MISCAREA HIPII

Tânăra generație americană a anilor ’60 s-a văzut pe sine ca fiind

forța capabilă să construiască pe ruinele unei societăți obosite, ce
fusese martora a două conflagrații mondiale, o lume nouă, o lume
radical schimbată, cu idei, valori și principii născute din experiențe și
perspective opuse celor anterioare. Această generație s-a raportat la
contracultură ca la un fenomen ce s-a cerut a fi trăit, experimentat,
simțit, trecând peste superficialitatea formelor și ajungând la
esențele schimbării, cu toată fluiditatea, efervescența și intensitatea
ideilor sale.

Influența fenomenului hippie asupra specificului cultural al societății

americane a fost decisivă, în contextul în care lumea acelor vremuri
se confrunta cu efectele unei interminabile competiții globale,
violențe și ostilități, iar valorile umane, trăirile și acțiunile promovate
de către acești tineri au determinat o puternică schimbare de
perspectivă, cu efecte durabile în mentalul colectiv.

Generația hippie a pus sub semnul întrebării însăși raționalitatea pe baza

căreia fusese construită cultura occidentală, refuzând tradițiile vestice care
așezau individul pe un piedestal. If there were a hippie code, it would
include these flexible guidelines: Do your own thing, wherever you
have to do it and whenever you want. Drop out. Leave society as you
have known it. Leave it utterly. Blow the mind of every straight
person you can reach. Turn them on, if not to drugs, then to beauty,
love, honesty, fun.

Atmosfera socială și politică a anilor ’60 a înlesnit apropierea tinerilor

americani de rebeliunea hippie. Mișcările pentru drepturile civile câștigau
teren, iar pe fondul tensiunilor Războiului Rece, se dezvoltau proteste
împotriva înarmării nucleare. Mișcarea hippie s-a dezvoltatat în acest context,
fundamentându-se pe două coordonate. Pe de o parte: iubire, pace și frăție
universală, iar pe de altă parte, psihedelismul, uzul halucinogenelor și
muzica.

De la Generația Beat la Generația Hippie

Nu există un răspuns simplu care să explice de unde provine contracultura.

Dezvoltarea oricărui grup cultural este, în esență, rezultatul a numeroase
influențe convergente, în interiorul unui background determinant.

Definiția contraculturii face referire la existența unui grup, în interiorul căruia

valorile exprimate de către participanți sunt critice sau opuse culturii
mainstream. Generația hippie s-a născut din rândurile culturii standard a
anilor ’50, ’60, urmând pașii unui alt grup care promovase contracultura,
acela al mișcării tinerilor rebeli, cunoscut sub numele de Generația Beat.

În anii 1950, pe măsură ce isteria Războiului Rece își exercita efectele asupra
Statelor Unite, mediul social devenise conservator și restrictiv. Pe fondul
acestor factori a avut loc ascensiunea Generației Beat, grupul pe care ulterior
media l-a denumit Beatniks.
Liderii mișcării Beat erau, în primul rând, tineri intelectuali care se îndepărtau
de mainstream, prin alegerile privind stilul lor de viață, de la muzica pe care
o ascultau, hainele pe care le purtau, până la felul în care se raportau la
relațiile cu cei din jur. Muzica mișcării era reprezentată de jazz și folk, iar
melodiile unor reprezentanți precum Woody Guthrie făceau parte din
proteste. Mișcarea Beat s-a răspândit rapid prin intermediul jazz-ului. La
scurt timp fiecare oraș deținea un club în care tinerii se reuneau pentru a
discuta despre literatură, politică și despre alte scopuri intelectuale.

În lucrarea The Beat Generation in San Francisco, scriitorul Lawrence

Ferlinghetti descrie generația Beat, ca fiind The Stone Age Hippies, întrucât
valorile care îi fascinau pe primii, precum religia, pacifismul, conștiința
ecologică, drepturile homosexualilor și stilul de viață hedonist, au devenit
ulterior, valori ale culturii promovate de Generația Hippie.

Fenomenul Hippie: Scopuri. Convingeri

În formarea culturii Hippie au existat două coordonate: pe de o parte liderii,

un număr restrâns de intelectuali, filosofi, scriitori, muzicieni, iar pe de altă
parte mii de tineri din Statele Unite și din întreaga lume care i-au urmat,
simțindu-se atrași și inspirați de ideile acestora. Nu se poate vorbi despre un
hippie standard, ale cărui comportamente și convingeri să poată reprezenta
cu acuratețe contracultura. Mai degrabă, hipioții alcătuiau un grup format din
sute de individualități, angajați într-o mulțime de activități, cu efecte și
influențe diferite asupra societății.

Stilul de viață al acestora poate fi înțeles prin analiza modului în care aceștia
au trăit în Statele Unite, devenind faimoși pentru cauzele în care au crezut și
pentru alegerile pe care le-au făcut, vizând sexualitatea, folosirea drogurilor,
cultura muzicală și implicarea în protestele politice care au definit acea
perioadă.

Anii ’60 au reprezentat perioada în care se conturase în mentalul colectiv o

teamă față de război, izvorâtă pe fondul experiențelor anterioare. În acest
contex se remarcă tranziția generației hippie spre o reacție împotriva
acțiunilor militare americane.
În The Hippies and American Values, Timothy Miller statuează principiul
filosofiei hipioților: If it feels good, then do it so long as it doesn’t hurt
anyone else. Acest principiu a fost acceptat implicit de către tinerii hippie
care au urmărit în stilurile lor de viață căutarea și găsirea fericirii și a plăcerii,
revoltându-se împotriva convențiilor sociale, împotriva tradițiilor și regulilor
care ar fi putut să cenzure în vreun fel nevoia de a exterioriza liber
sentimente și trăiri naturale.

Rebeliunea hippie împotriva tendințelor obișnuite a avut la bază aceste două

componente: individualismul și hedonismul. Dintr-o perspectivă filosofică,
accentul pus de aceștia asupra drepturilor și libertăților individuale îi plasează
ca gândire în școala numită liberalism clasic, care a fost reprezentată de
filosofi precum John Locke și Adam Smith. Asemenea celor doi, tinerii hippie
au considerat că dorința de a coopera pentru scopuri comune ar fi rețeta unei
societăți ideale.

Robert Higgs susține în The Challenge of Liberty faptul că, spre deosebire de
rațiunile intelectuale ale lui Locke și Smith, liberalismul hippie a fost unul
haotic și bazat pe respingerea tendințelor conservatoare, blamând tradițiile
statului american.

Impactul asupra societății americane

Modelul hippie în esență a fost o formă de rebeliune, definită de accentul

asupra împlinirii personale, asupra acceptării diversității, influențând profund
societatea la nivel comportamental, în diferite aspecte ale dezvoltării sale
viitoare.

Privind retrospectiv, atitudinea americană din anii ’60, în legătură cu

aspectele referitoare la sexualitate, era o atitudine conservatoare, restrictivă.
Puțini americani vorbeau deschis despre nuditate, contacte sexuale sau
despre natura plăcută a acestora, acestea fiind văzute drept subiecte private.
Orice abatere de la aceste norme era privită ca fiind indecentă. Rebeliunea
hippie s-a revoltat împotriva imaginii murdare sau rușinoase a sexualității,
promovând sexul ca fiind ultima expresie a unității, compasiunii și iubirii.
Pentru generația hippie, sexul era un aspect care trebuia celebrat, expus și
nu cenzurat.

Folosirea halucinogenelor a fost legată indisolubil de această mișcare a anilor

’60. Timothy Miller face distincția între dope și drugs, în viziunea hipioților.
Folosirea celor dintâi era văzută ca fiind benefică, în timp ce, cele din urmă
erau recunoscute ca având o influență negativă asupra minții și corpului. Felul
în care se raportau aceștia la halucinogene a fost suprins de către Tom Coffin,
scriitor al generației hippie:

We’re talking about and doing Revolution, attack on all fronts,

political, educational, religious, cultural, even business. And dope is
part of that revolution, and if you fear dope more than you fear
Richard Nixon and his Machines Men of Death, then you have indeed
sold out and bought in. The difference between Stupor and Ecstasy is
the difference between Jack Daniels and Orange Sunshine, between
the Pentagon and Woodstock, between The New York Times and
Good Times. We all have to make our choices.
Festivalurile de muzică din această perioadă, incluzând faimosul festival
Woodstock au reprezentat adevărate exprimări culturale ale dezvoltării
culturii hippie într-o manieră unică și de durată.

Cultura hippie s-a dezvoltat într-o perioadă a tensiunilor. Statele Unite ale
Americii se confruntau atât cu probleme ridicate de situația drepturilor civile,
cât și cu provocările din plan extern, vizând Războiul Rece, concretizat la acel
moment în Răzoiul din Vietnam. Aceste probleme și multe altele, i-au
determinat pe mulți dintre membrii generației hippie să reacționeze.
Organizația Studenților pentru o Societate Democratică s-a opus politicii de
intervenție militară a Statelor Unite, pronunțându-se vehement împotriva
Războiului din Vietnam.

O altă coordonată împortantă a mișcării a fost legată de experimentul

comunității. Prima comunitate creată de tinerii hippie a fost așezământul
cunoscut sub numele de Drop City, în Colorado. Ideea din spatele acestui
așezământ a fost crearea unui spațiu în interiorul căruia, diferiți artiști să
poată conviețui, în scopul de a produce artă, acceptând responsabilitățile
egale ale traiului în comun.

Așadar, mișcarea hippie a avut un impact semnificativ asupra societății

Statelor Unite în perioada anilor ’60, ’70, influențând-o în aspecte precum:
atitudini sexuale, uzul drogurilor, aprecieri muzicale, vestimentație și nu în
ultimul rând convingeri politice și sociale.

Promovând convingerile unui trai, bazat pe iubire și bunătate,

reprezentanții acestei mișcări au influențat evoluția istoriei Statelor
Unite ale Americii, dar și a întregii lumi. Aceștia au militat pentru
distrugerea barierelor dintre rase, etnii, în scopul de a trăi în
armonie. Prin felul lor de a trăi și de a se manifesta, acești tineri au
încercat și au reușit să transmită Statelor Unite mesajul lor de iubire,
egalitate și pace.

“I think our culture is in much better shape than it used to be. There
is more diversity; things are more interesting. I am absolutely
convinced that people accept one another more openly than they did
before the hippies arrived; there is less prejudice in our society than
ever before. Sure, some hippies have become insurance salesmen,
but none of them that I know deny that what they did was very good.
I still believe the things I believed then. We all learned some things
then that will be with us for the rest of our lives”