvenţiilor;
2) intervenţia directă, de către stat, precum asigurarea ofertei de transport, elaborarea
de legi, norme şi standarde privind transporturile, acordarea de licenţe pentru
desfăşurarea
activităţilor de transport;
3) influenţarea educativă a opiniei publice în legătură cu activităţile de transport
Una din combinatiile de mai jos reprezinta varianta de masuri corecta . Care este aceasta?
a. 1 si 3
b. toate
c. 2 si 3

177.B

178. În lume există cca 70.000 publicaţii ştiinţifice, din care in Romania peste .....:
a. 50;
b. 100;
c. 150;

178.B

179. Din cele cca 70.000 publicaţii ştiinţifice ale lumii, doar 3.500 sunt socotite printre
cele mai
importante, Cate dintre acestea sunt din România?
a. 15;
b. 10;
c. 5.

179.C

180. Între soluţiile propuse pentru a atinge şi în România standardele mondiale ale
cercetării
ştiinţifice se află:
1) alocarea cel puţin a 1 la sută din PIB pentru sectorul cercetării ştiinţifice;
2) promovarea principiului liberalismului în cercetarea ştiinţifică;
3) atragerea şi menţinerea tinerilor în cercetarea ştiinţifică.
Dintre cele trei solutii enuntate mai sus doua sunt corecte care sunt acestea?
a. 1 si 2
b. 2 si 3
c. 1 si 3

180.C

181. Cererea oficială de aderare a României la Uniunea Europeană a fost depusă oficial
la:
a. 1 februarie 1993;
b. 1 februarie 1995;
c. 22 iunie 1995

181.C

182. Pachetul de documente cunoscut sub numele de Agenda 2000, a fost dat publicităţii
de
Comisia Europeană la:
a. 22 iunie 1995;
b. 22 iunie 1997;
c. 16 iulie 1997.

182.C

183. Agenda 2000 propune o viziune asupra UE la intrarea în secolul al XXI-lea, legată
de:
1) perspectivele dezvoltării UE şi a politicilor integraţioniste dincolo de orizontul
anului 2000;
2) impactul extinderii UE;
3) aspectele lingvistice şi culturale din ţările membre UE.
Dintre cele trei aspecte cuprinse in enunt doar doua sunt corecte, care sunt acestea?
a. 2 si 3
b. 1 si 2
c. 1 si 3

183.B
184. Guvernul României a dat publicităţii prima versiune a Programului Naţional de
Aderare a
României - conceput ca un document de lucru, supus periodic actualizării şi îmbunătăţirii,
în
conformitate cu evoluţia procesului de reformă şi pregătire a ţării pentru aderarea la UE,
în
anul:
a. 1998;
b. 1999;
c. 2000.

184.A

185. Pe baza Programului de Guvernare, a progreselor înregistrate de România în

procesul de
aderare şi a rezultatelor procesului de examinare analitică a acquis-ului comunitar,
Programului Naţional de Aderare a României a fost actualizat în:
a. 1998;
b. 1999;
c. 2000

185.B

186. Raportul pe anul 2000 al Comisiei Europene, dat publicităţii la începutul lunii
noiembrie
2000, aprecia că România:
1) poate fi considerată o economie de piaţă;
2) nu poate fi considerată o economie de piaţă;
3) nu este capabilă să facă faţă pe termen mediu presiunilor de concurenţă şi forţelor
pieţei care se manifestă în UE.
Alegeti varianta corecta dintre combinatiile prezentate mai jos:
a. 1 si 2
b. 2 si 3
c. 1 si 3

186.B

187. Comisia Europeană aprecia că este vital pentru autorităţile române să aplice măsurile
necesare
pentru a realiza obiectivele stabilite în Strategia de dezvoltare a ţării pe termen mediu,
asumată de principalele partide politice. Acest lucru s-a produs în:
a. ianurie 2000;
b. iunie 2000;
c. noiembrie 2000.

187.C
188. La începutul acestui mileniu, stabilitatea economică a ţării era subminată de
insuficienţa
reformelor privind:
1) restructurarea companiilor publice cu pierderi masive;
2) absenţa progresului în privatizările majore;
3) reducerea economiei subterane.
In enunt sunt prezentate trei aspecte doar doua sunt adevarate , alegeti varianta corecta din
combinatiile prezentate mai jos.
a. 1 si 2
b. 2 si 3
c. 1 si 3

188.A

189. Viitorul României depinde foarte mult de angajamentul Guvernelor ţării noastre în
ceea ce
priveşte continuarea:
1) restructurării economice;
2) privatizării în economie;
3) reformei economice.
Alegeti din variantele prezentate mai jos combinatia corecta a domeniilor in care
angajamentul guvernului Romaniei trebuie sa fie maxim.
a. toate
b. 2 si 3
c. 3 si 1

189.A

190. Din cele cca 30.000 reglementări legislative cuprinse în acquis-ul comunitar un
numar
important au fost selecţionate de către Comisia Europeană, pe considerentul că au o
importanţă deosebită în reglementarea pieţei unice.Care este acest numar?
a. 1400;
b. 2400;
c. cca 2000.

190.A

191. La ce data au avut loc reglementările necesare pentru constituirea a Uniunii

Economice şi
Monetare, stim ca acestea au complicat şi mai mult sarcina armonizării legislative
europene,
prin introducerea unui domeniu complet nou de jurisdicţie în aria integrării comunitare.
a. 1 ianuarie 1999;
b. 1 ianuarie 2000;
c. 1 ianuarie 2002,

191.A
192. Cate directive şi norme comunitare principale, conţinute în Cartea Albă.a transpus
România
în legislaţia sa naţională?
a. 1.300;
b. 1.400;
c. 1.500

192.A

193. România a participat la realizarea Programelor Cadru de Cercetare ale UE:

1) I şi II;
2) III şi IV;
3) V şi VI,
pentru cercetare şi dezvoltare finanţate de UE, ale cărui tematici se referă la: energie,
mediu şi
dezvoltare durabilă; calitatea vieţii şi managementul resurselor umane; societatea
informaţională; competitivitate şi creştere economică.
Alegeti din combinatiile variantelor prezentate mai jos si enuntate mai sus.
a. 1 si 2
b. toate
c. 3

193.C

194. Aderarea României la UE depinde de realizarea unui nivel de dezvoltare:

1) economică;
2) socială;
3) morală,
comparabil cu cel al statelor UE.
Doar una din combinatiile prezentate mai jos reprezinta varianta corecta a domeniilor de
care
a depins dezvoltarea Romaniei si a permis acesteia aderarea la UE. Care este aceasta?
a. 1 si 2
b. toate
c. 1 si 3

194.B

195.
La ce data a fost semnata declaraţia reprezentanţilor partidelor politice din România,
fixa "societatea cultural-informaţională" ca scop esenţial al tranziţiei către economia de
piaţă,
anticipând, într-un anume sens, noua orientare a UE către "societatea bazată pe
cunoaştere", si
care a fost dezbătută câteva zile mai târziu, la summitul de la Lisabona?
a. 16 martie 1999;
b. 16 martie 2000;
c. 16 martie 2001,
195.B

196. La Conferinţa ministerială de la ..........din anul 2000, s-a subliniat faptul că lipsa
progreselor
legate de planurile naţionale de promovare a societăţii informaţionale în ţările în curs de
aderare va constitui un factor restrictiv în dezvoltarea economică viitoare.
Alegeti localitatea in care a avut loc conferinta ministeriala din anul 2000 din variantele
prezentate mai
jos.
a. Lisabona;
b. Paris;
c. Varşovia,
196.C

197. Progresele pe calea societăţii informaţionale româneşti trebuie să stea permanent în

atenţia:
1) statului;
2) mediului de afaceri;
3) societăţii civile.
Doar una din variantele de raspuns de mai jos este corecta, care este aceasta?
a. niciuna
b. 1 si 2
c. toate

197.C

198. România a devenit oficial beneficiară de asistenţă din partea UE în martie:

a. 1990;
b. 1991;
c. 1992.

198.B

199. Asistenţa financiară nerambursabilă acordată Guvernului Romaniei prin Programul

PHARE a
fost de 1.167,56 mil.euro, în perioada:
a. 1991-1999;
b. 1999- 2007;
c. 1995-2005

199.A

200. Programul PHARE multi-ţară cuprinde următoarele obiective principale:

1) consolidarea democraţiei, statului de drept şi a drepturilor omului;
2) întarirea capacităţii instituţionale şi administrative de a gestiona acquis-ul
comunitar;
3) integrarea în piaţa internă a UE.
Mai jos sunt prezentate combinatii din cele trei obiective principale enuntate mai
sus.Care este
varianta corecta de raspuns?
a. 3 si 1
b. 2 si 1
c. toate

200.C