Valorile europene, așa cum există ele și sunt definite în ziua de azi, - democrație, drepturile

omului, egalitate, libertate, stat de drept – își au originea în multe dintre valorile promovate de
Grecia Antică. Consider că, a ne limita numai la câteva valori, delimitate separat una față de
cealaltă, minimizează aportul de valori care ne-a fost în realitate transmis, complexitatea și
coexistența lor.
Una dintre valorile de bază împrumutate din Grecia antică este „polis”-ul(=cetate/oras) și
derivatele acestuia cum ar fi „politica”(=studiul polisului). Această structură socio-politică specifică
Greciei Antice are o trăsătură clasică și anume: calitatea de cetățean, reprezentată de oamenii liberi
și egali în drepturi care se autoguvernează prin alegeri, vot, trageri la sorți; o libertate exercitată prin
deținerea de funcții în stat, obligatorie oricărui cetățean. Putem observa totodată și specificarea altor
valori precum libertate, egalitate, politică; toate acestea fiind în strânsă corelație cu polisul. Politica
reprezenta în societatea antica arta/meșteșugul care are ca scop menținerea puterii și dobândirea
acesteia; valoare care a fost transmisă societății actuale în forma ei originală: „arta de a guverna
afacerile statului” dar și lupta pentru putere (funcții de conducere în stat), drepturi, libertăți etc. O
altă valoare importanta este „isonomia”(=egalitatea) reprezentată prin egalitatea tuturor cetățenilor
în fața legii. Deși acest concept a fost înțeles diferit în funcție de epocă sau de clasă, actual noțiunea
de egalitate este percepută la fel ca și în antichitate. Valoarea care are o cu totul altă conotație în
prezent este libertatea. Dacă în antichitate aceasta presupunea autoguvernarea, mai exact libertatea
de a-ți alege conducatorul/conducătorii, astăzi libertatea reprezintă un concept mult mai complex ce
este definit oficial de către Uniunea Europeana în Carta Drepturilor Fundamentale, capitolul II:
Libertăți.
Educația este și ea strans legată de noțiunea „polis”. „Zoonpolitikon”, concept introdus de
Aristotel, definește un animal politic și social; mai exact se punea accentul pe formarea omului ca
entitate superioară (perfecționare intelectuală, fizică, artistică) prin educație, motiv pentru care s-au
și pus bazele primei forme de instituție de învățământ și a primei biblioteci.
Pe lângă alte forme de guvernare preluate de la greci, democrația („demos”=puterea
poporului) reprezintă regimul politic împrumutat parțial și adaptat societății și valorilor actuale.
Dacă în antichitate, democrația reprezenta discutarea problemelor și luarea deciziilor împreună de
către toți cetățenii, astăzi ea se bazează pe drepturile omului, pluripartidism și separarea și limitarea
puterilor în stat. Strâns legate de democrație sunt și valori precum dreptate și autoritate, ambele
împrumutate sub o formă sau alta tot din Grecia Antică. Autoritatea reprezenta la acea vreme, ca și
astăzi, de altfel, un mod de exercitare a puterii; în timp ce dreptatea, strâns legată de autoritate, era
văzuta în sens normativ: tot ceea ce este impus prin lege; omul fiind considerat drept daca făcea
„lucrul ce-i revine”.
 Prin urmare, consider că toate aceste valori transmise de către Grecia Antică reprezintă o bază
a societății moderne, bază care a fost preluată conform teoriei sinergice a evoluției, mai exact,
indiferent dacă a fost vorba de viață politică sau socială, au fost preluate idei și valori adecvate
comunitatii și timpului actual.