Miscarea HIPPIE

Gasim o lume ce a vazut doua razboaie in 30 de

ani si o stare de depresie ce a dominat intreg
mapamondul. In acel moment a inceput o revolta
impotriva valorilor sociale. La baza acestei miscari
a stat poetul Allan Ginsberg. Folosind cuvantul
drept arma pentru a exprima frustrarea, protestele
sale condamnau intreaga societate.

Nu numai ca poezia era citita dar ulterior s-a

transformat in muzica. De aici a venit si definitia
'The Beats', o referire la 'The Beat Generation.'
In anii 50 miscarea a crescut simtitor. Au inceput
sa se deschida cafenele unde oamenii puteau sa
se intalneasca pentru a-si exprima parerile. Chiar
si azi exista locuri special amenajate pentru astfel de adunari.

Un alt loc popular era clubul de jazz unde a luat nastere generatia Beatniks. Acestia refuzau
normalitatea definita de societate.

Ulterior aceasta miscare s-a transformat in ce cunoastem azi drept miscarea hippie. Ei au dus
acest fenomen in afara cafenelelor si direct in campusurile universitare. Berkley a devenit
centrul miscarii. Existau constant proteste si demonstratii. Oameni ce luptau impotriva
rasismului, saraciei si lipsa drepturilor femeilor. Multi au fost arestati la acea vreme insa
miscarea capata teren in fiecare stat american. Doi factori au dus insa la o adevarata explozie
sociala. Muzica si razboiul din Vietnam. Din ce in ce mai multi tineri erau trimisi in Vietnam.

Studenti au murit in timpul unor confruntari cu Garda Nationala in statul Kent si Jackson. Era
un razboi considerat drept nefondat. Pacea a devenit un tel comun iar muzica folk a anilor 60 a
devenit arma impotriva razboiului. Cuvintele generatiei beat au fost duse la un alt nivel. Multe
zone au interzis astfel de festivaluri tocmai din pricina urmarilor.

Muzica a prins radacini din folk iar muzicienii ieseau usor din depresie. Nume precum Peter
Seeger sau Woody Guthrie. Solisti precum Bob Dylan, Arlo Guthrie sau Joan Baez.
Festivaluri precum Newport Folk Festival atrageau din cei in ce mai multi aomeni si ganditori
pentru a impartasi un tel comun. Publicul era catalogat drept o adunatura de hipioti drogati si
jegosi. E adevarat ca drogurile au fost parte din aceasta miscare.

Dintr-un motiv anume drogurile faceau parte din muzica unei intregi generatii (chiar si daca ne
intoarcem la anii 20-30 la artistii de blues-jazz).

Drogurile erau parte din protest. Unii intrau in aceasta miscare doar pentru droguri.
 Protestele au generat si mai multe evenimente iar punctul culminant a fost cel mai probabil
festivalul Woodstock unde 500.000 de hipioti s-au adunat pentru a scrie istorie. Timp de trei
zile acesti oameni au trait in pace si armonie.

Nu se stie exact ce a dus la finele acestei miscari. Poate a fost sfarsitul razboului din Vietnam,
poate a fost lupta pentru drepturile civile. Se stie insa ca in timpul guvernului Regan au fost
pierdute multe din aceste drepturi individuale. Familii au ajuns pe strada, rasismul a devenit din
nou principala problema a Americii. Ku Klux Klan a inceput sa capete putere iar
gurupurile skinhead apareau chiar si in cele mai linistite comunitati.

In cartea 'Hippies from A to Z' lansata in 1999, Skip Stone declara ca miscarea hippie a
schimbat intradevar lumea si a rezultat intr-o revolutie culturala si chiar politica. Schimbari
aduse de acea generatie sunt vizibile chiar si astazi: liberatea sexuala, protejarea mediului,
cauze umanitare precum si toleranta pentru diversitatea culturala sau religioasa.