CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE

BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

1. CALCULATOARELE ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE BIOMEDICALE

Calculatoarele au un rol deosebit de important în sistemele de diagnosticare, terapie, de

înregistrare şi transmitere a datelor, precum şi în educaţia şi cercetarea biomedicală.
Proiectarea echipamentelor biomedicale actuale reprezintă o sinergie între senzori şi
traductoare, circuite analogice, componente hardware de tehnică de calcul şi software, chiar
pentru aparate relativ simple şi portabile.
Calculatorul digital are avantajul major al efectuării operaţiilor logice, are o putere de
calcul crescândă, culminând cu rezolvarea problemelor complexe de inteligenţă artificială.
Partea electronică și de tehnică de calcul, adică cea hardware, cuprinde în general următoarele
părţi (Figura 1).

1. Unitatea de intrare: claviatură, modem, placa de reţea de calculatoare, CD-ROM;

2. Controlerul de intrare: controlul datelor de intrare către memorie;
3. Unitatea de memorie conţine memoria internă (RAM, ROM, cache, optică, cu rol de a
memora date, instrucţiuni şi rezultate ale operaţiilor aritmetice şi logice, precum şi memoria
externă (CD-ROM, HDD/SSD, discuri optice), care este nevolatilă şi permite densităţi şi
capacităţi mari de informaţie stocată;
4. Unitatea de instrucţiuni şi controlerul aferent: interpretează sau decodifică instrucţiunile
de program şi controlează operaţiile interne via generatorul semnalelor de control;
5. Unitatea aritmetico-logică (ALU): efectuează operaţiile elementare şi returnează
rezultatele către memorie. Acumulatorul reţine rezultate intermediare. Majoritatea
calculatoarelor de tip PC sunt secvenţiale iar logica binară conduce la un hardware mai simplu,
însă timpul de calcul poate fi mare pentru probleme complexe;
6. Controlerul de ieşire: gestionează datele către unitatățile de ieşire;
7. Unități de ieşire: afişaj (cu tub catodic, cristale lichide sau plasmă), imprimantă, modem,
modul de reţea, tastatură ș.a.;
8. Unitatea centrală de procesare (CPU, procesor central) conţine memoria internă
(principală), ALU (unitatea aritmetico-logică) şi registre speciale pentru prelucrarea
instrucţiunilor, temporizare etc.

Limbajele de programare, în ordinea crescătoare a complexităţii, sunt: limbajul maşină

(specific procesorului central), limbajul de asamblare (ce operează cu mnemonice (succesiune

1
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

de coduri alfanumerice care înlocuiesc instrucţiunile numerice din cazul limbajului maşină) şi
limbajele de nivel înalt (MATLAB, C/C++, C#, COBOL, JAVA, R, Python, SQL etc.).
Microprocesorul este un circuit digital integrat pe scară largă (LSI), un cip care conţine
registrele de control, reţinere şi uneori memorie de lucru, specifice unui microcalculator. El
efectuează operaţii aritmetico-logice, paralel pe bit, sub controlul unui program. Semnalele de
intrare sunt recepţionate, prelucrate (decizii), memorate şi apoi prezentate ca semnale de
ieşire (Figura 2, a). Circuitele auxiliare sunt cele de I/O şi de memorie. El accesează linii de
date, adrese, ceas, temporizare şi de control (Figura 2, b).

Figura 1. Schema bloc simplificată a unui calculator digital

Un microcalculator este un calculator de uz general compus din circuite LSI standard şi este
construit în jurul unei unităţi centrale de prelucrare (CPU sau microprocesor) (Figura 3).
Microcalculatorul conţine o unitate cu microprocesor, circuite de memorie şi de interfaţă pentru
dispozitivele de I/E. Unitatea cu microprocesor este comandată de un set fix de instrucţiuni,
folosite în programarea sa. Datele şi adresele sunt prelucrate pe o magistrală comună, cu
tehnologia "3-stări": 0, 1 logic şi "impedanţă înaltă", în ultima stare datele sau adresele putând
fi direcţionate spre destinaţia dorită.

2
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

Figura 2. Sistem cu µP/µC (a) şi semnale la µP (b)

Figura 3. Microcalculator

Microcontrolerele sunt circuite LSI mai simple ca µP şi au funcţii de tip măsurare, secvenţă
şi control, în general funcţii repetitive.
3
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

Procesoarele digitale de semnal (DSP) sunt circuite dedicate unor funcţii matematice sau
prelucrării speciale a informaţiei. Ele degrevează µP/µC de calcule specifice, consumatoare
de timp (de exemplu DSP pentru Transformata Fourier).

După complexitatea lor, calculatoarele moderne se clasifică în patru categorii:

- supercalculatoare;
- calculatoare mari (macrocalculatoare / ”mainframes”);
- minicalculatoare;
- microcalculatoare.

Supercalculatoarele pot executa peste 10 miliarde de operații pe secundă, iar prețul lor
depășește 20 de milioane de dolari. Cercetări și proiectări în industria supercalculatoarelor se
realizează în SUA și Japonia de firmele Gray Reseach, Fujitsu EAT Systems, Sutherland etc,
Supercalculatoarele se utilizează în prelucrări extrem de complexe ale datelor în aeronautică,
fizica nucleară, astronautică, seismologie, prognoza meteo, dar și în medicină (de exemplu în
epidemiologie, genetică) etc.

Calculatoarele mari (”mainframes”) pot executa cca. 1 miliard de operații pe secundă,

prețul variind între 20 de mii și câteva milioane de dolari. Calculatoarele mari includ zeci de
unități de disc magnetic/optice și imprimante, sute de console aflate la diferite distanțe de
unitatea centrală. Aceste calculatoare se utilizează în cadrul unor mari centre de calcul și
funcționează în regim non-stop. Pricipalele firme producătoare de calculatoare mari sunt
IBM, UNYSIS, HONEYWELL etc. 4
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

Minicalculatoarele pot efectua sute de milioane de operații pe secundă, iar prețul lor nu
depășește 200-300 de mii de dolari. Echipamentele periferice ale unui minicalculator includ
cîteva discuri magnetice/optice, una sau două imprimante, mai multe console.
Minicalculatoarele sînt mai ușor de utilizat și operat decât calculatoarele mari și se utilizează
în proiectarea asistată de calculator, în automatizări industriale, pentru prelucrarea datelor în
experimentele științifice etc. Dintre firmele producătoare de minicalculatoare se remarcă IBM,
Wang, Texas Instruments, Data General, DEC, Hewlett-Packard etc.

Microcalculatoarele, denumite și calculatore personale, sînt realizate la prețuri scăzute - între

100 și 15000 de dolari - și asigură o viteză de calcul de ordinul milioanelor de operații pe
secundă. Se fac în variant staționară (”desktop”) sau portabilă (”laptop”). Echipamentele
periferice ale unui microcalculator includ astăzi min. o unitate de harddisc/SSD (”Solid State
Drive/Disk”), afișajul, o imprimantă și o consolă. Structura modulară și gruparea tuturor
echipamentelor în jurul unei magistrale permit configurarea microcalculatorului în funcție de
necesitățile individuale ale fiecărui utilizator. Corporații care produc microcalculatoare există în
foarte multe țări, însă lideri mondiali, unanim recunoscuți, sunt firmele IBM, DEC, Dell, Hewlett-
Packard, Apple, Samsung, Lenovo etc.

Dezvoltarea calculatoarelor a devenit explozivă, la mai puţin de zece ani intervenind câte o
schimbare care este interpretată drept apariţia unei noi generaţii de calculatoare.
Astăzi am ajuns la Generaţia a V-a ( 1991 - anii 2000 ), în curs de dezvoltare:

5
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

• Hardware : circuite integrate pe scara ultralargă ULSI (proiectare circuite integrate 3D),
arhitecturi paralele, alte soluţii arhitecturale noi ( rețele neuronale etc. ), proiectele galiu-
arsen ;
• Software : limbaje concurente, programare funcțională, prelucrare simbolică, baze de
cunoștiinţe, sisteme expert evoluate, programe de realitate virtuală, sisteme de operare
evoluate (Windows). Această perioadă este marcată de apariţia internetului şi de
extinderea rapidă a acestei reţele mondiale ; IOT (”Internet Of Things”)
• Memorie RAM: de la zeci, sute de Mocteti pînă la zeci de Gocteţi ;
• Memorie externă pe discuri optice, de zeci-mii de GB ;
• Viteza: 1 G de instrucțiuni /sec – 3 G de instrucţiuni/sec (1 G=109);
• Comunicaţiile: un nivel nemaîntâlnit, frecvențe radio de ordinul GHz, reţele globale pe
fibră optică, reţele de comunicații prin satelit ;
• Calculatoare : o gama foarte largă de calculatoare, care lucrează individual sau în
rețea.

Se preconizează apariția unei a șasea generații de calculatoare, bazată pe utilizarea

extensive a inteligenței artificiale (calculatoare cognitive). Unele aplicații care țin de această
categorie de computere sunt deja folosite (recunoașterea amprentelor digitale, a vorbirii, a
feței etc.), iar altele sunt la stadiul de proiect (capacitate de acumulare a
cunoștințelor/autoînvățare, de organizare proprie s.a.). Un proiect ambițios este cel al
construirii calculatorului molecular, un sistem viu cu o inteligență artificială biologică ce are
atașate și structuri de tip ADN si ARN, de o complexitate mult mai mare decât a structurilor
actuale.

2. Calculatoarele în instrumentația de laborator

Laboratoarele moderne folosesc interfeţe standard pentru schimbul de informaţie între aparate
de laborator şi calculatoarele gazdă. În domeniul medical s-a dezvoltat de exemplu Medical
Information Bus (MIB), o magistrală specializată pentru echipamente medicale.
În general, funcţiile realizate de un sistem de achiziţie a datelor (SAD) sunt:
(i) achiziţia datelor de la senzori;
(ii) prelucrarea / analiza lor;
(iii) afişarea rezultatelor.

6
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

Un astfel de sistem poate avea, de exemplu, 16 canale asimetrice sau opt diferenţiale,
prevăzute cu amplificatoare cu câştig programabil. Semnalele analogice sunt digitizate prin
intermediul unui circuit de eşantionare/memorare (S/H) şi a unui convertor A/D pe 12 biţi (de
exemplu). Partea digitală suportă tehnica accesului direct la memorie (DMA), pentru mărirea
vitezei de prelucrare.
Precizia unui SAD este dată de ambele părţi, analogică şi digitală (Figura 4). Pentru 12 biţi
ai CAN, LSB este 1/4096, adică, 0,024% din întreaga scală de măsurare. Prin urmare, ½ LSB
(eroarea minimă teoretică) este 0,012%. În valori absolute, pentru 10 V domeniu de intrare
rezultă ½ LSB=1,2 mV. Precizia globală teoretică, în exemplul dat, este deci de 99,976%, în
condiţii de zgomot şi neliniarităţi reduse.

Figura 4. Digitizarea semnalelor analogice

Deşi majoritatea senzorilor este analogică, există azi o gamă largă de senzori cu ieşiri
numerice (Figura 5). O magistrală de ieşire serială permite conectarea şi comunicarea între
sensorii "inteligenţi" şi calculatorul-gazdă, ceea ce conduce la mărirea flexibilităţii
(reconfigurabilităţii) sistemului. Astfel, orice senzor poate fi conectat la orice circuit electronic.
Calculatorul poate accesa datele, prin program, de la orice senzor şi îl poate comanda să
efectueze o anumită succesiune de operaţii. Senzorii îşi pot autocalibra zero-ul, câştigul,
neliniaritatea şi se pot autodiagnostica.
De exemplu, în cazul electrocardiografului, se poate folosi un CAN pentru fiecare electrod
şi sunt necesare doar două conductoare pentru transmiterea tuturor semnalelor la aparatul
propriu-zis. De aici şi posibilitatea unei izolaţii electrice uşoare şi de calitate a acestora.

7
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

Conceptul modern de proiectare hardware, software şi firmware în vederea folosirii tehnicii

de calcul cât mai uşor, prietenos, fără a şti detalii de programare, se numeşte plug-and-play.
Programarea grafică, asociată instrumentaţiei virtuale, permite proiectarea unui SAD de
exemplu pentru monitorizarea parametrilor fiziologici. Cheia aici este existenţa unui generator
de linii de cod automat, care creează instrucţiuni sau cod-calculator la tastarea unei comenzi
de nivel înalt, cum ar fi "select_channel_1". Exemple de medii de programare grafică sunt
LabVIEW, LabWindows/CVI, Component Works,Virtual Bench,Visual Designer, Signal-
Analyzer.

Figura 5. Transmițător inteligent, cu ieșire numerică și bus de comunicații serial

3. Calculatoarele în echipamentele biomedicale

Aplicaţiile principale ale calculatoarelor se referă la achiziţia datelor, memorarea şi regăsirea

datelor, compresia lor, calculul unor variabile prin implementarea unor formule, recunoaşterea
formelor în diferite înregistrări (de semnale 1D, 2D, 3D), stabilirea unor limite şi semnalarea
lor, analiza statistică a unor semnale deterministe sau aleatoare şi prezentarea datelor în
diferite formate standard sau personalizate.

Câteva realizări şi domenii concrete medicale sunt următoarele:

• Sisteme medicale informatice ;
• Analiza asistată de calculator a ECG şi EEG (inclusiv analiza potenţialelor evocate);

8
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

• Monitorizarea pacientului ;
• Analiza cateterizării cardiace, în săli de operaţie sau laborator; analiza funcţiei respiratorii
pulmonare;
• Evaluarea testelor chimice de laborator clinic şi transmiterea rezultatelor la distanţă;
• Tomografie axială computerizată, tomografie cu RM, tomografie cu ultrasunete, cu emisie
de pozitroni; medicină nucleară (detecţia scintilaţiilor, gama camere, diagnostic asistat etc.);
• Diverse alte echipamente biomedicale pentru: controlul anesteziei, dializă, servo-ventilaţie
etc.

4. DISPOZITIVE DE VIZUALIZARE A SEMNALELOR ȘI INFORMAȚIILOR BIOMEDICALE

Pentru afişarea şi înregistrarea diferitelor forme de undă (semnalelor biomedicale) sunt

necesare o serie de dispozitive şi aparate electrice şi electronice specifice, cum sunt
galvanometrele, potenţiometrele înregistratoare, servorecorderele (acestea trei având rol
istoric), imprimantele, osciloscoapele medicale, monitoarele TV şi afişoarele LCD (cu cristale
lichide).

4.1 Înregistratoare galvanometrice NU ESTE PENTRU EXAMEN (DOAR 4.1)

Au rol istoric, nu se mai folosesc astăzi. Înregistrarea semnalelor biomedicale pe suport de
hârtie avea la bază galvanometrul cu magnet permanent şi bobină mobilă. De bobina mobilă
parcursă de semnalul amplificat se atașa un stilou, ansamblul aflându-se în câmpul unui
magnet permanent puternic. Interacţiunea celor două câmpuri dă naştere mişcării
echipamentului mobil pe axa Y. Mişcarea orizontală a hârtiei este stabilită cu un
servomecanism electric. Aceste dispozitive se mai numesc şi oscilografe înregistratoare.
Sisteme de scriere: contactul direct, termal, stiloul, jetul cu cerneală. Sistemele care
folosesc stiloul (contact direct şi termal) au inerţie mecanică, ceea ce duce la o bandă de
frecvenţă maximă de 100 ... 200 Hz. Cele cu jet de cerneală sunt mult mai rapide (1000 ...
3000 Hz).

4.2 Osciloscoape medicale

Afişarea formelor de undă cu ajutorul osciloscopului cu tub catodic (OTC) este o tehnică
tradițională, dar oarecum învechită, inclusiv în medicină. Banda de frecvenţă necesară în
medicină (0...5000 Hz pentru afișarea majorității biosemnalelor) este una redusă. OTC

9
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

medicale sunt în general de tipul Y-timp, adică semnalul este aplicat axei Y (deflexiei verticale)
iar baza de timp se realizează cu un semnal dinte de ferăstrău. Deoarece viteza pe orizontală
necesară vizualizării biosemnalelor este uzual de 25 mm/s (sau 50 mm/s), rezultă un timp de
baleiaj pe orizontală de

T = 10 cm x 10 mm / cm x 1s / 25 mm = 4 s

pentru un ecran de 10 cm lăţime, rezultând o frecvenţă de 1 / 4 sec = 0,25 Hz (deci foarte

joasă). Alte caracteristici care diferă la OTC medicale faţă de cele de laborator sunt banda
amplificatorului pe verticală şi persistenţa luminoforului (a luminozității ecranului, în varianta
memorării semnalelor pentru afișare cu ajutorul luminoforului; desigur actualmente
majoritatea OTC au memorie de imagine digitală).
Banda redusă de frecvenţă (20...5000 Hz la 3 dB), potrivită biosemnalelor, are şi rolul
reducerii/eliminării artefactelor. Persistenţa necesară a imaginii pe ecranul OTC medicale este
foarte mare datorită frecvenţelor fundamentale foarte joase ale biosemnalelor. Astfel, zone de
interes cât mai mari pot fi vizualizate deodată.

Osciloscoape medicale multicanal

Cele n canale necesare aplicaţiilor medicale se realizează prin tehnici de comutare ale
fasciculului electronic şi prin folosirea amplificatoarelor de deflexie de tip poartă (în cazul
osciloscopului cu tub catodic, mai vechi). Un chopper bicanal este arătat în Figura 6.
Comutatoarele electronice S1 și S2 sunt comandate în antifază cu o viteză de 2...100 KHz,
ceea ce permite vizualizarea la un moment dat a unui singur semnal de intrare. În cadrul
amplificatoarelor-poartă axa verticală a ecranului este scanată cu o frecvenţă în domeniul
15...25 KHz iar axa orizontală se mişcă de la stânga la dreapta cu o viteză de 25 mm/s.

Figura 6. Chopper bicanal – schemă bloc

10
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

Rezultatul este că fiecare cursă verticală succesivă scanează tubul catodic în puncte uşor
diferite, ceea ce produce pe ecran un rastru asemănător baleiajului TV. Fasciculul electronic
este în general blancat (stins). El este vizibil doar la momente specifice, date de un generator
de impulsuri comandat în tensiune. Frecvenţa impulsurilor este comandată de către semnalul
de intrare (Fig. 7). Când acesta este zero, pe ecran apar puncte luminoase situate aproximativ
în mijlocul ecranului şi care se deplasează cu 25 mm/s. Nivelul de c.c. la intrare deplasează
pe verticală linia de puncte, în sensul şi cu distanţa aferente amplitudinii semnalului.

Figura 7. Amplificator – poartă: schema bloc

Osciloscoape cu memorie digitală

Osciloscoapele medicale, datorită persistenţei necesare mari a ecranului, folosesc astăzi
aproape exclusiv memoria digitală. Afişarea poate fi de tip paradă sau cu bară de ştergere
(cursor) (Fig. 8a, b). Multe OTC medicale au posibilitatea de "freeze"/”înghețare” a informației
afișate. În acest caz toate datele sunt transferate într-o memorie auxiliară de aceeaşi
capacitate, sunt recirculate dar nu sunt reactualizate.

(a) (b)
Figura 8. Afişarea semnalelor pe OTC cu memorie digitală: (a) tip paradă: (b) cu cursor

11
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

5. DISPOZITIVE MODERNE DE VIZUALIZARE

Echipamentele de vizualizare sunt dispozitive periferice care realizează prelucrarea şi afişarea

datelor sub controlul direct şi sub forma cea mai convenabilă operatorului uman.
Elementul funcţional specific echipamentelor de vizualizare este imaginea generată pe
suportul de afişare, imagine ce poate fi alfa-numerică sau grafică.
Structura de bază a imaginii alfa-numerice este CARACTERUL, generat conform unui
cod standard ASCII, căruia îi corespunde o structură fizică pe suportul de afişare.
Un set posibil de caractere alfa-numerice cuprinde: - alfabetul latin; - cifrele arabe; -
semne de punctuaţie; - simboluri matematice; - caractere speciale de comandă şi control.
În funcţie de modul de generare, caracterul alfanumeric poate fi:
- generat prin puncte grupate într-o matrice;
- generat printr-o linie continuă (caligrafic).
Caracterele sunt organizate în rînduri, iar mai multe rînduri formează o pagină cuprinsă
într-o imagine completă pe suportul de afişare. Pentru marcarea poziţiei unui caracter într-o
pagină se utilizează cursorul alfa-numeric, de obicei sub forma unei linii statice sau clipitoare
afişata sub/lângă caracterul respectiv. Un număr mare de echipamente conţin în setul de
caractere afişat fragmente de imagini grafice simple (linii, intersecţii de linii) din care se pot
compune tabele, grafice simple sau diagrame. Aceste imagini sunt denumite semigrafice.
Unitatea structurală a imaginii afişate este punctul afişat, care se organizează în linii,
suprafeţe şi figuri grafice complexe. Pentru generarea imaginii grafice se utilizează cursorul
grafic, care marchează extremitatea unei linii generatoare ce se deplasează pe ecran sub
controlul operatorului.
Constructiv, un echipament de vizualizare este alcătuit din următoarele module:
- suportul de afişare;
- modulul de afişare;
- unitatea logică de comandă;
- opţional pentru videoterminale, avem:
- tastatura;
- interfaţa de comunicaţie;
- dispozitive interactive auxiliare.

SUPORTUL DE AFIŞARE: este alcătuit din: suportul fizic pe care se realizează

afişarea, uzual un tub catodic-CRT sau un display cu cristale lichide-LCD şi un bloc electronic

12
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

de comandă, care traduce informaţia logică recepţionată în semnale convenabile suportului

fizic controlat.
MODULUL DE AFIŞARE: realizează generarea informaţiei alfanumerice şi grafice,
reîmprospătarea ei periodică (dacă este necesară), afişarea cursorului etc.
UNITATEA LOGICĂ DE COMANDĂ: realizează prelucrarea şi controlul informaţiei în
echipamentul de vizualizare. Complexitatea unităţii logice de comandă determină
performanţele echipamentului de vizualizare în care se află încorporat.
TASTATURA: Permite introducerea rapidă a datelor sub formă alfa-numerică sau
grafică.
INTERFAŢA DE COMUNICAŢIE: realizează legatura serială sau paralelă cu
calculatorul.
DISPOZITIVELE INTERACTIVE AUXILIARE pot fi:
- imprimanta / sistem multifuncțional;
- echipamente de trasat (plottere);
- dispozitiv de urmărire;
- sisteme de generare a imaginii grafice.

TIPURI DE ECHIPAMENTE DE VIZUALIZARE

Din punct de vedere al tipurilor de informaţii afişate, avem trei categorii:
1) Dispozitive numerice;
2) Echipamente alfa-numerice;
3) Echipamente alfa-numerice şi grafice.

1) Dispozitivele numerice permit afişarea unui set fix de caractere numerice, formate din cifre
(0-9).
1) Echipamentele de vizualizare alfa-numerice permit afişarea controlată a unui set de
caractere alfa-numerice. Acest set poate fi fix, expandabil prin adăugarea unor memorii ROM,
sau programabil prin definirea punct cu punct a caracterelor de către utilizator. În acest ultim
caz echipamentele pot lucra în regim semigrafic, permiţând construirea unor imagini grafice
simple.
2) Echipamentele de vizualizare alfa-numerice şi grafice permit, pe lângă operaţiunile
caracteristice echipamentelor alfa-numerice şi afişajul punct cu punct al imaginilor grafice.
Imaginea alfa-numerică poate fi formată din caractere generate în matrice de puncte înscrise
într-o memorie ROM sau inclusă în imaginea grafică generală. În primul caz imaginile alfa-

13
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

numerică şi grafică sunt independente una de alta, deci se pot utiliza funcţiile de editare alfa-
numerică uzuale.
Un dispozitiv de afişare a informaţiilor ideal ar trebui să răspundă cumulativ
următoarelor cerinţe: durată de funcţionare îndelungată (>100.000 ore de funcţionare), consum
energetic cât mai redus, funcţionarea în limite cât mai largi de temperatură şi nu în ultimul rând
să aibă un raport preţ / performanţe cât mai mic.
Din punct de vedere constructiv, actualmente există mai multe categorii de dispozitive
de afişare a informaţiilor: dispozitive de afişare cu leduri, cu tuburi catodice, cu cristale lichide
sau cu plasmă. La momentul actual cel mai des utilizate sunt cele cu cristale lichide (LCD).

5.1 Dispozitive numerice – afişoare cu diode electroluminescente

Diodele electroluminescente (LED), sunt dispozitive semiconductoare cu joncţiune p-n,

care emit lumină în spectrul vizibil atunci când sunt polarizate direct. Practic, caracterele
numerice sunt aşezate într-un singur plan, realizările practice fiind fie cu 7 segmente plus
punctul zecimal (Fig. 11a), fie sub forma unei matrice de puncte (Fig. 11b).

a) b)
Figura 11: a) Celulă de afişare cu 7 segmente; b) Matrice de leduri

Celulele de afişare cu 7 segmente sunt, din punct de vedere tehnologic, realizate în două
variante: cu leduri având anodul comun, respectiv catodul comun. Comanda de activare a
celulei respective este dată de un decodor la anodul sau catodul comun. În cazul matricelor de
leduri, se realizează practic conectarea sub forma unei matrice, conectând împreună anozii
ledurilor de pe o coloană, respectiv catozii ledurilor de pe un rând.
Din dorinţa reducerii costului implementării, dispozitivele de afişare cu leduri
funcţionează în mod dinamic, cu multiplexare. Acest tip de afişaj se bazează pe inerţia optică
a ochiului, informaţia fiind afişată prin baleierea ciclică a tuturor elementelor dispozitivului de
afişare numeric. Informaţia care se afişează este stocată în memoria RAM a microsistemului,
14
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

chiar în codul de 7 segmente, pentru fiecare caracter afişat fiind necesari 8 biţi (7 biţi pentru
segmente şi un bit pentru punctul zecimal).

Figura 12. Conectarea unui dispozitiv de afișare cu 7 segmente la un microsistem

În Fig. 13a) este prezentată forma sub care se prezintă un dispozitiv de afişare cu leduri, iar în
Fig. 13b) este reprezentată convenţia adoptată pentru corespondenţa dintre formatul în 7
segmente şi codul sub care memorează informaţia corespunzătoare unei cifre zecimale.

a BIT 0
b BIT 1
c BIT 2
d BIT 3
e BIT 4
f BIT 5
g BIT 6
p BIT 7

a) b)
Figura 13. a) Forma unui dispozitiv de afişare cu 7 segmente, b) Convenţia adoptată
pentru corespondenţa dintre formatul în 7 segmente şi codul sub care memorează
informaţia corespunzătoare unei cifre zecimale

Conform convenţiei stabilite în Fig. 13 rezultă pentru codarea celor 9 cifre zecimale, fără punct
zecimal, următorul tabel:

15
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

INFORMAŢIA INFORMAŢIA
CIFRA AFIŞATĂ CIFRA AFIŞATĂ
MEMORATĂ MEMORATĂ
0 0x3F 6 0x7D
1 0x06 7 0x27
2 0x5B 8 0x7F
3 0x4F 9 0x6F
4 0x66 AFIŞOR STINS 0x00
5 0x6D

5.2. Dispozitive numerice și alfanumerice – afişoare cu cristale lichide

Utilizarea dispozitivelor de afişare cu ecrane cu cristale lichide (ecran LCD) asigură

posibilitatea afişării informaţiilor cu consum mic de energie. Sub acțiunea unei diferențe de
potențial cristalele din celula LCD (pixelul) îşi schimbă polarizarea, modificând cantitatea de
lumină ce trece prin celulă. Lumina este generată de o sursă care se află în spatele ecranului.
Pentru afişarea informaţiilor alfa-numerice pe ecranul LCD există două metode:
- metoda segmentelor (afişează caractere numerice similar celulelor cu 7 segmente) şi
- metoda matricei (afișează caractere alfa-numerice şi imagini folosind matrice de
puncte). Se folosesc două tipuri de adresare a elementelor matricei: adresarea pasivă
cu electrozi verticali și cu electrozi orizontali, la intersecţia unui electrod vertical cu un
electrod orizontal aflându-se câte un pixel.
Ecranele LCD monocrom mai vechi au o structură cu matrice pasivă care utilizează tehnologia
STN (Super-Twisted Nematic) sau DSTN (double layer STN).

a) b)
Figura 14. Ecrane LCD monocrom: a) cu segmente; b) alfanumeric
Există mai multe tipuri de ecrane LCD alfanumerice care diferă între ele prin:
- numărul de linii (rânduri de caractere): uzual 1 sau 2;

16
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

- numărul de caractere pe linie: 16, 20, 32 sau 40;

- modalitatea optică de vizualizare: reflectiv, transflectiv sau transmisiv;
- culoare fundal (uzual verde sau albastru);
- tipul de controler utilizat pentru comanda ecranului.
Ecranul LCD alfanumeric poate fi conectat la un microsistem folosind 4 sau 8 biţi de
date. Acesta dispune de o memorie de tip RAM pentru stocarea codurilor caracterelor de afişat,
imaginea fiecărui caracter fiind sub forma unei matrice de 5x7 pixeli.
De exemplu, setul de instrucţiuni al unui ecran LCD comandat de un controler HD44780
este prezentat mai jos.

RS R/W DB7 DB6 DB5 DB4 DB3 DB2 DB1 DB0 Descriere Timp de
execuţie
0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 Şterge display-ul şi aduce 1.64 ms
cursorul la poziţia 0 linia 1
0 0 0 0 0 0 0 0 1 * Aduce cursorul la poziţia 0 1,64 ms
linia 1
0 0 0 0 0 0 0 1 I/D S Setează direcţia de scriere 40 us
(I/D), specifică staţionarea sau
deplasarea textului pe display
(scroll). Aceste operaţii sunt
efectuate în timpul transmisiei
de date
0 0 0 0 0 0 1 D C B Setează starea închis/deschis 40 us
a displayului (D), starea
prezent/absent a cursorului
(C) şi clipirea cursorului (B)
0 0 0 0 0 1 S/ R/ * * Setează deplasarea textului 40 uS
C L sau a cursorului (S/C) şi
direcţia de deplasare (R/L).
0 0 0 0 1 DL N F * * Setează lungimea datelor pe 40 uS
interfaţa(DL), numărul de linii
pe display (N) şi fontul de
scriere (F)
0 0 0 1 Adresa CGRAM Setează adresa CGRAM 40 uS

17
CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

0 0 1 Adresa DDRAM Setează adresa DDRAM 40 uS

1 0 Date de scris Scrie date în CGRAM sau 40 uS
DDRAM
1 1 Date de citit Citeşte date din CGRAM sau 40 uS
DDRAM

- DDRAM = Display Data RAM – Adresa corespunde poziţiei cursorului pe display

- CGRAM = Character Generator RAM – generator de caractere
- * - indiferent (0 sau 1)
- I/D 0 = incrementează poziţia cursorului
1 = decrementează poziţia cursorului
- S 0 = nu deplasează textul pe display
1 = deplasează textul pe display
- D 0 = Display off
1 = Display on
- C 0 = Cursor off
1 = Cursor on
- B 0 = Cursor intermitent off
1 = Cursor intermitent on
- S/C 0 = Mută cursorul
1 = Deplasează textul
- R/L 0 = Deplasare către stânga
1 = Deplasare către dreapta
- DL 0 = Setează interfaţa pe 4-biţi
1 = Setează interfaţa pe 8-biţi
- N 0 = Setează ecranul pentru afişare pe o linie
1 = Setează ecranul pentru afişare pe 2 linii
- F 0 = Setează caracterele pentru 5x7puncte
1 = Setează caracterele pentru 5x10puncte
- BF 0 = Poate accepta instrucţiuni
1 = Operaţie internă în desfăşurare

18
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

5.3 Dispozitive grafice – monitoare cu cristale lichide

Astăzi marea majoritate a producătorilor de monitoare vând monitoare cu ecrane cu cristale

lichide (LCD). Acestea au ecrane care reflectă foarte puţin lumina, sunt complet plate (înguste)
şi consumă foarte puțină energie (câțiva zeci de W). Calitatea culorilor unui ecran LCD cu
matrice activă este apropiată de cea a majorităţii monitoarelor cu tub catodic.
Ecranele LCD color cu rezoluție ridicată utilizează o structură cu matrice activă. O
matrice de tranzistoare fabricate dintr-o peliculă transparentă subțire, numite TFT (Thin-Film
Transistor) este adăugată filtrelor de polarizare și de culoare. Fiecare pixel beneficiază de
propriul tranzistor, astfel fiecare pixel putând fi adresat de către un rând. Când o linie este
activată pe un rând, toate coloanele sunt conectate la rândul de pixeli activați, iar fiecare
coloană primește voltajul necesar. Astfel este activat rândul curent și se trece la activarea
rândului următor. Toate rândurile sunt activate secvențial în urma unei operații de ”refresh”.
Ecranele cu adresare bazate pe matrice activă oferă o imagine mai luminoasă și mai clară
decât cele cu matrice pasivă de aceeași dimensiune și în general au timpi de răspuns mai mici,
eliminând astfel în mare măsură efectul de încețoșare a imaginii.

(a) Panoul VA (Vertical Alignment)

Ecranele cu aliniere verticală sunt un tip de ecrane LCD în care materialul cristalelor
lichide există în mod natural într-o stare de aliniere orizontală, îndepărtând astfel nevoia pentru
tranzistoare suplimentare (așa cum se întâmplă la tehnologia IPS - In Plane Switching –
prezentată mai jos). Când nu este aplicată tensiune, celula de cristal lichid rămâne
perpendiculară cu substrat, creând un ecran negru. La aplicarea de tensiune cristalul lichid se
deplasează în poziție orizontală, paralel cu substratul, permițând luminii să treacă prin el și
afișând un ecran alb. Ecranele cu cristale lichide aliniate vertical împart o parte din avantajele
ecranelor IPS, mai ales un unghi de vizibilitate îmbunătățit și un nivel mai profund al culorii
negre.

(b) Panoul TN (Twisted Nematic)

Panourile LCD bazate pe efectul TN conțin cristale lichide care își variază orientarea
astfel încât să permită trecerea luminii într-o cantitate mai mare sau mai mică în funcție de
unghiul format între cristale și axa perpendiculară pe panou. Când nu este aplicată nici o

19
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

tensiune unei celule TN, lumina este polarizată astfel încât să treacă prin celulă. Proporțional
cu tensiunea aplicată, celula de cristal lichid se rotește cu până la 90 grade schimbându-și
polaritatea și blocând trecerea luminii. Variind tensiunea aplicată se poate obține aproape orice
nivel de gri. Panourile TN Film sunt cele mai bune existente pe piață din punctul de vedere al
timpului mic de răspuns. Timpi de răspuns de 4 ms și chiar sub acesta sunt comuni în TN Film.
Profunzimea negrului nu este la fel de bună ca la panourile VA, dar totuși s-a îmbunătățit
semnificativ în ultimul timp, ajutată de introducerea ratei ridicate de contrast dinamic.
Acuratețea culorilor este foarte bună și se obține prin buna calibrare a ecranului. O problemă
ar fi zgomotul la redarea imaginilor în mișcare, în special când tehnologiile ”overdrive” sunt
excesiv folosite, implementate sau cu un control ineficient. Poate că cel mai mare dezavantaj
al ecranelor bazate pe tehnologia TN Film sunt unghiurile de vizibilitate restrictive, în mod
special pe verticală. Panourile bazate pe TN Film sunt totuși eficiente din punct de vedere
financiar, au un cost scăzut și sunt lidere de piață începând cu și peste diagonala de 22”.

(c) Panoul IPS (In-Plane Switching)

Tehnologia IPS, folosită pentru panourile LCD, aliniază celulele cristalului lichid pe
orizontală. Utilizând această metodă, câmpul electric este aplicat la fiecare capăt al cristalului,
dar acest lucru necesită doi tranzistori pentru fiecare pixel față de un singur tranzistor folosit în
panourile TFT standard. Această tehnologie realizează o blocare a unei arii mai mari de
transmisiune, necesitând o sursa de lumină mai puternică pe fundal care va consuma mai
multă energie. Din acest motiv, acest tip de panouri nu sunt implementate in mod curent pe
calculatoarele portabile (laptop). Panourile IPS si Super-IPS sunt foarte apreciate acum,
deoarece oferă cele mai mari unghiuri de vizibilitate de pe piață și sunt superioare în această
privință matricelor cu aliniere verticala (VA). Panourile IPS sunt cele mai scumpe, dar unele
variante mai noi sunt foarte bune în majoritatea privințelor. Adesea afișarea imaginilor în
mișcare este mai puțin fidelă decât în cazul panourilor MVA din cauza interferențelor (rezultând
zgomot).

Parametrii cei mai importanți luați în calcul la analiza unui monitor LCD sunt următorii.

Rezoluția: Dimensiunea pe verticală și pe orizontală exprimată în pixeli (de ex: 1280×1024).

Spre deosebire de monitoarele CRT, monitoarele LCD au o rezoluție nativă și se obține cea
mai bună afișare a imaginii.

20
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

Dimensiunea punctului (Dot pitch): Distanța între centrele a doi pixeli adiacenți. Cu cât este
mai redusă, cu atât este redusă granularitatea pe imagine, rezultând o imagine mai clară.
Dimensiunea punctului poate fi aceeași pe orizontală și pe verticală, precum și diferită (mai
rar).

Suprafața vizibilă: Mărimea unui panou LCD măsurată pe diagonală (cunoscută și ca suprafața
vizibilă activă).

Timp de răspuns: Timpul minim necesar schimbării culorii sau strălucirii unui pixel. Timpul de
răspuns este, de asemenea, alcătuit dintr-un timp de creștere și un timp de cădere. Pentru
panourile LCD acesta este măsurat negru-la-negru (B2B) sau gri-la-gri (G2G). Aceste tipuri de
măsură diferită fac dificilă comparația între diferiți producători.

Rata de reîmprospătare (”Refresh Rate”): Specifică de câte ori pe secundă monitorul

desenează imaginea care îi este oferită. O rata de reîmprospătare prea mică poate cauza o
pâlpâire a imaginii și va fi mai sesizabilă pe monitoarele de dimensiuni mai mari. Multe
televizoare LCD ”high-end” (de calitate mare) suportă o rată de reîmprospătare de 120 Hz.
Aceasta oferă o distorsiune mai mică la vizionarea filmelor înregistrate la 24 cadre pe secunda
(fps) și afișate prin procedeul ”3:2 pulldown”. Rata de 120 Hz a fost aleasă ca fiind cel mai mic
multiplu comun între 24 fps (cinema) si 30 fps (TV).

Unghi de vizibilitate: Unghiul maxim față de o axă imaginară trasă perpendicular pe panoul
LCD de la momentul în care imaginea percepută de observator este alterată semnificativ.

Suportul de culori: Arată câte tipuri de culori sunt suportate (cunoscut și ca ”gamut”).

Luminozitate: Cantitatea de lumină emisă de panou (cunoscut și ca luminanță) [cd/mp].

Contrast: Raportul între intensitatea celui mai luminos alb și intensitatea celui mai intens negru
afișate.

Format ecran: Raportul între lățimea și înălțimea imaginii (de ex. 4:3, 16:9 sau 16:10).

Porturi de intrare: de exemplu DVI, VGA (D-Sub), LVDS, S-Video, HDMI.

21
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

Monitorul TFT-LCD

Componentele principale ale unui monitor LCD sunt: un video controler, un buffer de cadre
(frame buffer), o interfață video (video interface), display TFT-LCD (TFT-LCD panel) şi o sursă
de lumină aplicată în spatele display-ului TFT-LCD (backlight) (Fig. 15).
Buffer-ul de cadre (frame) este de fapt o porţiune de memorie care cu ajutorul unui
software specializat livrează datele video către controlerul video. Datele video din aplicaţie sunt
memorate în buffer-ul de cadre de către unitatea centrală de procesare (CPU).
Video controller-ul aduce în avans datele video în memorie şi generează semnalele
video potrivite (care pot fi analogice (ex. VGA) sau digitale (ex. DVI)) către interfaţa video.
Aceasta transportă semnalele video între video controller şi monitorul TFT-LCD. Monitorul
primeşte datele video şi generează nuanţa corespunzătoare (numită transmitanță) pentru
fiecare pixel. Pixelii display-ului LCD sunt iluminaţi de către o sursă de lumină aşezată în
spatele acestuia. Pentru utilizator pixelul afişat apare stralucitor dacă transmitanţa este mare
(adică este in starea ‘ON’), ceea ce înseamnă că lasă să treacă lumina sursei din spatele
display-ului. Pe de altă parte, un pixel afişat arată întunecat dacă transmitanţa este mică (adică
este în starea ‘OFF’), ceea ce înseamnă că acesta nu lasă să treacă lumina sursei.
În componenţa display-ului intră un controler de afişaj care face posibilă afişarea paletei
de nuanţe de gri pe ecranul LCD prin folosirea de tensiuni crescătoare foarte mici care
controlează numărul de niveluri luminoase ale luminii care trec prin ecran către utilizator. Dacă
transmitanţa se vrea a fi ajustată la mai mult de două niveluri între stările ‘ON’ şi ‘OFF’, atunci
se foloseşte blocul ”grayscale”, care modifică adâncimea de culoare. Nuanţa poate fi colorată
ca roşu, verde sau albastru utilizând filtre diferite de culori diferite, iar pixelii pot fi afişaţi color
prin amestecarea culorilor a trei sub-pixeli, fiecare dintre ei având propria culoare şi adâncime
de culoare. Cu alte cuvinte, stralucirea percepută a fiecărui pixel este determinată de către
transmitanţa şi de intensitatea sursei de lumină.
Blocul Scanner sau selectorul de linie comandă stările ‘ON’ sau ‘OFF’ ale porţilor
tranzistoarelor, iar blocul ”Video data” sau selectorul de coloană furnizează tensiunea
corespunzătoare fiecărui subpixel. De exemplu: 8 biţi furnizează 256 nuanţe de gri sau 256 de
culori distincte per subpixel.
Sursa de lumină din spatele ecranului (backlight) este în general un set de lămpi CCFL
(Cold Cathode Fluorescent Tubes), un tip de lampă fluorescentă recunoscută pentru
durabilitate în timp şi pentru uniformitatea luminii emise. Lampa este alimentată în curent
alternativ, dar restul componentelor monitorului LCD funcţionează în curent continuu, de aceea

22
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

pentru sursa de lumină se foloseşte un modul care converteşte curentul continuu în curent
alternativ (DC-AC).

Figura 15. Schema bloc a unui monitor TFT-LCD

5.4 Ochelari inteligenți

Se bazează pe o sticlă sau acoperiri speciale, ale căror proprietăți de transmisie a luminii sunt
alterate când o tensiune, lumină sau căldură sunt aplicate pe acestea. Ochelarii inteligenți (de
ex. Google Glass) oferă o experienţă mult mai comodă și naturală la folosirea serviciilor pentru
care apelăm de obicei ecranul unui smartphone, asigurând ca informațiile relevante să fie
vizibile permanent în câmpul vizual (Fig. 16). Ei ne pot ajuta să ne orientăm în călătorii folosind
hărţi electronice, să căutăm diverse informaţii prin servicii specializate, putem filma şi face
fotografii. Ajutaţi de camera foto şi microfonul integrat, ochelarii pot traduce în timp real textele
surprinse în câmpul vizual sau cuvintele rostite de partenerul de convesaţie. Ochelarii pot
răspunde la comenzi rostite, interpretate după ce activăm funcţia de recunoaştere vocală.
După activarea camerei video se poate iniţia o sesiune de teleconferință, prin care participanții
pot urmări o transmisiune video în timp real preluată de pe camera frontală integrată în rama
ochelarilor. Astfel, de exemplu, într-un spital se poate discuta colegial despre un anumit caz
(teleconsultații), având multe informații permanent în câmpul vizual.

23
 CALCULATOARELE ȘI AFIȘAREA INFORMAȚIEI ÎN ECHIPAMENTELE ELECTRONICE
BIOMEDICALE. Prof. Hariton COSTIN

O altă aplicație se referă la ochelari inteligenți pentru cei cu deficiențe de vedere.

Ochelarii comunică cu smartphone-ul, acesta prelucrând imaginile de interes și transmițându-
le apoi pentru afișare ochelarilor.
Exemplu de parametri tehnici ai Google Glass :
Sistem de
Glass OS (Google Xe Software)
operare
OMAP 4430 System on a chip, dual-core
Procesor
processor
Memory de
2 GB RAM
lucru
16 GB flash memory total (12 GB of usable
Memorie externă
memory)
Prism projector, 640×360 pixels (equivalent
Display of a 25 in/64 cm screen from 8 ft/2.4 m
away)
Sunet Traductor cu conducție prin os
Voice command through microphone,
Intrări accelerometer, gyroscope, magnetometer,
ambient light sensor, proximity sensor
Intrări de control Touchpad, MyGlass aplicație mobilă
5 Megapixel - foto
Camera
720p - video
Connectivitate Wi-Fi 802.11b/g, Bluetooth, micro USB
Putere
570 mAh baterie internă lithium-ion
consumată
Greutate 36 g
Orice telefon cu Bluetooth; Aplicația
Compatibilitate MyGlass cere S.O. Android 4.0.3 sau mai
nou, ori iOS 7.0 sau mai nou

Pentru referințe, a se consulta https://en.wikipedia.org/wiki/Smartglasses

Figura 16. Ochelari inteligenți

24