FEMINISMUL

cele 4 valuri ale miscarii feministe

Ce este feminismul?
• Feminismul este un sistem de idei și practici politice bazate pe principiul potrivit căruia femeile și
bărbații sunt ființe egale, care ar trebui să se bucure de același acces și aceleași drepturi și
oportunități din punct de vedere social, politic și economic. Mișcarea feministă pe care o cunoaștem
astăzi nu a început cu revendicările generației actuale. În schimb, feminismul a trecut printr-o serie de
etape, cunoscute sub numele de valuri, fiecare fiind caracterizat de evenimente, atitudini și discursuri
diferite.
Primul val
• În etapele sale inițiale, feminismul a fost corelat cu mișcarea aboliționistă (mișcare politică pentru desființarea
sclaviei negrilor). Ba mai mult, cultul domesticității a fost pus sub semnul întrebării, iar primele feministe au
fost aspru criticate pentru că activitatea lor era diferită de ceea ce impuneau normele de gen în acea vreme
– erau dispuse să lupte, să demonstreze, chiar să fie închise pentru cauza lor. Discuțiile despre vot și
participarea femeilor la politică au condus la o examinare a diferențelor dintre bărbați și femei. Unii au
susținut că femeile erau moralmente superioare bărbaților și, prin urmare, prezența lor în sfera civică ar fi
îmbunătățit comportamentul public și procesul politic. De asemenea, feminismul primului val a promovat
drepturile contractuale și de proprietate egale pentru femei, opunându-se faptului că femeile erau
văzute în mod indirect ca proprietăți ale bărbaților.
• O critică importantă adusă acestui prim val este că elitele au fost femei albe, din clasele superioare și
că, în ciuda tangențelor cu mișcarea aboliționistă, femeile de culoare nu s-au aflat printre liderele
feministe. Cu toate acestea, discursul lui Sojourner Truth, Ain’t I a Woman?, rămâne în istoria
feminismului drept unul dintre cele mai marcante discursuri, cu atât mai mult prin prisma faptului că Truth s-
a născut sclavă.
New York, circa 1900 
Al doilea val
• Al doilea val a început în anii 1960. Acest val s-a dezvoltat în contextul mișcărilor anti-război și al
luptei pentru drepturile civile ale diverselor grupuri minoritare. Ascensiunea Noii Stângi a făcut
mișcarea să capete un caracter mai radical. În această fază, sexualitatea și drepturile de reproducere
au fost teme de dezbatere dominante, iar o miză importantă a constituit-o, în Statele Unite, adoptarea
Amendamentului privind drepturile egale, care garantează egalitatea socială, indiferent de sex.
• După ce au fost eliminate aproape complet de pe piața muncii, din cauza faptului că după război
bărbații trebuiau să își reia activitatea, ceea ce presupunea ca femeile să se întoarcă la rolul tipic de
casnice, multe femei s-au simțit izolate și nemulțumite. Cartea The Feminine Mystique, a lui Betty
Friedan, publicată în 1963, rezonează cu situația femeilor din acea perioadă și articulează nevoia
acestora de a ieși din logica patriarhală. Cartea a devenit un succes, iar femeile s-au simțit inspirate de
conținutul acesteia, deși nu a reprezentat un call to action propriu-zis.
1980
Al treilea val
• Feminismul din al treilea val a început în anii 1990 și a încercat să conteste definițiile feminității care au
apărut din ideile celui de-al doilea val, susținând că al doilea val a subliniat exagerat experiențele
femeilor albe din clasa mijlocie superioară. Al treilea val vede viața femeilor ca fiind
intersecțională. Termenul de intersecționalitate a fost introdus de Kimberlé Williams Crenshaw în
1989.
• O contribuție celui de-al treilea val este că a creat spații pentru toate femeile, indiferent de sex, rasă,
origine socio-economică, orientare sexuală etc., lucru pe care valul anterior a eșuat să îl facă, având ca
elite mai degrabă femeile albe din clasele de mijloc. Feministele celui de-al treilea val au fost văzute
ca niște fiice rebele ale celor din valul anterior, mai radicale, refuzând ideea de suroritate deoarece
considerau că femeile nu trebuie văzute ca un monolit. Dimpotrivă, ele au încurajat experiențele
multiple și cât mai diversificate ale femeilor.
• Cel de-al treilea val este marcat de apariția subculturii feministe punk riot grrrl din Olympia, Washington, la începutul
anilor 1990, și de mărturia televizată a Anitei Hill, referitoare la faptul că a fost hărțuită de Clarence Thomas, membru
al Curții Supreme. Termenul al treilea val este atribuit Rebeccăi Walker, care a răspuns numirii lui Thomas la
Curtea Supremă cu un articol intitulat „Becoming the Third Wave”.
• Critica cea mai mare adusă acestui val a fost că, aparent, egalitatea de gen fusese deja atinsă prin cele două valuri
anterioare, iar încercările ulterioare de a promova drepturile femeilor au fost irelevante și inutile și că acțiunea
afirmativă în favoarea femeilor ar fi putut reprezenta un dezavantaj pentru bărbați. În ciuda acestui lucru, feministele
acestui val au dovedit că revendicările lor nu se rezumă numai la egalitatea economică și socială, ci au pus în
discuție o serie de concepte precum corp, gen, sexualitate, heteronormativitate și au revendicat cuvinte
derogatorii ca slut și bitch, considerat ca un gest subversiv împotriva unei culturi sexiste. Această revendicare a
cuvintelor derogatorii a culminat, începând cu 2011, cu așa-numitul SlutWalks, început în Toronto, dar care s-a
răspândit în întreaga lume. În plus, multe feministe din al treilea val au susținut ideea că femeile ar trebui să-și
îmbrățișeze sexualitatea ca o modalitate de a-și lua puterea înapoi. Ba mai mult, multe dintre ele au îmbrățișat forme
considerate tipic feminine de a se îmbrăca sau de a se comporta, considerând că pot fi feministe fără a renunța
la aceste lucruri. Acestea sunt cunoscute sub numele de lipstick feminists.
1990 
Al patrulea val
• Al patrulea val al feminismului este contestat, existând voci care afirmă că încă suntem în al treilea val,
în timp ce autoare precum Pilar Aguilar sau Luisa Posada consideră contrariul. Este dificil de stabilit
când anume a început și nu există un consens în această privință. Este cert însă că al patrulea val este
caracterizat de expansiunea mijloacelor media.
• Primul a fost cel al luptei pentru dreptul de vot, al doilea a scos în evidență termeni precum patriarhat și
gen și a atras atenția asupra problemelor multiple cu care se confruntă femeile în societate, al treilea a
extins maniera în care percepem inegalitățile. Al patrulea val se axează pe probleme ca hărțuirea
sexuală, body shaming, cultura violului, violența împotriva femeilor, discriminarea și hărțuirea la
locul de muncă, imagini sexiste în mass-media și este caracterizat și de o digitalizare puternică, social
media fiind folosită pentru a crește gradul de conștientizare asupra acestor probleme și pentru a îndemna
la acțiune pentru prevenirea abuzurilor.
• În decembrie 2012, un grup de bărbați a violat o tânără care ulterior a murit, eveniment care a provocat
proteste locale și indignare internațională. Începând cu același an, o contra-mișcare, cea pentru drepturile
bărbaților, la care aderă adesea bărbați cu sensibilități conservatoare, a luat amploare, mai ales în spațiul
online, unde au început o campanie împotriva a ceea ce ei catalogau drept social justice warriors –
termen cu conotație peiorativă care se referă la persoanele care promovează viziuni progresiste.
• Un alt eveniment care a marcat al patrulea val este alegerea lui Donald Trump în funcția de
președinte al Statelor Unite ale Americii. Remarcile acestuia referitoare la femei au cauzat revoltă în
rândul femeilor din întreaga lume. A doua zi după alegeri a fost propusă organizarea unui marș în
Washington D.C. Sugestia a câștigat rapid atenție și a devenit un apel la schimbări sociale, astfel luând
naștere Women’s March.
• Campania #MeToo a fost lansată în 2006 în Statele Unite pentru a ajuta supraviețuitorii violenței sexuale, în special femeile
de culoare, dar a câștigat atenție de abia în 2017, după ce s-a dezvăluit că producătorul Harvey Weinstein a hărțuit sexual și a
agresat femeile din industria filmului. Inspirate de această campanie, foarte multe femei, dar și bărbați, din diverse
domenii, au mărturisit faptul că și ei au fost victime ale abuzurilor sexuale. Mișcarea a condus la condamnarea a zeci de
oameni puternici din politică, mediul de afaceri, divertisment și mass-media, care au comis acte de violență sexuală.
• În anii ‘90, feministele celui de-al treilea val au introdus conceptul de male privilege (privilegiul masculin), prin care
atrăgeau atenția asupra poziției superioare pe care bărbații o au în raport cu femeile în societate. Acest lucru s-a extins și a
crescut în timpul celui de-al patrulea val, întrucât feministele scot în evidență nu numai privilegiile bazate pe gen, ci și pe
rasă, clasă, abilitate în raport cu dizabilitatea fizică sau mintală, vârstă etc.
• Poate că cea mai mare diferență dintre acest val și cele anterioare este măsura în care ideile feministe au pătruns în
mainstream. Astfel, feminismul nu mai face parte dintr-o contra-cultură. În schimb, pentru noua generație,
feminismul este parte din identitatea lor, indiferent dacă se consideră activiști sau nu. Susținerea pe care o arată pentru
egalitatea de gen este mai mare ca niciodată până acum, grație gradului de conștientizare de care dau dovadă. Din păcate, al
patrulea val este criticat pentru gradul său crescut de depolitizare și deradicalizare, datorat acceptării în masă a feminismului.
Se consideră că marile companii profită de pe urma acestui lucru, în ciuda faptului că discursul feminist critică în mod
frecvent consumerismul.
Ce urmeaza?
• Nu putem spune cu exactitate cum va evolua feminismul și ce schimbări vor avea loc, dacă al patrulea
val va fi ultimul, însă putem, în schimb, să sperăm că într-o bună zi nu va mai fi nevoie de proteste și de
acțiuni civice ca un răspuns la discriminare și inegalitate. Indiferent de cum va arăta feminismul în viitor,
important este ca egalitatea între femei și bărbați, indiferent de rasă, clasă, orientare sexuală, origine
etnică, abilitate fizică sau mintală să se realizeze cât mai curând, pentru ca noile generații să nu fie
nevoite să lupte pentru drepturile lor, ci să cunoască și să celebreze eforturile generațiilor trecute.
• Surse:
• https://www.britannica.com/topic/feminism/The-fourth-wave-of-feminism
• https://www.britannica.com/topic/feminism/The-fourth-wave-of-feminism
• https://archive.nytimes.com/www.nytimes.com/books/00/04/02/reviews/000402.002scottt.html
• https://www.pacificu.edu/magazine/four-waves-feminism
• https://teara.govt.nz/en/biographies/1m59/muller-mary-anne