Proiect realizat de : Manolachi Ioana Raluca Boca Andra Ștefania Kozminciuc Grațiela Ana Maria DEFINIȚIE
Feminismul este o doctrină teoretică și de acțiune care revendică lupta
împotriva inegalității de gen, promovând afirmarea femeii în societate prin ameliorarea și extinderea rolului și drepturilor sale. Doctrina nu trebuie confundată cu simpla revendicare a unor drepturi. INFORMAȚII GENERALE
Istoria feminismului a început în a doua jumătate a secolului al XIX - lea,
când cuvântul feminismul apare sub pen - ul lui Alexandre Dumas fiul ( care este un romancier și dramaturg francez ) și apoi sub cea a Hubertine Auclert (este un jurnalist, scriitor și activist feminist francez care a luptat pentru eligibilitatea femeilor și dreptul la vot) DE-A LUNGUL TIMPULUI AU EXISTAT PATRU VALURI ALE FEMINISMULUI
• Feminismul primului val a promovat drepturile
contractuale și de proprietate egale pentru femei, opunându-se faptului că femeile erau văzute în mod indirect ca proprietăți ale bărbaților.( sf sec al 19 lea / inceputul sec al 20 lea) Discuțiile despre vot și participarea femeilor la politică au condus la o examinare a diferențelor dintre bărbați și femei. • Al doilea val a început în anii 1960. Acest val s-a dezvoltat în contextul mișcărilor anti-război și al luptei pentru drepturile civile ale diverselor grupuri minoritare. În această fază, sexualitatea și drepturile de reproducere au fost teme de dezbatere dominante Acțiunea socială a început cu proteste împotriva concursului Miss America din Atlantic City în 1968 și 1969. AL TREILEA VAL
• Feminismul din al treilea val a început în anii
1990 și a încercat să conteste definițiile feminității care au apărut din ideile celui de-al doilea val, susținând că al doilea val a subliniat exagerat experiențele femeilor albe din clasa mijlocie superioară. O contribuție celui de-al treilea val este că a creat spații pentru toate femeile, indiferent de sex, rasă, origine socio-economică, orientare sexuală etc., lucru pe care valul anterior a eșuat să îl facă feministele acestui val au dovedit că revendicările lor nu se rezumă numai la egalitatea economică și socială, ci au pus în discuție o serie de concepte precum corp, gen, sexualitate, heteronormativitate și au revendicat cuvinte derogatorii ca slut și bitch, considerat ca un gest subversiv împotriva unei culturi sexiste. AL PATRULEA VAL
• Al patrulea val se axează pe probleme ca hărțuirea
sexuală, body shaming, cultura violului, violența împotriva femeilor, discriminarea și hărțuirea la locul de muncă, imagini sexiste în mass-media și este caracterizat și de o digitalizare puternică, social media fiind folosită pentru a crește gradul de conștientizare asupra acestor probleme și pentru a îndemna la acțiune pentru prevenirea abuzurilor Un alt eveniment care a marcat al patrulea val este alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii. Remarcile acestuia referitoare la femei au cauzat revoltă în rândul femeilor din întreaga lume. A doua zi după alegeri a fost propusă organizarea unui marș în Washington D.C. Sugestia a câștigat rapid atenție și a devenit un apel la schimbări sociale, astfel luând naștere Women’s March.buzurilor. TEORIA LITERATURII FEMINISTE
Critica literară feministă este o analiză literară care
apare din punctul de vedere al feminismului , teoriei feministe și / sau al politicii feministe. Metodele de bază ale criticii literare feministe includ:
Identificarea cu personaje feminine: Aceasta este o
modalitate de a contesta concepția autorilor despre centrele de sex masculin. Critica literară feministă sugerează că femeile din literatură erau istoric prezentate ca obiecte văzute dintr-o perspectivă masculină. Reevaluarea literaturii și a lumii în care este citită literatura: aceasta implică întrebarea dacă societatea a apreciat în mod predominant autori de sex masculin și operele lor literare, deoarece a apreciat bărbații mai mult decât femele. Critica literară feministă presupune că literatura reflectă și modelează stereotipurile și alte ipoteze culturale. Astfel, critica literară feministă examinează modul în care lucrările literaturii întruchipează atitudinile patriarhale sau le subliniază, uneori ambele întâlnite în cadrul aceleiași lucrări.
Teoria feministă și diferitele forme de critică feministă precedă
o denumire formală a școlii de critică literară. În așa-numitul feminism de primă fază, Biblia femeii este un exemplu al unei lucrări de critică fermă în această școală, privindu-se dincolo de viziunea și interpretarea centrate pe masculi.
În perioada feminismului de a doua lumină, cercurile academice
au provocat din ce în ce mai mult canonul literar masculin. Critica literară feministă sa îmbinat de atunci cu postmodernismul și cu întrebările din ce în ce mai complexe legate de gen și rolurile societale. REPREZENTANȚI
Alice Schwarzer (n. 3 decembrie 1942, Wuppertal-Elberfeld) este o
reprezentată cunoscută a mișcării feministe, care caută printre altele să se interzică filmările cu caracter sexual în Germania. Ea a întemeiat revista Emma HANNAH HÖCH
Hannah Höch (n. 1 noiembrie 1889 – d. 31 mai 1978)
Opera lui Höch a fost menită să atace legenda și dicotomia conceptului „Noii femei” (în engleză New Woman): o femeie energică, profesionistă și androgină, gata în orice moment să-i ia locul bărbatului pe picior de egalitate. Interesul ei pentru acest subiect venea din curiozitatea de a afla structura acestei dicotomii, cât și cine anume dictează rolurile sociale respective