Miscarea Feminista

De-a lungul istoriei, barbatii s-au bucurat de mai multe drepturi decat femeile, cel mai important fiind de departe dreptul de a se implica in viata politica a comunitatii. Feminismul este o doctrin teoretic i de aciune care revendic lupta mpotriva inegalitii de gen, promovnd afirmarea femeii n societate prin ameliorarea i extinderea rolului i drepturilor sale.1 In preistorie barbatii erau cei care se ocupau de vanatoare si agricultura, adica cu preocuparea hranei, in timp ce femeile aveau grija de intretinerea casei si cresterea copiilor.In antichitate, in special in Grecia Antica, doar barbatii aveau dreptul sa participe la dezbateriile publice si, astfel, sa se implice in viata politica.Situatia nu s-a schimbat pana in secolul XX. Exceptia a fost reprezentata de alegerea catorva femei ca monarhi pe tronul unor state importante. Din antichitate avem ca exemplu pe Cleopatra, care a incercat sa-si apere tara precum ar fi facut-o un barbat. La sfarsitul Evului Mediu si inceputul epocii moderne se disting prin realizarile lor reginele Elisabeta I a Angliei, Ana Stuart, prima regina a Marii Britanii, imparateasa austriaca Erzherzogin Maria Theresia Amalia Walpurga von sterreich2, care a dat nastere a nu mai putin de 16 copii sau tarista Ecaterina a II-a a Rusiei.

Miscarea feminista s-a evidentiat dupa Primul Razboi Mondial, cand femeile ramase acasa pentru a avea grija e copii, au fost nevoite sa lucreze in uzine pentru a produce armele necesare razboiului. Din acest moment femeile preiau ocupatiile barbatesti. Miscarea feminista a avut actiuni si in secolul al XIX-lea cand au luptat pentru libertate, pentru eliminarea superioritatii barbatului in fata legii.Insa actiunile lor au esuat. In perioada interbelica femeia incepe sa-l copieze pe barbat preluand viciile lui:alcoolul si tutunul si chiar imbracamintea, femeile incepand sa poarte pantaloni.Femeile dovedesc ca pot fi la fel de curajoase precum barbatii in Razboiul Civil Spaniol, in care femeile au luptat cot la cot cu barbatii pentru oprirea marsului lui Franco spre Madrid. Au avut ca motto:NO PASSARAN(Nu vor trece!), insa au fost invinse si Franco a detronat guvernul instaurand o dicatatura, ce va dura pana la moartea sa in 1975.

1 2

http://ro.wikipedia.org/wiki/Feminism http://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_Terezia_a_Austriei

In Romania s-a remarcat Alexandrina Cantacuzino, in perioada interbelica. Alexandrina Cantacuzino s-a nscut la 20 septembrie 1876, n comuna Ciocneti, judeul Ilfov, fiind fiica lui Theodor Pallady (1853-1916), ofier de carier provenind dintr-o veche familie boiereasc din Moldova, i a Alexandrinei Kreulescu (1848-1881) membr a unei renumite familii boiereti valahe. Dup moartea mamei sale, aceasta va fi adoptat i crescut de ctre o mtu din familia Ghica, fiind apoi trimis la studii n Frana.3 Un prim proiect n care Alexandrina Cantacuzino s-a implicat a fost nfiinarea Societii Ortodoxe Naionale a Femeilor Romne. Alturndu-se doamnelor provenind din familii importante ale societii romneti de la nceputul secolului, aceasta va fi una dintre membrele fondatoare, iar mai trziu va deveni preedinta Societii. Fiind nfiinat n anul 1910, ca o alternativ la opiunea educrii fetelor n pensioanele din afara rii, Societatea a avut ca scop crearea unor coli care s pun accent pe educaia n spirit naional i ortodox a studentelor. Astfel c n cei 38 de ani de existen, Societatea, sprijinit n mod constant de ctre Biserica Ortodox Romn, a creat filiale n cele mai importante orae, contribuind substanial la efortul de pregtire colar alfetelor. n ceea ce privete activitatea n plan politic, Alexandrina Cantacuzino a fost promotoarea unei viziuni pe care celelalte militante pentru emanciparea politic a femeii nu au mptit-o. Aceasta a considerat oportun crearea unui partid independent al femeilor, pentru ca astfel s se evite intrarea femeilor n clientelele partidelor politice. Astfel, n anul 1929 a luat fiin Gruparea Naional a Femeilor Romne care i propunea s educe femeile, pen tru a le pregti pentru exerciiul vieii politice .Se poate observa o evoluie a viziunii Alexandrinei Cantacuzino cu privire la menirea micrii feministe, n anul 1919 aceasta considernd c a lupta pentru muntirea soartei femeii, a o ndruma din cea mai fraged copilrie pe calea muncii binelui i a onoarei, este a face feminism, n cea mai pur, mai nalt accepiune a lui. Alexandrina Cantacuzino a desfurat o activitate impresionant i n plan internaional. n anul 1925, ca urmare a afilierii Consiliului Naional al Femeilor din Romnia la Consiliul Internaional al Femeilor, delegatele Romniei au participat la Congresul de la Washington. n cadrul acestui congres, Alexandrina Cantacuzino a fost aleas vicepreedint a Consiliului Internaional, Elena Romnicianu fiind desemnat secretar general. Un alt succes al eforturilor depuse de ctre Alexandrina Cantacuzino n plan internaional a fost crearea Micii Antante a Femeilor. nfiinat la Bucureti n anul 1923, aceast organizaie grupa asociaiile feministe din Romnia, Iugoslavia, Polonia, Cehoslovacia i Grecia, propunndu-i s colaboreze n chestiuni ce priveau statutul femeii, abordnd teme precum problema tinerelor mame, apariia femeii noi, viaa ei sexual i statutul copiilor legitimi i ilegitimi, schimbarea legislaiei cu privire la paternitate i responsabilizarea prinilor. Astfel in urma luptelor date de catre femeile din intreaga lume, ele u obtinut egalitatea in drepturi. Din pacate insa , si in present mai exista zone pe glob unde femeia este inferioara barbatului.
3

http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/alexandrina-cantacuzino-i-mi-carea-feminista-romana