Mișcare Hippie – Flower Power

Mișcarea HIPPIE sau Flower Power a apărut în anii '60, iar una din figurile marcante
ale timpului a fost Abbie Hoffman, activist politic și fondatorul "The Youth International Party"
("yippies", de unde mai târziu a derivat în "hippies"). Hoffman este de altfel considerat
fondatorul mișcării "hippie" sau "flower power", iar prin discursurile sale "sonore" și puternic
satirice împotriva războiului din Vietnam și a materialismului vestic, a rasismului, și
discriminărilor de orice gen, a fost imediat îndrăgit de tineri și ca atare a "câștigat" mulți adepți.
Ideologia hippie este caracterizată de flower-power, atotputernicia dragostei, eliberarea
de tipare, hedonismul ; trăiau după legile făcute de ei, nu după cele impuse de guvernul
american: guvernul (din '69) era foarte îngrozit de ideea de pace, știind ca au de dus un razboi,
iar ceea ce se întampla în țară nu le era absolut de loc pe plac, ei militau pentru pace.
Ca filosofie de viață promovau "întoarcerea la natură" -"Mother Nature", credeau foarte
mult în Gaia, "zeița pământului" și aplicau practici influențate de shamanism, hinduism etc. (de
ex. apelul la droguri -cele naturale- pentru atingerea echilibrului perfect, pentru comunicare
spirituală deplină între om și natură). Numai că, ulterior, plecând de la drogurile așa-zis ușoare
s-a ajuns în cele din urmă la consumul de droguri puternice, care a dus la dezechilibru psihic și
căderea în promiscuitate a hipioților.
Pentru ce luptau : pentru ilegalizarea discriminărilor de rasa în principal, pentru
toleranță, pace și iubire. Iar pentru aceasta apelau la muzică (fenomenul Woodstock).
Subcultura hippie (sau hippy) a fost inițial o mișcare de protest a tineretului împotriva
societății materialiste occidentale, care a luat ființă în SUA la începutul anilor 1960 și care mai
apoi s-a răspândit în multe țări din lume. Mișcarea hippie a fost atât o mișcare politică de tip
colectivist cât și culturală, considerată și o contracultură inspirată din filozofia Hindusă,
respectiv Sadhu.
Cuvântul „hippie” vine de la „hipster”, care descria tinerii beatnik care s-au mutat în
districtul Haight-Ashbury din San Francisco, SUA. Acești tineri moșteniseră atitudinea
nonconformistă a generației beat, și-au creat cu timpul comunități proprii, ascultau rock
psihedelic, erau adepți ai promiscuității sexuale și foloseau droguri precum hașiș și LSD.
Susținători ai socialismului, adepți ai „păcii”, au fost folosiți de Uniunea Sovietică în lupta
ideologică împotriva Statelor Unite ale Americii, respectiv împotriva războiului din Vietnam.
La baza acestei mișcări a stat poetul Allan Ginsberg. Folosind cuvântul drept armă pentru
a exprima frustrarea, protestele sale condamnau întreaga societate. Nu numai că poezia era citită
dar ulterior s-a transformat în muzică. De aici a venit și definiția 'The Beats', o referire la 'The
Beat Generation.' În anii 50 mișcarea a crescut simțitor. Au început să se deschidă cafenele

2
unde oamenii puteau să se întâlnească pentru a-și exprima părerile. Chiar și azi există locuri
special amenajate pentru astfel de adunări. Un alt loc popular era clubul de jazz unde a luat
naștere generația Beatniks. Aceștia refuzau normalitatea definită de societate.
Ulterior această mișcare s-a transformat în ce cunoaștem azi drept mișcarea hippie. Ei au
dus acest fenomen în afara cafenelelor și direct în campusurile universitare. Berkley a devenit
centrul mișcării. Existau constant proteste și demonstrații. Oameni ce luptau împotriva
rasismului, sărăciei și lipsa drepturilor femeilor. Mulți au fost arestați la acea vreme însă
mișcarea capătă teren în fiecare stat american. Doi factori au dus însă la o adevarată explozie
socială. Muzica și războiul din Vietnam. Din ce în ce mai mulți tineri erau trimiși în Vietnam.
Studenți au murit în timpul unor confruntări cu Garda Nationala în statul Kent și Jackson.
Era un război considerat drept nefondat. Pacea a devenit un țel comun iar muzica folk a anilor
60 a devenit arma împotriva războiului. Cuvintele generației beat au fost duse la un alt nivel.
Multe zone au interzis astfel de festivaluri tocmai din pricina urmărilor.
Muzica a prins rădăcini din folk iar muzicienii ieșeau ușor din depresie. Nume precum
Peter Seeger sau Woody Guthrie, soliști precum Bob Dylan, Arlo Guthrie sau Joan Baez,
festivaluri precum Newport Folk Festival atrăgeau din cei în ce mai mulți oameni și gânditori
pentru a împărtăși un țel comun. Publicul era catalogat drept o adunătură de hipioți drogați și
jegoși. E adevărat că drogurile au fost parte din această mișcare.
Dintr-un motiv anume drogurile făceau parte din muzica unei întregi generații (chiar și
dacă ne întoarcem la anii 20-30 la artiștii de blues-jazz).
Drogurile erau parte din protest. Unii intrau în această mișcare doar pentru droguri.
Protestele au generat și mai multe evenimente iar punctul culminant a fost cel mai probabil
festivalul Woodstock unde 500.000 de hipioți s-au adunat pentru a scrie istorie. Timp de trei
zile acești oameni au trăit în pace și armonie.
Nu se știe exact ce a dus la finele acestei mișcări. Poate a fost sfârșitul războiului din
Vietnam, poate a fost lupta pentru drepturile civile. Se știe însă că în timpul guvernului Regan
au fost pierdute multe din aceste drepturi individuale. Familii au ajuns pe stradă, rasismul a
devenit din nou principala problemă a Americii. Ku Klux Klan a început să capete putere iar
gurupurile skinhead apăreau chiar și în cele mai liniștite comunități.

3
 Woodstock Music & Art Fair (informal,
Woodstock sau Festivalul Woodstock) a fost un
festival de muzică intitulat „Trei zile de pace și
muzică”, ținut pe terenul (2,4 km2) unui fermier
numit Max Yasgur, în apropierea cătunului White
Lake, în orașul Bethel, New York (stat), în perioada
15-18 august 1969. Bethel este situat la 43 mile (69
km) sud-vest de orașul Woodstock, New York
(stat).
Evenimentul a fost subiectul unui film
documentar de trei ore, în care au fost surprinse atât
momente muzicale din festival, cât și reacția
entuziastă a publicului.

Planificarea și pregătirea
Festivalul a fost organizat de patru tineri: Michael Lang, John P. Roberts, Joel Rosenman
și Artie Kornfeld, nici unul dintre aceștia nu depășea vârsta de 26 de ani.
Doi dintre organizatori (Roberts și Rosenman) proveneau din familii bogate de
comercianți, având posibilitatea să investească bani pentru acoperirea cheltuielilor de
organizare. Cei doi publicaseră un anunț în cotidianele The New York Times și The Wall Street
Journal, care suna astfel: „Tineri cu capital nelimitat în căutare de oportunități de investiții
interesante, legitime și propuneri de afaceri”. Lang și Kornfeld au observat anunțul și s-au
întâlnit cu ceilalți doi pentru a discuta crearea unui studio de înregistrare în Woodstock, dar
ideea a evoluat într-un festival de muzică și artă în aer liber, prevăzut inițial la o scară mai mică.
În aprilie 1969, superstarurile Creedence Clearwater Revival au fost primii care au semnat
un contract pentru acest eveniment, fiind de acord să participe pentru zece mii de dolari.
Biletele pentru eveniment costau 18 dolari dacă erau luate în avans (echivalentul a cca.
$105 în 2009, după ajustarea pentru puterea de cumpărare, și de $75, după ajustarea în funcție
de inflație) și 24 dolari la intrare.
Woodstock a devenit un „concert liber” ("Free concert") numai după ce a fost evident
faptul că evenimentul atrăgea sute de mii de oameni mai mulți decât numărul pentru care se
pregătiseră organizatorii.

4
 Selectarea locul de desfășurare
Concertul a fost inițial programat să aibă loc în cei 300 de acri (1,2 km2) ai parcului Mills
Industrial Park în orașul Wallkill, New York (stat). În primăvara anului 1969, au închiriat
terenul contra valorii de 10.000 dolari, oficialii orașului asigurându-se că la festival nu vor
participa mai mult de 50.000 persoane. Rezidenții orașului s-au opus proiectului. La începutul
lunii iulie, consiliul orașului a adoptat o lege prin care orice reuniune de peste 5.000 de oameni
necesita permisiune. Astfel, pe 15 iulie 1969 organizarea festivalului a fost interzisă.
După acest episod Lang a fost prezentat lui Sam Yasgur, fiul lui Max, cu care s-a pus de
acord în legătură cu închirierea terenului. În Bethel, organizatorii festivalului au asigurat
autoritățile că participanții nu vor depăși 50.000.
Concertul "Liber"
La o reuniune ce a avut loc cu trei zile înainte evenimentului, organizatorii au simțit că
au două opțiuni. O opțiune a fost de a îmbunătăți gardul și securitatea, lucru care ar fi putut
conduce la violență. A doua opțiune consta în investirea tuturor resurselor pentru a finaliza
scena. Nimeni nu bănuise numărul mare de persoane ce se strânsese mai devreme cu o
săptămână de începerea programelor anunțate. În ziua de vineri, la prânz coloanele de mașini
se deplasau cu 10 km în 5 ore, ajungând ca în cele din urmă șoferii să-și abandoneze mașinile
pe șosele, ultimii 10-20 km parcurgându-i pe jos.
Gardul a fost tăiat cu o noapte înainte de concert de către UAW/MF (Up Against the Wall
Motherfuckers), lucru ce a determinat mult mai multă lume să vină la festival.
Până la urmă, pe aceea pajiște s-au înghesuit o jumătate de milion de oameni, alte trei
sferturi de milion fiind nevoite să se întoarcă, după ce s-au convins că nu mai pot înainta.
Programul evenimentului
Pe parcursul zilelor de 15, 16, 17 și 18 august, pe
scena amplasată la ferma lui Yasgur au cântat cele mai
cunoscute nume ale vremii. Este vorba despre 32 de
recitaluri live.
Vineri, 15 August: Ziua de 15 august a fost dedicată
artiștilor folk. Oficial, a început la ora 17:07, cu un concert
al lui Richie Havens. Swami Satchidananda (a rostit
primele cuvinte despre menirea festivalului), Sweetwater,
The Incredible String Band, Bert Sommer, Tim Hardin,
Ravi Shankar (a cântat cele 5 melodii în ploaie), Melanie,

5
Arlo Guthrie (nu se cunoaște ordinea melodiilor), Joan Baez (gravidă în luna a șasea).
Sâmbătă, 16 August: Spectacolul a început în jurul orei 12:15, artiștii cântând fără oprire
până a doua zi la ivirea primelor raze ale soarelui: Quill, Keef Hartley Band, Country Joe
McDonald, John Sebastian, Santana, Canned Heat, Mountain, Grateful Dead, Creedence
Clearwater Revival, Janis Joplin și The Kozmic Blues Band, Sly & the Family Stone, The Who
(au intrat pe scenă la ora 04:00), Jefferson Airplane.
Duminică 17 August, Luni 18 August: Joe Cocker, recitalul artistului s-a încheiat în
zgomotele unei furtuni care a reușit să întrerupă orice activitate preț de câteva ore, Country Joe
and the Fish, Ten Years After, The Band, Blood, Sweat & Tears, Johnny Winter, Crosby, Stills,
Nash & Young, Acustic Set, Electric Set, Paul Butterfield
Blues Band, Sha-Na-Na, Jimi Hendrix.
Invitații de participare refuzate: The Beatles,
The Doors, Led Zeppelin, Jethro Tull, Tommy James and
the Shondells (au refuzat invitația. Tommy James a
declarat mai târziu: „Eram în Hawaii, când m-a sunat
secretara și mi-a spus: <<Apropo, este acest porcar din
nordul statului New York care dorește să cântați pe
câmpul său>>. Acesta este modul în care evenimentul
mi-a fost expus. Așa că nu am participat, și abia câteva
zile mai târziu am realizat ce am ratat.”), Bob Dylan.
Urmările
Max Yasgur a refuzat să închirieze ferma pentru o nouă ediție a festivalului în 1970,
spunând: „În ceea ce mă privește, am de gând să mă ocup de conducerea unei ferme de produse
lactate”. Yasgur a vândut ferma în 1971, iar în 1973 a murit.
Statul New York și orașul Betel au adoptat legi cu privire la adunări ale maselor, destinate
să prevină alte festivaluri să mai aibă loc. Au fost făcute încercări de a preveni ca pajiștea să
mai fie vizitată, proprietarii răspândind gunoi de grajd, iar cu ocazia unei aniversări drumul a
fost blocat de tractoare și mașini ale polițiștilor. Cu ocazia aniversării a 20 de ani de la festival
(în 1989), 20.000 de oameni au reușit să se adune pe pajiște.
Un localnic a pus un monument pe locul unde a avut loc festivalul, iar în 1997, un grup
din comunitate a pus un semn de bun-venit pentru vizitatori.
Woodstock astăzi
Pajiștea și zona scenei au rămas conservate. Pe teren există rămășițele unei flori de neon
și al unui bas de la concertul original. În mijlocul câmpului, există un totem cu sculpturi în lemn

6
reprezentându-i pe Jimi Hendrix la mijloc, Janis Joplin pe partea de sus și Jerry Garcia în partea
de jos, iar pe deal a fost ridicată o sală de concerte. Terenul vechii ferme a lui Yasgur este încă
vizitat de oameni de toate vârstele.
În 1997, terenul unde s-a desfășurat concertul și încă 1400 de acri (5,7 km2) din
împrejurimi au fost achiziționate de Alan Gerry, în scopul de a crea centrul pentru artă Betel
Woods Center for the Arts. Centrul și-a avut deschiderea la data de 1 iulie 2006, pe scenă
performând orchestra simfonică New York Philharmonic.
În iunie 2008 a avut loc deschiderea muzeului The Museum at Bethel Woods.
Concluzii
În cartea 'Hippies from A to Z' lansată în 1999, Skip Stone declară că mișcarea hippie a
schimbat întradevar lumea și a rezultat într-o revoluție culturală și chiar politică. Schimbări
aduse de acea generație sunt vizibile chiar și astăzi: liberatea sexuală, protejarea mediului, cauze
umanitare precum și toleranța pentru diversitatea culturală sau religioasă.

7
 Bibliografie:

1. Where Have All the Hippies Gone? -

http://www.mvmagazine.com/news/2008/05/01/where-have-all-hippies-gone

2. Youth: The Hippies - http://content.time.com/time/magazine/article/0,9171,899555-

1,00.html

3. Cultural Movement: The Hippie Movement Essay -

https://www.123helpme.com/cultural-movement-the-hippie-movement-

preview.asp?id=283872

4. PENETRATION OF THE VIETNAM ANTI-WAR MOVEMENT BY THE SOVIET

AND CHINESE INTELLIGENCE APPARATUS (1954-1973) - AN ANALYSIS -

https://www.scribd.com/document/273181003/Penetration-of-the-Vietnam-Anti-war-

Movement-by-the-Soviet-and-Chinese-Intelligence-Apparatus

5. Festivalul de la Woodstock - http://www.woodstockproject.com/woodstock/

6. Fenomenul Woodstock, în presa lui Ceauşescu - https://evz.ro/fenomenul-woodstock-

in-presa-lui-ceausescu-863714.html

7. Generația care a schimbat lumea: Mișcarea hippie - http://www.metalhead.ro/coltul-cu-

muzica/o-generatie-care-a-schimbat-lumea-miscarea-hippie-106233

8. (More Than) 40 Years Out: Celebrating Woodstock -

https://30daysout.wordpress.com/tag/creedence-clearwater-revival/