Miscarea Feminista

Ce este miscarea feminista?

Miscarea feminista este o doctrina teoretica si de actiune, aparuta odata cu Revolutiile

Franceze din 1789, avand ca principiu emanciparea femeii, ceea ce inseamna egalitate de
gen prin extinderea rolului acesteia in societate.

Miscarea femeilor a inceput prin a milita nu numai pentru apararea drepturilor femeilor,
ci si a altor grupuri. Conceptul de feminism a cunoscut diferite interpretari,
concretizandu-se, in esenta, in emanciparea femeilor sub aspect intelectual, moral,
economic, social, politic, care sa duca la egalitatea cu drepturile barbatului.

Organizarea concreta si afirmarea sociala incep cu adevarat odata cu miscarea numita ‘a

sufragetelor’ (sustinatoare ale miscarii feministe, ale carui scop a fost obtinerea
drepturilor politice pentru femei), structura militanta activa in Statele Unite si in Anglia,
care-si propune denuntarea formelor de sclavie sociala si obtinerea unor schimbari
juridice concrete. Dreptul femeilor de a vota este statuat in 1918 in Anglia si URSS; in
1919 in SUA, Germania si Olanda; 1906-Finlanda; 1913-Brazilia; 1946-Romania. Vor
urma revendicari specifice, vizand drepturi salariale, civice etc.

In perioada interbelica, feminismul a intrat intr-un oarecare declin. In anii marii crize, s-a
produs o deplasare dinspre problema drepturilor egale inspre aceea a protectiei sociale a
femeilor (feminismul welfare).

Feminismul in Romania

Feminismul s-a manifestat si in Romania, in deosebi in lumea artelor. Elena Vãcãrescu,

membru de onoare al Academiei Romane, a activat pentru protejarea familiei si a
copiilor. In 1918, la Iasi, se infiinteaza ‘Asociatia pentru Emanciparea Civilã si Politicã a
Femeilor Române’, avand ca membru devotat pe pictorita Cecilia Cuţescu- Storck. Spre
deosebrie de femeile din Occident, care considerau barbatii dusmani, si priveau
feminitatea ca un handicap, femeile din Romania isi asumau diferenta, considerand-o un
motiv de superioritate si mandrie, prin interviuri, articole, congrese nationale obtinand
succese relevante.

In perioada ce a urmat celui de-al doilea razboi mondial, primul moment semnificativ a
fost acela al publicarii cartii lui Simone de Beauvoir, Al doilea sex(1949), expresie a
respingerii rolului traditional al femeii. În anii '60 s-a conturat un nou val de feminism,
îndeosebi în SUA, gratie unor militante precum ziarista Betty Friedan, care a pledat
pentru combinarea responsabilitatilor casnice ale femeii cu preocuparile pentru cariera.
Începând din acei ani femeile americane au beneficiat, asemenea populatiei de culoare
("afro-americanilor"), de asa-numitele programe affirmative action ("discriminare
pozitiva", în sensul unor masuri si actiuni favorizante, care sa înlature consecintele
discriminarii trecute ). Ultimele decenii au cunoscut si expresii ale feminismului radical,
care îndeamna la nesupunere fata de "legile opresive". Feminismul post-modernist a
cultivat o serie de exigente privitoare la limbaj, astfel încât acesta sa reflecte corect
participarea si posibilatatile de participare ale femeilor la viata publica (asa-numita
political correctness).

Feminismul in prezent

Uniunea internationala a femeilor cu sediul la Londra, reunind principalele miscari

feministe nationale reflecta gradul de maturizare la care a ajuns miscarea, dar si cresterea
ca pondere si însemnatate a miscarilor nationale în viata interna a statelor respective. De
la afirmarea dreptului femeii la libertate, rostit de revolutia democratica universala la
organizarea ei internationala, miscarea feminista a parcurs o lunga si complexa evolutie,
sub semnul progresului general în plan doctrinar si organizatoric, depasind granite
nationale, convingeri politice, origini sociale, confesiune sau nivel de instructie si
educatie, devenind una din principalele forte ale opiniei publice internationale în preajma
primului razboi mondial.