Cinematografia în perioada comunistă

Preluarea puterii de către comunişti a determinat schimbări în modul de organizare şi

funcţionare a cinematografiei româneşti, sub imboldul noilor realităţi politice existente la noi în
ţară.
Societatea Comercială de stat “Cinexfilm” era înfiinţată pe data de 8 iunie 1948, pe baza
decretului Înaltului Prezidiu al Adunării Naţionale. Scopurile principale ale acestei societăţi erau
acelea de promovare a filmului progresist şi de organizare a importului de filme progresiste atât
din statele blocului comunist cât şi din occident.
Sfârşitul anului 1948 a adus cu sine şi naţionalizarea industriei cinematografice. Au fost
supuse acestui fenomen cele 408 cinematografe şi 26 de case de film existente pe teritoriul
României. Cinematografele au fost date în exploatarea Romfilm, Sovromfilm, sindicatelor şi
armatei.  În privinţa filmelor prezentate, se observă foarte clar dominaţia celor ideologice
provenite din Uniunea Sovietică. Astfel, în ultimul trimestru al anului 1948, din totalul de 715
filme rulate în ţară, 428 erau sovietice, la mare distanţă situându-se peliculele de producţie
franceză (154 filme), americană (37 filme), italiană (33 filme).

 În lumea satelor, un rol foarte important în promovarea filmelor ideologice l-au avut
caravanele cinematografice. Prezenţa ţăranilor la cinematograf era un prilej minunat de
îndoctrinare, politrucii(instructor politic în armata sovietică) având grijă să ţină discursuri
propagandistice pe baza filmelor foarte importante pentru ridicarea moralului poporului din
punct de vedere cultural. Aşa numitele cinematografe funcţionau pe unde se nimerea (pe la
caminul cultural, la sediul G.A.C, la sanatorii, spitale sau ferme de stat), şi prezentau filme de
genul: Realizări din munca voluntară, Fabrica de chibrituri Bucureşti, Realizări din URSS,
Aspecte de la mitingul de la stadionul Giuleşti.

În producțiile de film apar pentru prima dată oamenii muncii. Aceștia deveneau eroii

principali; ei sunt brigadierii de la Șantierul Bumbești-Livezeni în filmul Răsună valea (Paul
Călinescu, 1951), ei sunt clasa muncitoare care luptă pentru o viață bună in filmul Nepoții
gornistului (Dinu Negreanu, 1952) și ei sunt intelectualii care fac o cotitură radicală și se
integrează construcției socialiste în filmul Viața învinge. În plus, îl amintim și pe Paul Călinescu
care realizează filmul Desfășurarea după nuvela lui Marin Preda, care în spiritul realismului
socialist redă "viața nouă a țăranului pornit pe drumul vieții socialiste", încă un punct marcat al
propagandei prin film a regimului comunist.