Sufragetele

Cuprins:
01 03 05
Ce este Miscarea Sufragetelor? Istoricul Miscarii Impactul Miscarii Sufragetelor

02 04 06
Provenienta denumirii Evolutia Miscarii in Curiozitati
diverse tari
01 Ce este Miscarea
Sufragetelor?

Infiintata in 1876, miscarea sufragetelor a reprezentat

o succesiune de actiuni de emancipare a femeilor din
Anglia de la inceputul secolului al XX-lea, al caror
scop a fost obtinerea drepturilor politice pentru femei,
in principal a dreptului de vot.
 Provenienta
denumirii
Girl
“Sufragiu” deriva din latinescul “suffragium”, si are sensul
de “vot”, “suport politic”, “dreptul de a vota”. Termenul
“sufrageta” a fost folosit pentru prima oara de jurnalistul
Power!!
Charles E. Hands, in 1906, in ziarul londonez Daily Mail,
acesta referindu-se in deradere la activistii miscarii de vot
a femeilor, in special membri ai Uniunii Sociala si Politica
a Femeilor.
 Emmeline Pankhurst si Millicent
Fawcett
Emmeline Pankhurst (n. 14 iulie 1858, Manchester – d. 14 iunie 1928 , Londra) născută
Emmeline Goulden, reprezentantă a mișcării radicale feministe, o militantă (sufragetă) care a
luptat pentru drepturile femeii

Emmeline Pankhurst a fost fiica lui Robert Goulden și a soției sale, Sophia Crane, o familie cu
vederi radical-democrate. Ei erau adepții partidului liberal, care era angajat pentru abolirea
sclavagismului, milita contra legii care prevedea vama impusă pe cerealele importate și care se
angaja pentru drepturile femeii.
Emmeline a participat deja la vârsta de 14 ani la întruniri care militau pentru dreptul
internațional al femeii.
Mișcarea femeilor din Anglia a recurs și la metode radicale, ca incendieri și atentate cu bombe,
ceea ce a dus la arestarea ei repetată.

In Anglia anului 1897, Millicent Fawcett a pus bazele Uniunii Nationale a Societatilor de
Sufragete (UNSS), care a militat in mod pasnic pentru drepturile femeilor, axandu-se in special
pe activitati de lobby, organizarea de intalniri, colectarea de semnaturi si inaintarea de petitii.
Grupul tinea, de asemenea, intalniri publice și publica broșuri, pliante, ziare și reviste care
subliniau motivele și justificarile pentru acordarea dreptului la vot.
 Istoricul Miscarii
In sec. al XIX-lea, femeile nu aveau un cuvant de spus in
politica nationala, ele nu puteau candida in Parlament si nici
macar nu le era permis sa voteze. S-a presupus ca femeile nu
au ce cauta la vot, si asta pentru ca rolul femeii era de a se
ingriji de casa si de creșterea copiilor. Ca urmare a revolutiei
industriale multe femei au intrat pe piata muncii, creandu-se
astfel un context favorabil intalnirilor organizate pentru
dezbateri politice și sociale. Campaniile pentru dreptul la vot
al femeilor au inceput sa prinda contur in 1866, iar din 1888,
femeile au castigat dreptul de a vota in alegerile consiliilor
locale.
 Evolutia Miscarii in diverse tari
Anglia:
Miscarea feminista din aceasta tara a propus prima reformare a
legii electorale inca din 1832. Lupta politica organizata s-a impus
insa de-abia la inceputul anilor saizeci ai secolului XIX. Un
partener important de coalitie al sufragetelor a fost filosoful si
deputatul englez din Camera Comunelor, John Stuart Mill.
Miscarea feminista a reusit sa obtina mai intai dreptul activ si
pasiv de vot la nivelul comitatelor. “Miscarea pentru apararea
bunelor moravuri” condusa de Josephine Butler s-a impotrivit
reglementarii prostitutiei de catre politie. Pentru intaia oara,
femeile burgheze s-au impus pentru drepturile prostituatelor.
Popularitatea de care se bucurau feministele a crescut in urma
arestarilor care au urmat acestor actiuni si a tratamentelor brutale la
care au fost supuse sufragetele in inchisoare.
Germania:
Miscarea feminista din aceasta tara s-a desfasurat la
inceput sub insemnul Revolutiei de la 1848. In perioada
urmatoare a Restauratiei, femeilor le-au fost retrase unele
drepturi fundamentale, precum dreptul de participare la
activitati in cadrul unor societati sau de redactare a
ziarelor, precum si la orice activitate politica.
Liberalizarea politica din anii 1860 a condus la infiintarea,
in 1865, a primei societati germane a femeilor(ADF), de
catre Louise Otto.Influentata de aceasta, social-democratii
au preluat in programul lor principiul dreptului de vot
pentru femei.
 SUA:
Miscarea feminista s-a dezvoltat din miscarea
anti-sclavagista (abolitionista), la care se raliase
un numar neobisnuit de mare de femei. Aceste
femei trebuiau sa-si apere revendicarile mai ales
in fata bisericii, dar si in cea a ideilor
preconcepute formulate de abolitionistii barbati.
Tipic pentru miscarea feminista din SUA este
faptul ca
aici femeile albe au luptat alaturi de cele de
culoare. In SUA, femeile au capatat drept de
vot deplin in anul 1920.
Franta:
Putinele succese repurtate de femei pe timpul Revolutiei Franceze
in domeniile educatie si dreptul familiei au fost limitate de
iacobini incepand cu 1793. Ei au interzis asociatiile de femei si au
restrans prin lege activitatile femeilor la nivelul propriului camin.
Aceasta politica restrictiva a fost continuata si in timpul domniei
lui Napoleon I, fiind inregistrata si in “Code Napoleon”
Asociatiile femeilor aparute in aceasta perioada criticau indeosebi
legile casatoriei si incercau sa impuna cu
ajutorul petitiilor dreptul de vot pentru sexul slab. Succesele s-
au lasat insa asteptate. Lupta femeilor franceze a fost una din cele
mai de durata. Chiar daca Franta fusese prima tara europeana care
introdusese principiul dreptului universal si egal de vot pentru
barbati, ea a recunoscut femeilor drepturi depline de vot de abia
in anul 1944. De abia in anii 1980 au fost inlaturate si ultimile
articole discriminatoare din dreptul civil.
 Impactul Miscarii Sufragetelor
Dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial, atentia societatii s-a
concentrat din nou asupra familiei si maternitatii. Dreptul familiei si al
casatoriei a fost supus reformelor in multe tari. Discriminarea si
tratamentul inegal al sotiilor au fost inlaturate partial din spatiul traditional
burghez sau crestin si adaptate realitatilor curente. In Germania, de
exemplu, acest lucru a vizat alegerea numelui de familie , legea casatoriei ,
legea divortului (a fost desfiintat principiul partii vinovate).

Reforma legii avortului este un alt rezultat, in sensul avortului permis de

lege in limita a doisprezece saptamani de sarcina. Reprezentarea egala a
femeilor in pozitiile cu autoritate sporita. Au fost emise, de asemenea, legi
care protejeaza angajatele
insarcinate (pastrarea locului de munca).

Miscarea feminista a avut influente remarcabile in toate domeniile

societatii – atat la nivel institutional, cat si in viata privata, in ceea ce
privea convietuirea sexelor.
Curiozitati:
1. Există o femeie al cărei nume este Marijuana Pepsi Jackson;
2. Un studiu a constatat că 70% dintre femei ar prefera să mănânce ciocolată decât
să facă sex;
3. În Islanda, două treimi dintre absolvenții universităților sunt femei;
4. Bărbații visează mai des bărbați, în timp ce femeile și bărbații apar în mod egal
în visele femeilor;
5. Aproximativ una din 5 femei își poate simți propria ovulație sau efectele imediate
ale acesteia;
6. 89% dintre bărbați au probleme în a distinge comportamentul prietenos al unei
femei și îl confundă flirtul;
7. Statistic, femeile sunt șoferi mai buni deoarece cauzează mai puține accidente;
8. Deși creierul femeilor este puțin mai mic decât cel al bărbaților, acestea
funcționează mai eficient;
9. Cea mai lungă barbă a unei femei a avut 25,5 cm lungime;
10. În anii 1600, tocurile au fost introduse în moda femeilor pentru a imita bărbații
care le purtau ca semn al masculinității, prestigiului și reputației;
11. Conform cercetărilor, femeile prezintă un risc dublu de a orbi în
comparație cu bărbații;
12. Femeile tinere se gândesc la aspectul lor de 9 ori pe zi, după cum
confirmă studiile și sondajele;
13. Din cauza producției ridicate de estrogen în timpul pubertății, creierul
fetelor se maturizează, în general, cu doi ani mai devreme decât cel al
băieților;
14. Femeile tind să vorbească mai mult decât bărbații. Un studiu recent arată
că femeile spun, în medie, cu 13.000 mai multe cuvinte pe zi decât bărbații;
15. În întreaga lume, o femeie moare la fiecare 90 de secunde din cauza
complicațiilor legate de sarcină sau naștere;
16. Femeile sunt mai puțin mincinoase decât bărbații. În medie, mint de trei
ori pe zi, la jumătate față de bărbați;
17. Degetele femeilor sunt mult mai sensibile decât cele ale bărbaților.
Acuitatea tactilă este de zece ori mai mare;
18. Una dintre cele mai interesante curiozități despre femei este că inima
femeilor bate mai repede decât cea a bărbaților;
19. Simțul mirosului la femei este mai dezvoltat decât la bărbați;
20. Un studiu a constatat că bărbații au cu adevărat probleme în a înțelege
sentimentele femeilor
Multumim
pentru
atentie!