Pericole Riscuri Notiuni

III.
- IDENTIFICAREA PERICOLELOR / RISCURILOR PROFESIONALE
IDENTIFICAREA PERICOLELOR - reprezintă un proces de:  recunoaştere a lucrurilor care ar putea duce
la o vătămare / dauna a persoanei (ex.
substanţe inflamabile, substanţe
combustibile...)
 definire a caracteristicilor lui.
PERICOLUL - ca noţiune, conduce la concluzia ca el poate fi definit ca:
„Proprietatea sau capacitatea intrinseca a unui echipament, a unei substanţe, a unei metode de
munca, de a cauza o vătămare / dauna pentru sănătatea lucrătorilor”
sau
„sursă sau situaţie cu un potenţial de a produce o vătămare, în termeni de rănire sau îmbolnăvire,
daună adusă proprietăţii / daună adusă mediului de lucru sau o combinaţie a acestora”.
Pericolul este, de fapt, ceea ce ar putea dauna – probabil - oamenilor
- mediului
- proprietăţii
- echipamentelor
Pericolele pot fi asociate cu:
 mediul de lucru (ex. pardoseala alunecoasă, iluminat slab….);
 modul de organizare a muncii (ex. purtarea unei greutăţi mari pe distante lungi…..);
 instalaţii, echipamente, utilaje sau substanţe utilizate (ex. substanţe toxice, instalaţii fără împrejmuire..);
 lipsa de informaţii, instruire, supraveghere;
 echipamente individuale de protective (de slaba calitate sau care nu sunt pe măsura utilizatorului).
PERICOLUL este perceput, astfel, ca fiind „un eveniment sau o situaţie susceptibila de a antrena pierderi
operatorului, oamenilor din jur sau chiar procesului de munca”.
Din aceasta perspectiva, RISCUL se poate defini ca:
„Eventualitatea întâlnirii intre om si pericol”
Aceasta noţiune dă înţeles concepţiei despre accident, conform căreia, consecinţa acestuia - vătămarea / dauna
– apare in urma conjuncţiei dintre om si un obiect / maşina, mijloc tehnic, substanţa etc.).
Elaborat de ARSSM Page 43 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Riscurile sunt identificate astfel prin:
 manifestările lor, respectiv prin vătămare/dauna;  Acces la organele de transmisie,
 cauzele lor, respectiv PERICOLE, cum ar fi:  Purtarea echipamentelor de lucru flotante,
 Contact cu un conductor sub tensiune.
/ Fenomen periculos
Fig. 2
Fig. 3
Fig. 1
DE CE IDENTIFICAM PERICOLELE?
Cand analizam o vatamare, un accident grav sau un incident de tipul „cat pe ce sa se întâmple”, constatam ca,
inainte de aparitia acestora, se identificaseră deja unele semnale „avertizoare” privind situatia creata / iminenta
manifestarii pericolului, semnale care au fost insa ignorate, nu au fost solutionate de către factorii responsabili din
cadrul organizatiei.
De asemenea, constatam ca in desfăşurarea oricarui proces de munca, condiţiile de lucru se schimbă, uneori
aproape zilnic. Aceasta schimbare defineste noi conditii, care pot genera noi pericole ce ar putea antrena
accidente grave.
Prin urmare, pericolele trebuie identificate imediat ce apar, pentru a putea fi evitate si pentru a intrerupe
astfel lantul evenimentelor periculoase care genereaza accidente.
Pericolul - trebuie să fie raportat persoanei responsabile de zona de lucru respectivă.
 direct - dacă un pericol poate cauza o vătămare sau o daună, indiferent de
- raportarea se face: mărimea ei
 prin înregistrarea lui în „Registrul de raportare a pericolelor”;
 la întâlnirea cu supraveghetorul.
CE IDENTIFICAM IN PERICOLE?
In pericol va trebui sa identificam FENOMENUL care il reprezinta ca „sursa potentiala de vatamare/dauna”, ce
apare independent de prezenta umana si este inerent echipamentului tehnic sau procesului de munca.
Un astfel de fenomen, ce posedă, ca sursă potențială de vătămare, un anumit grad de periculozitate, îl definim ca
FENOMEN PERICULOS
Exemple de fenomene periculoase:
?
• piese mecanice în mişcare;
• conductori sub tensiune;
Fig. 4 • mediu de lucru cald / rece ;
• substanţe combustibile / inflamabile /
explozive ;
• vizibilitatea
• …………………
Identificarea FENOMENELOR PERICULOASE şi a caracteristicilor acestora se face prin observarea şi
analiza situaţiilor de muncă din fiecare fază a unui
proces de muncă, respectiv:
construcţii – montaj
reglaj – probe tehnologice
exploatare
mentenanţă
întreţinere - curăţire
Pentru a le defini mai uşor, utilizaţi următorul INDEX al fenomenelor periculoase:
FENOMENE PERICULOASE
1. Fenomene periculoase mecanice

 Masă şi viteză (energia cinetică a elementelor în mişcare controlată sau necontrolată), greutate
 Piese în mişcare
 Forme periculoase (tăioase, ascuţite, rugoase), unghi cu intrare înăuntru, alte tipuri
 Rezistenţă mecanică neadecvată
 Acumulare de energie în interiorul maşinii generată de :
- elemente elastice (resorturi)
- gaze / lichide /sub presiune (hidraulică, pneumatică, etc. )
- efectul vidului /al unei depresurizări
 Masa si stabilitate (energia potenţiala a elementelor care se pot deplasa sub efectul gravitaţiei)
2. Fenomene periculoase electrice
7. Fenomene periculoase provocate de materiale
 Conductori sub tensiune şi substanţe
 Elemente ale maşinilor aflate sub tensiune
prin pierderea izolaţiei  Materiale sau substante nocive, toxice,
 Fenomene electrostatice corozive, umide, teratogene, cancerigene,
mutagene sau iritante
3. Fenomene periculoase termice  Substante combustibile, inflamabile sau
explozive
 Obiecte sau materiale aflate la temperaturi  …..
extreme (ridicate sau scăzute)  …….
 Prezenta flăcărilor sau a unei explozii
 Radiaţii provenind din surse de căldura 8. Fenomene periculoase provocate de
 Mediu de lucru cald sau rece nerespectarea principiilor ergonomice
4. Fenomene periculoase provocate de către  Acces dificil la spatiul de lucru

zgomot  Vizibilitatea
 Amenajarea spatiului
5. Fenomene periculoase provocate de vibratii  Dispunerea comenzilor
 Interfata om-masina
6. Fenomene periculoase provocate de radiatii
 Mediul
 Radiatiile de frecventa joasà, frecventa
radio, micro-unde
 Lumina infrarosie, vizibila si ultravioleta
 Razele X si gamma
 Razele alfa si beta, fascicule de ioni si de
electroni, neutroni
 Laseri
Exemple de FENOMENE PERICULOASE: PIESE IN MISCARE (POZ. 2)
 Identificarea unui fenomen periculos nu poate fi suficientă daca nu se continua cu analiza circumstanţelor în
care acesta actioneaza asupra securitatii si sanatatii omului, provocandu-i vătămari / daune.
Aceste circumstanțe reprezintă „o situaţie de muncă, identificată anterior producerii unor efecte
dăunătoare omului / unităţii de lucru, în care o persoană este expusă la unul sau mai multe fenomene
periculoase sau agenţi chimici, ce pot antrena un accident”, şi este denumită
1.  SITUATIE PERICULOASA
Identificarea situațiilor periculoase constă în depistarea pericolelor prezente în fiecare fază a unui proces
de muncă, respectiv la construcţii – montaj – reglare flux - exploatare –
mentenanţă – întreţinere, curăţire.
SITUATIE DE MUNCA
(Fază a unui proces de muncă)
Fig. 5 Fig. 6
În cadrul unei situaţii periculoase, unul sau mai multe evenimente perturbatoare pot fi la originea unui accident (Fig. 5)
Un astfel de accident va conduce la vătămarea lucrătorilor si la daune pentru echipamente sau pentru produse.
PERSOANE
Fig. 8
Fenomene
periculoase
Fig. 7
EXEMPLU DE FENOMENE PERICULOASE

SI DE
SITUATII PERICULOASE
Acoperişul din fibrociment reprezintă un pericol în sine: este vorba de un

material extrem de fragil. Nu se întâmplă nimic atâta timp cât nimeni nu
urcă pe acoperiş.
Dacă un vopsitor, care nu cunoaşte caracteristicile acestui material, se
deplasează fără a-şi lua precauţiile necesare, iată ce se poate întâmpla. Fig. 9
Riscul survine datorită prezenţei lucrătorului neasigurat pe acoperiş.

*)
Fig. 10
*) ZONA PERICULOASA: orice zona din interiorul şi / sau împrejurul echipamentului de lucru, care poate
prezenta riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorului / lucrătorilor expuşi.
Pentru a uşura munca de identificare a „Situaţiilor periculoase”, utilizaţi următorul INDEX:
SITUATII PERICULOASE 1.3 Gravitatia terestră

 Muncitor la inaltime
1. Expunerea la fenomene mecanice periculoase
 Muncitor sub o sarcina sau in apropierea unei
1.1 Fenomene mecanice periculoase asociate direct sarcini aflata la inaltime
unor piese in mişcare  Muncitor sub o masina sau în apropierea unei
sarcini aflata la înalţime
 Posibilitatea de a intra in contact cu zone de :
- Inghiţire / înfăşurare 2. Expunerea la fenomene electrice periculoase
- Antrenare / Blocare
 Posibilitatea de a intra in contact cu parti active
- Frecare / abraziune
(contact direct)
- Tăiere / secţionare
 Posibilitatea, pentru partile accesibile ale masinilor,
- Forfecare de a deveni active in urma unei defectiuni (contact
- Soc indirect)
- Strivire  Posibilitatea de a se apropia de partile active aflate
sub tensiune
1. 2 Fenomene mecanice periculoase
 Posibilitatea de a intra in contact cu elemente
incarcate cu sarcina electrostatica
 Posibilitatea de apropiere de sursele de energie :
Masa si viteza (energie cinetica a elementelor  Muncitor aflat in apropierea radiatiilor termice / unei
aflate in miscare controlata sau necontralata) surse locale de incalzire / proiectiei unor particule in
fuziune / fenomenelor chimice care pot fi provocate
 Posibilitatea de a intra in contact cu o forma (fixa de scurt-circuitare, suprasolicitare etc
sau un pic mobila) periculoasa (taioasa, ascutita,
etc) 3. Expunerea la fenomene termice periculoase
 Posibilitatea spargerii pieselor masinii  Muncitor in apropierea obiectelor sau materialelor
aflate la temperaturi extreme (ridicate sau scazute) /
 Posibilitatea de apropiere de o sursa de energie
flacarilor sau a exploziilor/ radiatiile surselor de
acumulata in interiorul unei masini sub forma:
caldura
- elementelor elastice (arcuri…)
 Expunerea la un mediu de lucru cald sau rece.
- de gaz / de lichide / sub
presiune(hidraulica, pneumatica , etc. ) 4. Expunerea la fenomene periculoase provocate de
zgomot
- de efect de vid / al unei depresurizari.
 Expunerea continua sau momentana la zgomot
5. Expunerea la fenomene periculoase provocate de catre vibratii
 Utilizarea masinilor tinute cu mana

 Situatia in care vibratiile sunt transmise ansamblului corpului (in special atunci
cand sunt combinate cu pozitii necorespunzatoare)
6. Expunerea la fenomene periculoase provocate de radiatii
 In situatii normale de lucru

 Expunerea accidentala

7. Expunerea la fenomene periculoase provocate de materiale si substante
 Contact cu/ inhalarea sau ingerarea de / fluide, gaze, ceata, fum si praf
contaminate, folosite, produse sau degajate de catre masina

8. Expunerea la fenomene periculoase provocate de nerespectarea principiilor
ergonomice
 Pozitii incorecte sau eforturi excesive

 Considerarea, ca fiind inadecvata, a anatomiei mana-picior sau picior-gamba
 Luminare neadecvata
 Surprasolicitare sau sub-solicitare mentala, stress
 Conceperea, amplasarea sau identificarea inadecvata a organelor de serviciu,
 Conceperea sau amplasarea inadecvata a dispozitivelor de afisare.
 Situatia periculoasa creata, intr-o situatie de munca data, poate declansa scenariul incidentului / accidentului,
intr-o posibilitate data, prin care sa apara
2.  UN eveniment PERICULOs
Evenimentul periculos este cel care poate defini – de regulă – producerea unei vătămări / daune şi are
origine materială şi / sau umană.
Fig. 11

Pentru a vă uşura identificarea „Evenimentelor periculoase”, utilizaţi următorul INDEX:
 Imposibilitatea de a incetini/opri masina in cele mai

EVENIMENTELOR PERICULOASE
bune conditii posibile, datorata unei defectiuni a
unui dispozitiv de incetinire / franare
1. Evenimente care duc la declansarea fenomenelor
mecanice periculoase
1. 2 Fenomene mecanice periculoase
1.1 Fenomene mecanice perciculoase asociate direct  Ruptura / defectarea / unui instrument mecanic
cu forme in miscare  Bascularea / rostogolirea / caderea masinii, a unuia
 Accesul la o zona periculoasa provocata de un dintre elementele sale, a unui obiect cu care
mecanism in functiune sau in miscare masina opereaza
 Punerea in functiune intempestiva, rapida /  Ejectarea unei piese/ a unui fragment al masinii
incetinirea neasteptata a unui mecanism  Eliberarea neasteptata a unei energii acumulate
accesibil, imposibilitatea de a opri un mecansim (arc, presiune, depresurizare)
accesibil provocat(a) de :
 functionarea necorespunzatoare a 1. 3 Gravitatia terestra
sistemului de comanda in urma :  Alunecarea/pierderea echilibrului (cazul in care
- defectarii unei componente pesoana accede in/pe masina )
- unei anomalii de logica ( cazul « logicii  Caderea persoanei
cablate » / de program (in cazul logicii  Caderea materialelor sau a materiilor
programate )  Caderea elementelor unei masini sau a masinii
- unei influente externe asupra acestui
sistem (perturbarea radiata / condusa) 2. Evenimente care provoaca fenomene electrice
periculoase
 defectarea alimentarii cu energie
 restabilirea alimentarii cu energie dupa o  Intrarea in contact cu parti active (contact direct)
intrerupere  Defectarea (de exemplu aparitia unui defect de
 influente externe/interne (greutate, vant, izolare) care are ca efect activarea partilor
auto-aprinderea in motoarele cu combustie accesibile (contact indirect)
interna), care actioneaza asupra  Apropierea de parti active aflate sub inalta
elementelor masinii tensiune
 Descarcare electrostatica
 o actiune umana inoportuna asupra unui
organ de serviciu sau asupra unui alt  Scurt-circuit, supraincarcare, care provoaca
element al masinii (de exemplu asupra unui emiterea de radiatii, proiectia materialelor in
captator sau al unui preactionator. fuziune, efectele chimice.
3. Evenimente care provoaca declansarea evenimentelor termice periculoase
 Intrarea in contact cu obiecte sau materiale aflate la temperaturi extreme (ridicate sau
scazute) in urma radiatiilor surselor de caldura
 Inflamarea / explozia
4. Evenimente care provoaca expunerea periculoasa la zgomot

 Expunerea prelungita, contrar normelor
 Punerea in functiune intempestiva a unei surse de zgomot
5. Evenimente care provoaca expunerea periculoasa la vibratii
 Punerea in functiune intempestiva a unei surse de vibratii

6. Evenimente care provoaca expunerea periculoasa la radiatii
 Punerea in functiune intempestiva a unei surse de radiatii

7. Evenimente care provoaca expunerea periculoasa la materiale si substante
 Accesul intempestiv la materiale sau substante
 Aparitia unei scapari sau a unei scurgeri
 Incendiu / explozie

8. Evenimente care provoaca fenomene periculoase datorate nerespectarii principiilor ergonomice
 Erori
 Analiza conditiilor de aparitie a unei situatii periculoase, care sa creeze posibilitatea de declansare a unui
eveniment periculos, trebuie sa continue cu studiul privind modul in care – in situația de muncă dată – s-a
asigurat, sau a trebuit sa fie asigurata
3.  O POSIBILITATE DE A EVITA / LIMITA VATAMAREA / DAUNA
O astfel de posibilitate de a evita / limita vatamarea / dauna este de origine umana si tehnica:
 umana (reflexe, agilitate, posibilitate de fuga)
1. experimentată
 persoana care exploteaza o masina
2. neexperimentată
3. fără conducător
1. privind maşina
 experienta / cunostinte tehnice 2. la o maşina similara
3. fara experienta
Posibilitate de a evita / limita vatamarea / dauna reprezinta ultima bariera in calea aparitiei unui accident de
munca, a bolii profesionale, a incidentelor periculoase (avarii, accidente tehnice), cauzate de aparitia unei
situatii periculoase date ce a declansat un anume eveniment periculos.
Ea poate sau nu sa puna stavila aparitiei vatamarii, dar nu actioneaza asupra evitarii aparitiei situatiei
periculoase si nici a declansarii evenimentului periculos respectiv.
Prin urmare:
- are origine umana si tehnica
POSIBILITATEA DE A EVITA / LIMITA - este un factor de ponderare a consecintelor
VATAMAREA / DAUNA
- constituie ultima bariera in fata accidentului / incidentului
Fig. 12
 VATAMAREA: ca rezultat al actiunii fenomenelor periculoase reprezintă:
 „o leziune sau atingerea sănătăţii persoanei expuse - în termeni de rănire, îmbolnăvire
-sau daună adusă proprietăţii, daună adusă mediului de lucru sau o combinaţie a
acestora”.
 „ansamblul piedicilor puse în faţa unei bune funcţionări fizice şi psihice a unei stări
umane”.
Pentru o identificare mai facilă a „Vătămărilor”, utilizaţi următorul INDEX:
VATAMARI 5. Vatamari provocate de vibratii

 Lombalgii/ traumatisme vertebrale
1. Vatamari provocate de fenomnele mecanice (vezi si aide
 Tulburari vasculare (de ex. fenomenul numit « degetele
mémoire fenomenele periculoase mecanice)
albe »)
 Fractura ; entorsa ; scrâtiturà, luxatie  Tulburari neurologice si osteoarticulare
 Amputare  Disconfort important (vibratii transmise intregului corp)
 Zgarietura, vanataie, contuzie, plaga deschisa
 Taiere; sfâsiere 6. Vatamari provocate de radiatii
 Perforare; intepare  Arsuri
 Iritare  Mutatii genetice
 Deces
7. Vatamari provocate de materiale si substante
2. Vatamari provocate de fenomenele electrice
 Daunari grave ale sanatatii
 Soc electrique ; electrizare (fara deces)  Arsuri chimice
 Electrocutare (cu deces)  Vatamari provocate de incendii/explozii
3. Vatamari provocate de fenomenele termice
8. Vatamari provocate de nerespectarea principiilor ergonomice
 Arsura provocata de caldura sau de catre apa  Efecte fiziologice (de exemplu tulburari musculo-
fierbinte (inclusiv focul si flacarile) scheletice, « TMS ») provocate, de exemplu, de
 Arsura electrica pozitiile defectuase, eforturi excesive sau repetate
 Arsura prin frictiune
 Efecte psiho-fiziologice (efectele suprasolicitarii
 Efectul caldurii si al luminii (hipertermie – orbire)
mentale – in mod special stressul)
 Degerare; hipotermie
 Vatamari provocate de functionàri intempestive,
4. Vatamari provocate de zgomot cauzate la randul lor de erorile umane favorizate de o
proiectare defectuase a interfetei om-masina (de
 Deteriorarea acuitatii auditive, echilibrului exemplu, poziţionarea inadecvata a corpului şi a
 Obosela, stress, scaderea vigilentei … părţilor sale componente)
VATAMAREA poate fi descrisă în termeni de:
GRAVITATE: fizio patologie / complicaţii / incapacitate de muncă / deces

FRECVENTA: de câte ori / în ce sectoare / ce grupe?
Examenul vătămării este efectuat, printre alţii, şi de către epidemiologişti.
Plecând de la statistica accidentelor şi maladiilor profesionale, ei încearcă să examineze în mod

ştiinţific, cauzele şi asocierile de cauze care sunt la baza vătămării.
In acest mod, devine posibil a stabili profile de vătămări pe sectoare de activitate.
Cu titlul de exemplu, alegem chiar sectorul de sănătate:
Accidente specifice sectorului Boli profesionale specifice Afecţiuni din muncă

sectorului
 Leziuni rezultate din căderi Dermatite  stres excesiv
 Afecţiuni datorate şocului Hepatita B  Lombagie
 Hernie de disc Tuberculoză  Probleme la membre (dureri

picioare, varice …..)
 Leziuni cauzate de arsuri Cancer  Oboseală datorată muncii
 Leziuni datorate radiaţiilor Alte boli profesionale  …………………
 MECANISMUL DE PRODUCERE A VATAMARII
IN CE CONDITII APARE VATAMAREA / DAUNA ?
CONCLUZII: Analiza efectuată cu privire la modul în care poate fi definit pericolul / fenomenul periculos / produsul
periculos – ca sursă sau situație cu un potențial de producere a unei vătămări / daune oamenilor,
mediului, proprietății, echipamentului de lucru, scoate în evidența următoarele:
a) În cazul PROCESELOR ACCIDENTALE, pentru a se înregistra o vătămare/ daună, într-o situaţie de muncă dată,
trebuie întrunite 3 condiţii:
Condiţia 1  PERSOANA este EXPUSA unui FENOMEN PERICULOS, cu un numit grad de PERICULOZITATE,
creindu-se astfel o SITUAŢIE PERICULOASA,
Condiţia 2  Prin activarea unui MECANISM DECLANSATOR, se produce un EVENIMENT PERICULOS,
Condiţia 3  Nu există O POSIBILITATE DE EVITARE SAU REDUCERE A VATAMARII,

Apariția vătămării / daunei poate fi oprită dacă se acţionează, prin măsuri de prevenire, asupra uneia
din cele 3 condiţii, respectiv:
- a nu se crea situaţia periculoasă (ex. îndepărtarea omului de pericol, separarea omului de
pericol etc.);
- a evita apariţia unui eveniment periculos (ex. protecția colectivă împotriva căderii de la înălțime);
- a exista posibilitatea evitării vătămării (ex. cizme şi mănuişi dielectrice la intervențiile în rețeaua
de joasă tensiune).
Pentru a intelege mecanismul de producere a VATAMARII / DAUNEI se da urmatorul exemplu:
CONDITIA:
PERSOANA:
Un electrician, cu
ajutorul său,
 FENOMEN
PERSOANA ESTE EXPUSĂ UNUI
FENOMEN PERICULOS /
intervine într-un I
dulap electric PERICULOS PERICOL, GĂSINDU-SE ASTFEL
Conductori ÎNTR-O SITUAŢIE PERICULOASĂ
sub tensiune
de 380 V
Electricianul are mâinile ridicate la

SITUAŢIE
câţiva centimetri de conductor …
PERICULOASĂ
Din cauza unei basculări a ajutorului şi / sau PRIN ACTIVAREA

a unei deplasări bruşte a mâinii neprotejate, II MECANISMULUI DECLANŞATOR
electricianul se sprijină pe conductor… AL ACCIDENTULUI, SE
PRODUCE UN
EVENIMENT PERICULOS
Mâna electricianului a intrat în contact cu
EVENIMENT conductorul electric
PERICULOS
POSIBILITĂŢI DE Electricianul nu posedă / nu a utilizat LIPSĂ POSIBILITATE

EIP, conductorul fiind neizolat III DE EVITARE /
EVITARE / LIMITARE A
REDUCERE A
VĂTĂMĂRII / DAUNEI
VĂTĂMĂRII / DAUNEI
VĂTĂMARE ELECTROCUTARE
Fig. 13
Fig. 14
Ca o concluzie a celor prezentate mai sus, privind aparitia vatamarii / daunei, in cazul unor procese accidentale
rezultate din actiunea fenomenelor periculoase, se poate sublinia ca:
trebuie să se iniţieze o analiza sistemică şi completă cu privire la:
 identificarea FENOMENULUI PERICULOS, si mai ales in ceea ce priveste periculozitatea acestuia;

 conditiile de aparitie a SITUATIEI PERICULOASE, in care omul se intalneste cu pericolul;
 cum se creaza conditiile de declansare a EVENIMENTULUI PERICULOS si care este probabilitatea de
aparitie a acestuia;
 care din POSIBILITATILE DE EVITARE / LIMITARE A VATAMARII / DAUNEI se pot constitui ca factor de
evitare / reducere a consecinţelor, ca „ultima bariera” in fata accidentului.
b) În cazul PROCESELOR DE EXPUNERE CRONICĂ , principiul de apariţie a vătămării arată că, pentru a se
înregistra o vătămare/ daună, într-o situaţie de muncă dată, trebuie întrunite, de asemenea, 3 condiţii:
Condiţia 1  PERSOANA se află într-o zonă periculoasă, datorită „EXPUNERII” la efectele dăunătoare ale unui
„PRODUS PERICULOS”, creindu-se astfel o SITUAŢIE PERICULOASA,
Condiţia 2  EXPUNEREA LA PERICULOZITATEA PRODUSULUI, PE O DURATĂ ŞI CU O FRECVENŢĂ

DATE, contribuie la apariţia simptomelor de vătămare cronică
Condiţia 3  Nu există O POSIBILITATE DE EVITARE A VATAMARII / DAUNEI, respectiv factorilor de

reducere a consecinţelor
Fig. 15
Ca o concluzie a celor prezentate mai sus, privind aparitia
vatamarii / daunei, in cazul unor procese de expunere
cronica, rezultate din actiunea produselor periculoase, se
poate sublinia ca:
trebuie să se iniţieze o analiza sistemică şi

completă cu privire la: PERSOANA
 identificarea PRODUSELOR PERICULOASE, si mai
ales gradul lor de periculozitate, la producerea,
prelucrarea, transportul, utilizarea si depozitarea lor;
 conditiile in care are loc EXPUNEREA la substante

periculoase, sub orice forma s-ar prezenta ele;
 DURATA DE EXPUNERE la produsul periculos,

limitele admise pentru expunere in conditii siguranta
si care este posibilitatea de aparitie a acestuia;
 POSIBILITATILE DE EVITARE / LIMITARE a Agent chimic periculos

efectelor expunerii (protectie colectiva, protectie
individuala, instructiuni, fise tehnice de
securitate ....).
Fig. 16
EXEMPLU DE EXPUNERE LA UN PRODUS PERICULOS
 INREGISTRAREA IDENTIFICARII PERICOLELOR / RISCURILOR POSIBILE

Preluarea datelor de bază:
Un prim demers foarte important constă în a strânge, grupa şi pune în ordine datele de bază reale privind
situaţia întreprinderii:
 Numărul persoanelor prevăzute în activitatea profesională  Agenţi chimici.
 Sarcinile pe care le realizează acestea.  Agenţi fizici.
 Experienţa în muncă.  Agenţi biologici.
 Utilizarea echipamentelor de muncă.  Mediu şi climatul de muncă.
 Amenajarea locurilor de muncă.  Sarcina de muncă.
 Incendii şi explozii.  Organizarea muncii.
 Electricitate.  Alţi factori specifici.
Legislaţia cere ca situaţia să fie redată cât mai bine posibil.
Depistarea tendinţelor:
În cazul în care situaţia reală este reprodusă, este posibil să se procedeze la regruparea diferitelor fapte şi
incidente ce pot indica o problemă posibilă de securitate. Aceste fapte şi incidente pot fi: accidente, răniri,
loviri, absenţe, pagube, dezordine, fisuri la maşini, maladii, stres etc. Este vorba de semnale ce arată prezenţa
unei probleme situată probabil la nivel de securitate.
Pentru a obţine lista corespunzătoare a pericolelor şi riscurilor persoana care efectuează analiza riscurilor
poate să se bazeze pe sisteme de analiză complementare:
a) analiza statistică a accidentelor, evaluarea analitică;
b) sondarea sistematică a lucrătorilor;
c) studiul sistematic al locului de muncă.
a) Analiza statistică a riscurilor :
Aceasta subliniază / reliefează adesea o insecuritate. În cazul enumerării situaţiilor periculoase, în mod normal,
se poate reţine o distincţie:
se reface rapid după îngrijire şi nu ocazionează ITM;
 evenimente fără pagube/daune;
ocazionează ITM;
 evenimente numai cu daune/stricăciuni;
creează o incapacitate de muncă permanentă;
 evenimente ce înglobează o leziune care:
devine mortală.
Evenimentele periculoase sunt aşadar totdeauna identificate.
Analiza statistică este oportună pentru a putea stabili legătura între cauze şi consecinţe.
b) Sondarea sistematică a lucrătorilor
Lucrătorii, care execută în fiecare zi sarcinile ce le sunt date, sunt cei mai îndreptăţiţi să cunoască, fiecare,
postul său de muncă. Ei constituie o sursă sigură de experienţă şi informaţii şi pot ajuta analistul în a
decela cauzele diferitelor accidente (neinventariate în statistică), incidente de muncă ce au fost produse ulterior
analizei.
Ei pot formula, de asemenea, sugestiile necesare asupra măsurilor de prevenire ce pot fi luate.
Fiecare inventariere a datelor pe probleme umane poate începe, practic, cercetând răspunsurile la mai multe
întrebări, cum ar fi:
 Ce meserii din domeniul de activitate respectiv prezintă riscuri ce pot constitui probleme pe plan de
securitate şi sănătate?
 Lucrătorii sunt mulţumiţi de meseriile lor?
 De ce sunt ei nemulţumiţi?
 Care sunt aspectele invocate ale nemulţumirilor? Care este ritmul nemulţumirilor?
 Care ar fi gradul de gravitate al problemei ridicate?
 Există şi alte motive necitate pentru care se pune problema de către lucrători?
În ciuda cantităţii considerabile de informaţii care pot fi furnizate prin această metodă, trebuie să se ţină cont de
anumite restricţii:
1. prima restricţie o reprezintă „informaţia de mâna a doua”, numeroase observaţii fiind obţinute prin
cuvântul „da”!
2. a doua restricţie este „imaginea falsă a întreprinderii”; observarea unei situaţii este determinată vis-a-vis
de individ – un lucrător a cărui imagine nu se încadrează cu realitatea.
c) Studiul sistematic al locului de muncă
Pot fi utilizate Instrumentele următoare:

 Liste de control pentru sectorul respectiv.
 Descrierea funcţiilor şi sarcinilor.
 Instrucţiuni / notiţe de utilizare, manuale şi proceduri.
 Obţinerea de date în cazul sondajelor sistematice.
 Statistica intervenţiilor de prim-ajutor, accidente de muncă şi supraveghere medicală.
 Date de control şi măsuri stabilite anterior.
 Informaţii ale fabricanţilor şi furnizorilor.
Se verifică, între altele dacă:

- realitatea concordă cu procedurile curente de muncă (prescrise) şi cum sunt efectuate activităţile
care pleacă de la rutină: întreţinerea, reglajul maşinilor, încărcarea-descărcarea, suspendarea,
desprinderea sarcinilor etc.
Rezultatele identificării pericolelor / riscurilor se înscriu într-un TABLOU DE BORD, tip grilă, în care se retranscriu,
pentru fiecare sarcină de muncă , operaţie:
- fenomenul periculos/pericolul
- situaţia periculoasă
- evenimentul periculos
- durata şi frecvenţa de expunere
- vătămarea (daună posibilă).
Un astfel de tablou este prezentat mai jos:
TABLOLUL 1: IDENTIFICAREA PERICOLELOR / RISCURILOR
Unitatea elaborat la ................
Localizare revizuit.....................
Instalatie/masina
SARCINA DE MUNCA: EVM* FRECVENTA**
RISCURI
Nr
Operatia Pericol/fenomen Situaţie Eveniment Durată si Frecvenţa de Vătămarea posibilă / Dauna
crt.
periculos periculoasă periculos expunere posibilă
0 1 2 3 4 5 6
Cauzele capabile de a provoca Evenimentul susceptibil de a

Se listeaza Se includ elementele
etapele o vatamare / dauna (se cauza o vatamare / dauna expunerii ca:
succesive de descriu energiile - Exemple:
cuantificarile lor: demarari intempestive; - importanţă
realizare a
- viteza,masa, tensiune actiuni ale tertilor ce pot (ex.de 2 ori VLA)
sarcinii cu
diferitele - masa, interveni asupra - frecventa
interventii ale - tensiune, echipamentului;
- presiune - durata.
operatorului. comportament anormal al
In caz de agent chimic, operatorului.
pericolulse cunoaste după
etichetă:
Simbol de pericol, completata
de fraze de risc
Toate situatiile in care o persoana este expusa la unul sau mai multe fenomene periculoase:
- descrierea expunerilor in cazul interventiilor prevazute in desfasurarea normala a operatiei
- se imagineaza deficienta posibila
- se imagineaza interventiile in cazul disfunctionalitatilor unui dispozitiv / masina
* Etapa de viaţă a maşinii - se imagineaza un mod de interventie ales de catre operator.
** Frecventa sarcinii
IV - EVALUAREA RISCURILOR PROFESIONALE

1. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND RISCUL PROFESIONAL
Conceptul de risc profesional, in ceea ce priveşte percepţia acestuia, depinde de nivelul de instruire – formare si de
experienţa profesionala a participanţilor la un proces de munca, in situaţii de munca date.
In cele ce urmează, vom caută sa prezentam si sa facem o clarificare cu privire la conţinutul RISCULUI
PROFESIONAL, pentru a stabili un limbaj comun in analizele ce se vor efectua in scopul stabilirii masurilor ce pot
fi întreprinse pentru a elimina sau reduce riscul la un nivel acceptabil pentru organizaţie.
In acest sens, pentru a defini cat mai veridic riscul, va trebui sa ne îndreptam analiza spre reperarea lipsurilor, a
anomaliilor sau a deficientelor întâlnite intr-o situaţie de munca*, in raport cu dispoziţiile si reglementările legale in
vigoare.
RISCUL PROFESIONAL: se defineşte ca: „Deficienţa in aplicarea reglementarilor in materie de securitate si
sănătate in munca, susceptibila de a provoca, in mod direct, un
accident”.
Această definire face ca noţiunea de RISC să se asemene cu cea de „PERICOL”.
De altfel, expertii in materie definesc riscul ca "un pericol eventual mai mult sau mai putin previzibil".
Intuitiv, notiunea de risc implica, de fapt, eventualitatea unui incovenient, a unei vatamari / daune, a unui
eveniment nedorit mai mult sau mai putin grav.
Acest termen este adesea utilizat in combinatie cu alte notiuni, care permit sa se precizeze originea riscului,
mecanismul de aparitie a vatamarii / daunei, sau natura unei astfel de vatamari / daune; se intalnesc, asadar,
riscuri : "de origine mecanica", "riscul de taiere", "riscul de amputare"........
In analiza securitatii sistemelor socio-tehnice (om - masina) se considera ca riscul este definit prin:
<< natura daunei, posibilitatea aparitiei sale si gravitatea sa >>.
Riscurile profesionale, obiectul acestui capitol, reprezinta de fapt, accidentele de munca si bolile profesionale, iar
alte riscuri, ca cele ce se refera la riscul de pierderi materiale, urmare a declansarii unor evenimente periculoase,
pagube cauzate mediului inconjurator (risc chimic, de explozie), le sunt adesea asociate.
In baza definirii riscului profesional se poate concluziona ca elementele componente ale riscului (posibilitatea
de aparitie a daunei, consecintele, respectiv gravitatea aparitiei sale) interactioneaza unele in raport cu
altele, ele avand un caracter probabilistic.
Se pune astfel problema de a evalua probabilitatea de aparitie a efectelor nefaste, ca si importanta eventuala a
acestor efecte, sau altfel spus, punerea in evidenta a factorilor de risc.
FACTORII DE RISC reprezintă elemente de natură colectivă sau individuală, care interferează de o asemenea
manieră, încât măresc sau reduc probabilitatea de a surveni vătămări sau / si daune, ca şi
amploarea, respectiv consecinţele lor.
Factorii de risc pot fi, astfel subdivizati ca:
 factori de risc colectivi: sunt cei ce depind de procesul de organizare a muncii, in

ansamblul sau, si de conceptia gruparii posturilor de munca.
Printre acestia se regasesc:

Intensitate
- factorii care determina expunerea la pe de o parte: Frecventa
un pericol chimic – fizic - biologic expunerea se Durata
exprima in
termeni de:
organizarea muncii
- pe de alta parte: factori care creeaza conditii de mediu, respectiv: mediul de munca (conditii de munca)
factori psihosociali (relatii de munca)
 factori de risc individuali: sunt factori de risc proprii individului, printre care se regasesc:
factori genetico-ereditari,
factori care determina comportamentul,
starea psihologica (efort, maladii, formare, experienta)
Acesti factori pot fi modificati prin interventii din exterior.

Referitor la EXPUNERE: aceasta priveste intotdeauna masura in care lucratorii pot intra in contact cu un pericol.
In fapt, fara a exista o expunere, nu poate exista risc.
Variatia spre un optim este determinata de un anumit numar de elemente (intensitate, durata,
frecventa), care sunt in raport direct cu pericolul si cu gradul lui de periculozitate.
Deci trebuie ca aceste elemente sa fie cunoscute pentru a le optimiza.
In practica, conditiile de munca variaza in mod continuu si lucratorul poate efectua el insusi un anumit numar de
operatiuni ce favorizeaza expunerea.
Comportamentul individual al lucratorilor nu este previzibil; riscul de vatamare a sanatatii poate, spre exemplu, sa
creasca in timpul unei activitati care nu este prevazuta in procesul de munca normal.
Analiza unor astfel de riscuri trebuie, asadar, sa prevada aceasta posibilitate si sa impuna masurile necesare
de informare si formare.
De asemenea, NU trebuie sa se confunde analiza riscurilor si masurarea expunerii la substante nocive cu compararea
valorilor limita admise (VLA).
Expunerea poate fi masurata si exprimata prin cifre, respectiv:
 concetratia unui agent chimic in aerul respirat, zgomotul - in timpul unei zile de munca de 8 ore (in dBA).
 examinarea expunerii poate sa se faca intr-o maniera standardizata (au fost publicate anumite cerinte in
materie). Rezultatele masuratorilor substantelor chimice pot fi confruntate cu valorile limita admise.
Astfel de comparatii pot constitui un element esential de analiza a riscurilor si a sistemelor de supraveghere.
Bazandu-ne pe definitia europeana a pericolului si a riscului, se poate propune urmatorul model conceptual, care
stabileste de o maniera clara, deosebirea intre diferite notiuni evocate, precum:
pericol, risc, factori de risc, precum si interactiunea dintre ele:
identificare PERICOL 
Colectivi
 FACTORI DE RISC Intensitate, durata, frecventa EXPUNERE
Individuali
Probabilitatea de aparitie
EVALUARE
RISCURI a vatamarii / daunei
DEFINIRE
Pentru a reda mai concret aceasta schema, folosim urmatorul exemplu:
 Produs periculos: Fibra de azbest are proprietatea intriseca de a ataca celulele de aparare ale plamanilor
(cancerigena)
Factori de risc: legati de o punere in aplicare, manipulare, in cazul lucrului cu azbestul sau cu
 produsele care contin sau care elibereaza fibre de azbest
Colectivi Expunere: tipul de azbest, natura muncii, durata-frecventa expunerii, zonarea,
starea azbestului
Conditii de munca: zone de lucru, climat ...
Individuali Cunostinte despre ....
Tabagism .....
Protectia.....
 Riscuri: Posibilitatea de a contacta o azbestoza / un cancer pulmonar
Ca o concluzie, cu privire la caracteristicile riscului profesional se desprind urmatoarele:
 Riscul profesional prezintă o instabilitate permanentă şi, exprimat în timp, el poate să se schimbe în funcţie de
posibilităţile de care dispune omul, pentru a face faţă unor situaţii sau evenimente periculoase.
 Riscul profesional nu poate fi calculat în termeni absoluţi ci trebuie EVALUAT.
 Riscul – prin elementele sale componente – îşi poate schimba dimensiunea imediat, evoluând totodată rapid şi
gradual.
Elementele care compun riscul interacţionează unele în raport cu altele, ceea ce înseamnă că, dacă FACTORII DE
RISC variază, riscul se schimbă imediat şi simultan, evoluând totodată rapid şi constant.
 Probabilitatea de a avea un eveniment nedorit este direct determinată de factorii de risc existenţi în momentul
producerii acestuia, deoarece - prin interferenţe - ei pot mări sau micşora probabilitatea de apariţie a vătămării /
daunei, ca şi amploarea, respectiv consecinţa ei.
Pentru a le evalua, riscurile profesionale trebuie sa fie estimate ca importanta si apoi clasate, in ordine
descrescatoare, in functie de importanta lor.
De aici şi concluzia că: PREVENIREA VATAMARII / DAUNEI CONSTA IN A FACE SA VARIEZE FACTORII DE RISC AI FIECAREI
FORME DE ACCIDENT / BOALA PROFESIONALA, ASTFEL INCAT PROBABILITATEA RISCULUI SA SE
APROPIE INTOTDEAUNA DE ZERO.
2. ESTIMAREA RISCURILOR ŞI CLASAREA LOR DUPĂ IMPORTANŢA PENTRU FIECARE FENOMEN
PERICULOS / PRODUS PERICULOS
CARE ESTE LOGICA ESTIMĂRII ŞI CLASĂRII RISCURILOR?
Pentru a construi un PLAN DE PREVENIRE A RISCURILOR cat mai eficient este necesară o estimare şi clasare
a acestora.
Estimarea şi clasarea riscurilor consta în a le da acestora o valoare potrivit criteriilor proprii întreprinderii
(probablitate de apariţie a vătămării, gravitatea vătămării / daunei, frecvenţa şi durata de expunere, numărul de
persoane expuse).
Riscurile sunt după aceea clasate.
O astfel de clasare a importanţei riscurilor poate fi abordată prin două metode:
 Un clasament CALITATIV care poate fi utilizat în cazurile în care riscurile sunt evidenţiate dar puţin
numeroase;
In cazul în care o astfel de evidenţă nu este disponibilă pentru evaluator se poate face apel la
 METODE GRAFICE sau CANTITATIVE.
Evaluatorul defineşte o grilă de selecţie, despre care se presupune că reprezintă ,, nivelul real,, al riscului, dar
nemăsurabil.
In cursul procesului iterativ de reducere a riscului, fiecare variaţie a riscului real este reprezentată printr-o variaţie
corespunzătoare a INDICELUI DE RISC.
Cand indicele de risc atinge un prag minim, se presupune că şi riscul real atinge un prag minim.
Clasarea riscurilor permite trecerea la o nouă dar şi mai importantă etapă, în care vor deschide premizele
pentru a începe dezbaterea priorităţilor de planificare a activităţilor şi măsurilor de prevenire şi protecţie.
Clasarea riscurilor se poate exprima printr-un număr de cel putin două cifre, rezulat din combinarea:
I. - probabilității de apariţie a fenomenului periculos şi a
- gravitatății vătămării / daunei posibile (consecința periculozității In cazul procesului accidental
fenomenului periculos).
II. - importanţei expunerii (durata şi frecvența) şi a
In cazul procesului cronic
- nivelului de pericol rezultat din produsul periculos.
Rezultatele estimării şi clasării riscurilor se înscriu în tabloul de bord prezentat mai jos, pentru fiecare sarcină de
muncă, operaţie şi pentru fiecare fenomen periculos / produs periculos sau pericol:
1 2 3
gravitatea vătămării/daunei sau probabilitatea de apariţie a vătămării/ daunei indicele de risc
nivelul pericolului sau expunerea (durata şi frecvenţa expunerii)
In contiunare este prezentată partea TABLOULUI DE BORD* ce cuprinde identificarea riscurilor in parametrii de
estimare.
Unitatea elaborat la ................
Localizare revizuit.....................
Instalatie/masina
Sarcina de munca ESTIMAREA ŞI CLASAREA RISCULUI
Nr. OPERATIA Probablitatea Expunerea Gravitatea Nivel de pericol Indice de

crt. apariţiei (durata/frecventa) vătămarii/daunei risc
vătămării/daunei
0 1 7 8 9 10 11
* mentiune: acest tabel continua analiza efectuata in „Tabelul de bord” de la „Identificarea pericolelor”.
Pentru clasarea riscurilor se pot utiliza diverse grile, spre exemplu:
GRILĂ CU DUBLĂ INTRARE
Fiecare din situaţia de muncă ce trebuie ameliorată este repartizată după importanţa riscului potrivit cu următoarea
figură de principiu.
Alegerea importanţei riscului constă în a determina pentru fiecare unitate:
- gravitatea de apariţie a vătămătii sau importanţa expunerii la agentul chimic sau biologic
- gravitatea vătămării sau nivelul de pericol al agentului chimic sau biologic.
A - F. Improbabil
B - Improbabil
C - Probabil
D - F. Probabil
ESTIMAREA PROBABILITATII DE APARITIE A VATAMARII / DAUNEI
Frecventa si sau durata de Probabilitatea de aparitie a Probabilitatea de aparitie a Importanta expunerii

expunere unui eveniment periculos vatamarii
Elaborat de ARSSM declansator
Page 79 Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
ELEMENTELE DE ESTIMARE ALE RISCURILOR PROFESIONALE
Din analizele efectuate anterior cu privire la mecanismul de producere a unei vatamari / daune ca urmare a
actiunii unui fenomen periculos / produs periculos, rezulta ca:
 Periculozitatea fenomenului periculos

 In cazul proceselor accidentale, riscul de a se  Expunerea operatorului la situatia periculoasa
producere o vatamare / dauna este in functie de:  Probabilitatea de aparitie a evenimentului
(vezi fig. 15) periculos
 Posibilitatea de a evita / limita vatamarea /
consecinta vatamarii
 Periculozitatea produsului (toxic, nociv…)

 In cazul proceselor de expunere cronica, riscul
de a se producere o vatamare cronica este in  Expunerea operatorului la actiunea produsului
functie de (vezi fig. 16):  Posibilitatea de a evita / limita vatamarea
RISCUL reprezintă, prin urmare, PROBABILITATEA ca o SITUATIE PERICULOASA sau un EVENIMENT

PERICULOS sa antreneze CONSECINTE nedorite, el constituind o combinaţie între
PROBABILITATEA DE APARITIE A VATAMARII / DAUNEI

şi
CONSECINTELE (GRAVITATEA) UNEI POSIBILE VATAMARI / DAUNE
PROBABILITATEA DE APARITIE A VATAMARII este funcţie de:

 FRECVENTA SI DURATA EXPUNERII LA FENOMENUL PERICULOS
 PROBABILITATEA DE APARITIE A UNUI EVENIMENT PERICULOS
 POSIBILITATEA DE EVITARE / REDUCERE A VATAMARII.
In concluzie,
Riscul asociat unei situaţii de muncă este derivat de o combinaţie a următoarelor componente:
RISCUL GRAVITATEA PROBABILITATEA DE APARITIE A

respectiv VATAMARII / DAUNEI
CONSECINTA
Frecvenţa şi durata de expunere la
fenomenul periculos
relativ la este şi
fenomene funcţie vătămării / daunei Probabilitatea de apariţie a evenimentului
periculoase / de pentru fenomenul periculos
produse periculos / produsul
periculoase periculos considerat Posibilitatea de a evita / limita vătămarea /
dauna
 GRAVITATEA VATAMARII POSIBILE / IMPORTANTA DAUNEI
CONSECINTA A EVENIMENTULUI PERICULOS
GRAVITATEA Definitie: Gravitatea vătămării posibile reprezinta importanta vatamarii / daunei

VATAMARII posibile.
Modul de estimare: Gravitatea poate fi estimata tinand seama de:
- PERSOANE
 NATURA ELEMENTELOR CARE TREBUIE PROTEJATE: - BUNURI PERSONALE / ALE UNITATII
- MEDIUL DE MUNCA
- USOARA - fara ITM (intrerupere activit.

- MEDIE - cu ITM
 GRAVITATEA LEZIUNILOR SAU GRADUL DE VATAMARE: - GRAVA - cu incapacit. permanenta
- F. GRAVA - deces / accid. Colectiv
- CATASTROFALA - mai multi morti
- O PERSOANA
 IMPORTANTA VATAMARII PENTRU FIECARE CAZ:
- MAI MULTE PERSOANE
Exemple de grilă de estimare a nivelului de GRAVITATE A VATAMARII - în cazul proceselor accidentale

sau a
nivelului de PERICOL – în cazul proceselor de expunere cronică la agenţi chimici
/ biologici
 neglijabil - Rănirea sau atingerea foarte lejeră a sănătăţii, fără oprirea muncii
Grila I  uşor - Rănirea sau atingerea sănătăţii, fără incapacitate permanentă parţială de muncă
Elaborat  ridicat
de ARSSM - Rănirea Page
sau atingerea
82 sănătăţii
Ghid cu incapacitate
pentru permanentă
integrarea prevenirii de muncă,
riscurilor cu in
profesionale sau fără
organizatii
încetarea muncii
 f. ridicat - Mortal sau cu incapacitate totală permanentă de muncă
Exemplu de grilă de estimare a nivelului de GRAVITATE A VATAMARII pentru Procese accidentale
 minoră - Rănire sau consecinţe reversibile

Grila II
 uşoară - Consecinţe reversibile cu ITM
 medie - Atingerea integrităţii sau rănire cu pierderea capacităţii de muncă până la 50%
 mare - Consecinţe reversibile cu pierderea capacităţii de muncă peste 50%
 majoră - Accident mortal sau colectiv
Grila III
Risc Consecinţe
(rata) A B C D E
Oameni Bunuri Functionare unitate Mediu inconj. Reputatia unitatii
1 Insignifiant Fara vatamare Fara pagube Nici-un impact Nici-un efect Fara impact
2 Minor Tratament prim Pagube mici, pierderi Intrerupere pe termen Efecte fara Impact mic
ajutor financiare minore scurt importanţă
3 Moderat Tratament mediu Pagube localizate / pierderi Intrerupere pe termen Efecte localizate Impact limitat
financiare moderate mediu
4 Major Vatamări mari Pagube majore / pierderi Intrerupere prelungită in Efecte majore Impact
financiare mari sectiile unitatii considerabil
5 Catastrofal Deces Pagube si pierderi financiare Intrerupere pe termen Efecte puternice Impact national si
mari lung internaţional
 PROBABILITATEA DE APARITIE A VATAMARII / DAUNEI
PROBABILITATEA de realizare a vătămării / daunei are la origine OMUL sau MASINA, şi poate fi estimată în
funcţie de trei elemente
A. FRECVENTA SI / SAU DURATA EXPUNERII la fenomenul periculos
FRECVENTA şi / sau - este perioada de prezenţă a lucrătorului în zona de influenţă a fenomenului

DURATA DE EXPUNERE: periculos, făcându-se distincţie, pe de o parte, între durata sau frecvenţa de expunere,
pe de altă parte, de numărul persoanelor expuse.
EXPUNERE: - Situaţia de muncă în care o persoană este supusă la unul sau mai mulţi agenţi chimici sau
biologici, sau la unul din fenomenele fizice: zgomot, vibraţii, radiaţii ionizante, ce pot antrena o
vătămare pe o durată mai scurtă sau mai lungă.
Este măsura în care lucrătorii pot intra în contact cu un pericol.
 Elementele privind frecventa sau durata de expunere la fenomenul periculos pot rezulta ca urmare a:
 necesităţii de acces al lucrătorilor intr-o “zona periculoasa” (de ex. pentru a interveni in punerea in
funcţionare normala a maşinii, mentenanţa sau întreţinere / reparaţie) ;
 naturii accesului (de ex. pornirea maşinii, alimentarea manuala ) ;
 timpului petrecut in zona periculoasa – durata expunerii la fenomenele considerate periculoase, fapt ce
reclama analizarea si luarea in considerare a modului de lucru al maşinii sau si a metodelor de munca
utilizate;
Este vorba, in special, de necesitatea de acces a lucrătorilor la activităţi de reglaj al maşinii, corecţia sau
chiar schimbarea unui proces tehnologic, cercetarea defecţiunilor etc., precum si necesitatea de a suspenda
funcţiile de securitate a unei maşini, ex. in cazul in care se ajunge la momentul mentenanţei.
 numărul de persoane ce trebuia sa acceadă in “zona periculoasa”, respectiv lucrul in condiţii
periculoase ;
 frecventa accesului.
 Niveluri de expunere:
I, II, III – Conform rezultatelor statistice:
 F. rar - 1 dată pe an
 Rar - de câteva ori pe an  neglijabil - expunere rară şi foarte uşoară
 Uneori - lunar  uşoară - expunere rară şi uşoară
I.  Ocazional - săptămânal II.  medie - expunere care atinge valorile limită
 Frecvent - zilnic
 ridicată - expunere care depăşeşte valorile limită
 Permanent
 Rar sau destul de frecvent şi / sau de scurtă durată a expunerii

III.
 Frecvent, până la continuu şi / sau de lungă durată a expunerii
IV – După importanţa expunerii:
1. Expuneri uşoare:  sistem complet închis

 sistem parţial deschis şi un produs puţin volatil
 sistem deschis, cu un produs nevolatil sau puţin volatil, cu o durată sau frecvenţă de
expunere mică
 sistem parţial deschis, cu o captare de la sursă permanentă.
 sistem parţial deschis, cu un produs volatil, cu o durată sau frecvenţă de expunere mică
2. Expuneri medii:  sistem deschis, cu un produs puţin volatil şi o durată sau frecvenţă de expunere medie
 sistem deschis, cu captare de la sursă
 modalitate operatorie ce ar putea presupune un contact cutanat ocazional
 sistem parţial deschis, cu un produs volatil, cu o durată sau frecvenţă de expunere
ridicată
 sistem deschis, cu un produs volatil, cu o durată sau frecvenţă de expunere medie
3. Expuneri ridicate:  sistem parţial deschis, fără nici-o captare
 aplicarea unui produs pe o suprafaţă largă (pictura, vopsirea....), fără protecţie
colectivă
 procedură operatorie, ce presupune un contact cutanat frecvent
Exemplu de INDEX CU PRIVIRE LA MODALITATI DE EXPUNERI
1. PRIN INHALARE 2. PRIN CONTACT CUTANAT (continuare)

 Aerosol emis prin pulverizare  Proiectarea pe piele a prafului, vaporilor condensaţi,
 Aerosol emis prin formare de bule de gaz lichidelor
 Aerosol emis prin jet lichid  Agenţi biologici
 Gaz de combustie
 Gaz de eşapament 3. PRIN INGESTIE
 Gaz produs prin fermentare  Defecţiuni / lipsuri în igienă
 Praf produs prin manipularea unui agent pulverulent  Tabagism la locurile de muncă
 Praf emis prin tratament mecanic de suprafaţă  Repaus în mediul poluant
 Praf emis prin punerea în mişcare a unei pudre  Poluarea localurilor sociale
depuse
 De la agenţi biologici
 Vapori emişi prin aplicarea unui agent chimic solventat
 După contactul cutanat la gură
 Vapori emişi prin manipularea solvenţilor
 Vapori emişi prin încălzirea unui agent chimic, dintr-o 4. PRIN EXPUNERE LA RADIATII
preparare, de la o masă plastică, metal  Expunere continuă la zgomot
 Vapori emişi prin evaporarea unui agent chimic în aer  Expunere la radiaţii termice
liber  Expunere la radiaţii ionizante
 Vapori emişi prin înlăturarea unui captaj
 Agent biologic. 5. PRIN EXPUNERE LA VIBRATII
 Expunere cronică la vibraţii
2. PRIN CONTACT CUTANAT
 Aplicarea unui agent chimic prin tifon 6. PRIN EXPUNERE LA MISCARI, GESTURI IN
 Aplicarea unui agent chimic prin pensulă MANUTANTA MANUALA
 Manipularea pieselor murdărite de un agent chimic  Expunere la:
 Accese neamenajate
Manipularea
Elaborat pieselor cu imersie într-un
de ARSSM Page 86agent chimic Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
 Posturi de muncă improprii
 Purtarea îmbrăcămintei murdărite cu un agent chimic  Mediu de muncă inadecvat
 Depunerea pe piele a prafului, vaporilor condensaţi  Interfaţa om - maşină
B. PROBABILITATEA DE APARITIE A EVENIMENTULUI PERICULOS
 Are origine tehnică şi / sau umană

 Poate rezulta din:
 Culegerea datelor de fiabilitate

 Date statistice rezultate din mentenanţă ; dacă:
 Istoricul accidentelor - maşina similara e sigura
 Situaţia vătămărilor / daunelor ; - utilizarea normală si tehnicile de
utilizare sunt comparabile
 Compararea riscurilor, spre ex. cu ale unei maşini similare,
- fenomenele si elementele de risc sunt
comparabile
- condiţiile de lucru sunt comparabile
Revenind la definiţia RISCULUI, acesta reprezintă PROBABILITATEA ca o SITUATIE PERICULOASA sau un

EVENIMENT PERICULOS sa antreneze CONSECINTE nedorite,
în condiţii determinate.
Deci: RISCUL (R) = (Pe) PROBABILITATEA DE APARITIE A EVENIMENTULUI PERICULOS

x
(Pa) PROBABILITATEA DE APARITIE A ACCIDENTULUI, DACA EVENIMENTUL PERICULOS
A FOST DECLANSAT
Probabilitatea de apariţie a evenimentului periculos poate fi caracterizată prin două situaţii:
a) Evenimentul antrenează întotdeauna accidentul, necesitând posibilitatea de evitare / reducere a vătămării
b) Evenimentul poate declanşa un proces de recuperare, care împiedică consecinţe nedorite, urmare abilităţii
operatorilor de a detecta, localiza şi corecta disfuncţionalităţile sistemului, cauzate fie de eroare umană, fie de
deficienţe tehnice.
In termeni de fiabilitate a sistemului oameni - maşini , este mult mai eficient să măreşti probabilitatea de recuperare în
timp util, decât să încerci eliminarea deficienţelor.
Ca NIVEL al PROBABILITATII DE APARITIE A UNUI EVENIMENT PERICULOS, se utilizează:
In varianta I: 1. Scăzut
2. Relative scăzut
- Foarte scăzut - Uşor - Puţin probabil

In varianta II: a) - Scăzut b) - Mediu c) - Probabil
- Relativ crescut - Ridicat - Foarte probabil
Notă: Puţin probabil : nu trebuie să se materializeze pe durata întregii activităţi analizate

Probabil : se poate materializa în mod repetat pe durata întregii activităţi analizate
F. probabil : se materializează în mod repetat
PROBABILITATEA DE APARITIE E UNUI EVENIMENT PERICULOS (Ev. P.) este, în general, evaluată prin plecarea
de la estimări statistice.
Pentru a determina probabilitatea de defectare a unei componente simple (o piesă mecanică sau electronică), este
posibil, spre ex., să se recurgă la date statistice rezultate din încercările efectuate în laborator sau la date relevate de
utilizarea operaţionala a acesteia.
Unei astfel de componente (ex. componente electronică) i se va atribui o probabilitate „de până” la 1 /1000 e pe oră 10-3 / he-3
Estimarea probabilităţii de apariţie a disfuncţionalităţii – Ev. P. – şi în particular a unui accident, nu poate avea
alt obiectiv decât acela de martor / asistenţă la luarea deciziei în materie de securitate.
Acesta este motivul pentru care este rezonabil de a considera că „probabilităţile calculate trebuie să fie interpretate în
sensul de probabilitate subiectivă – la fel cu situaţia în care limbajul utilizat se referă la frecvenţă”.
Astfel, o posibilitate de apariţie a unui Ev. P. de 10-5 nu are „o semnificaţie absolută”. Comparată cu o probabilitate de
10-4 , ea va semnifica, din contră, o mai bună securitate sau mai puţin bună, dacă este confruntată cu o valoare de 10-6 .
C. POSIBILITATEA DE EVITARE A VATAMARII SI / SAU DE REDUCERE A CONSECINTELOR SALE
Se estimeaza in urmatoarele variante:
Varianta I  Posibil – în anumite condiţii Varianta II  Posibil
 Rar posibil (dificil)  Imposibil
MODALITATI DE ESTIMARE A PROBABILITATII DE APARITIE A VATAMARII / DAUNEI
GRILA DE ESTIMARE A PROBABILITATII DE APARITIE A VATAMARII / DAUNEI
TABLOU DE BORD
OPERATIUNEA
Nr. Faza RISCURI SI ELEMENTE DE ESTIMARE EVAL. RISC

crt.
GRAVITATEA FRECVENŢA SI PROBABILITATEA de a POSIBILITATEA DE A EVITA /
vatamarii DURATA de expunere surveni evenimentul pericul. LIMITA vătămarea posibilă
(G) (E) (P)
0 1 2 3 4 5 6
GRILA PENTRU ESTIMAREA RISCULUI CU 4 PARAMETRI
- IN CAZUL UNUI PROCES ACCIDENTAL -
3. EVALUAREA RISCURILOR PROFESIONALE PENTRU ALEGEREA MASURILOR DE PREVENIRE / PROTECTIE
 După estimarea si clasarea riscurilor, la finalizarea analizei este necesara EVALUAREA RISCURILOR,
pentru a decide dacă :
ð NIVELUL DE SECURITATE SI SĂNĂTATE A FOST ATINS
ð ESTE NECESARA SI SE IMPUNE O REDUCERE A RISCURILOR
 DACA O REDUCERE DE RISC DEVINE NECESARĂ, ATUNCI, PRIN EVALUARE, TREBUIE GĂSITE, ALESE
SI TRANSPUSE IN PLAN MĂSURILE DE PREVENIRE SI PROTECŢIE NECESARE.
 Evaluarea riscurilor pentru securitatea si sănătatea lucrătorilor consta astfel in:

 Alegerea - procedeelor de fabricaţie
- a echipamentelor de muncă
- a substanţelor sau preparatelor chimice
 Amenajarea sau reamenajarea locurilor de munca si a instalaţiilor
 Urmare a evaluării riscurilor, masurile / acţiunile de prevenire si protecţie, ca si metodele de muncă şi

producţie puse in operă de către angajator, trebuie să garanteze un nivel mai bun de protecţie a securităţii
si sănătăţii lucrătorilor si sa fie integrate in ansamblul activităţilor organizatiei, la toate nivelurile de organizare.
 Evaluarea riscurilor este o activitate complexa si ea debutează cu elaborarea politicii de prevenire a

angajatorului, deoarece aceasta este necesară pentru a preciza gradul de integrare a securităţii si sănătăţii in
structurile unei organizatii şi în funcţionarea sa
 Evaluarea riscurilor trebuie să fie permanentă pentru:  a aprecia nivelul şi evoluţia riscurilor în întreprindere;
 a orienta programul de prevenire şi, dacă este
necesar,
 a orienta însăşi politica de sănătate şi securitate
Evaluarea riscurilor profesionale: devine, astfel, o etapa esenţială in demersul de integrare a prevenirii
acestora in gestiunea întreprinderii, si constituie una din obligaţiile de baza
ale angajatorilor in materie de securitate si sănătate in munca (Legea 319 /
2006 privind securitatea si sănătatea in munca).
Analiza riscului
DA FINAL
Evaluarea
riscului
NU
Se va alege tehnica sau metoda de operare cea
mai adecvata parametrilor luati in considerare;
Se vor determina masuri de prevenire si protective
integrate in procesul de munca.
VERIFICAREA EFICIENTEI PROGRAMULUI IN
FUNCTIE DE OBIECTIVELE POLITICII DE SSM
 PRINCIPII:  Evaluarea riscurilor este un proces de munca ce aparţine întreprinderii, in care partenerii sociali
au înţeles necesitatea efectuării ei, hotărând prin aceasta sa-si ia in sarcina propria lor securitate si
sănătate. In acest sens, evaluarea riscurilor devine o prioritate.
 In procesul de evaluare, întreprinderea este autonoma, in sensul ca:
 acest proces se desfăşoară in baza unor responsabilităţi si competente interne, chiar daca,
pentru dezvoltarea competentelor interne deja existente se apelează la servicii externe;
 angajatorul este “stăpân” pe propriile decizii, care sa garanteze tinerea sub control a riscurilor;
 se menţine o corelaţie normala a procesului de evaluare cu resursele umane de care dispune
întreprinderea, cu procesul tehnologic, cu mijloacele de munca si cu mediul de munca.
 Evaluarea riscurilor este un demers colectiv si concertat, deoarece:
identificarea completa si corecta a riscurilor nu poate fi făcuta decât prin participarea activa a
factorului uman prezent la fiecare post de munca;
o analiza corespunzătoare a riscului nu poate fi făcuta decât atunci când la ea participa factorii
cu responsabilităţi si competente in desfăşurarea tuturor etapelor de realizare a unui proces
de muncă analizat, a unei maşini, post de munca…..;
Informaţiile culese – prin proceduri bine stabilite, in funcţie de situaţiile studiate – constituie
baza de analiza a experţilor evaluatori;
 Evaluarea riscurilor devine un proces dinamic si continuu, deoarece, in baza ei angajatorul va

putea decide alegerea masurilor de prevenire ce fac obiectul planului acţiunilor de prevenire a
riscurilor profesionale si de protecţie a sănătăţii si securităţii lucrătorilor.
 Evaluarea nu este un scop in sine
 Evaluarea riscurilor nu este un demers efemer
 EFECTELE evaluării riscurilor profesionale se regăsesc în:
 Continuitatea procesului de producţie.

In acelaşi timp,
Este bine cunoscut faptul ca producerea unui accident de munca generează întreruperea lucrului pentru o
perioada de timp relativ limitata, dar in acelaşi timp generează o stare de tensiune nervoasa in rândul
angajaţilor, datorita evenimentului si incertitudinii ca acesta se va repeta sau nu.
 Creşterea eficientei muncii.
Acest lucru face ca procesul de muncă sa se desfăşoare cu scăderi ale
ritmului de munca si, implicit, cu scăderea producţiei.
Aplicarea unor măsuri
de prevenire conduce la:
 Reducerea costurilor.
Mijloacele de prevenire a riscurilor, bine alese, măresc viteza de derulare a fluxului tehnologic, micşorând sau
eliminând timpii morţi, fapt ce conduce la:
o creştere a producţiei si, implicit, la reducerea
cheltuielilor pe unitatea de produs
 Creşterea productivităţii. sunt eliminate si cheltuielile făcute cu realizarea masurilor de

Alegerea tehnologiilor si a securitate a muncii,
echipamentelor ce arpuţin
cât mai puteapericuloase,
fi dispuse in stabilirea
urma cercetării
ergonomică a fluxului
eventualelora evenimente
tehnologic, disciplinarea tehnologica personalului,cerespectarea
s-ar putea produce
graficelorinde
sistemul
întreţinere - reparaţii sunt tot
dat. la creşterea productivităţii, atât prin creşterea randamentului utilajelor, cat si
atâtea elemente care contribuie
prin creşterea randamentului personalului.
De asemenea, un rol deosebit la creşterea productivităţii îl are realizarea unui mediu
 reducerea sau eliminarea cheltuielilor făcute cu repararea utilajelor
de lucru normal.
afectate de accidente,
 eliminarea costurilor directe ale accidentului (asistenta sociala, concediu
medical, tratament, recuperare, ajutoare materiale etc.),
 evitarea perturbărilor procesului de munca prin reorganizări ale
 Creşterea calităţi produselor.
personalului,
 eliminarea
Acest fapt se realizează aproape automat, cheltuielilor
derivând suplimentare,
din disciplinarea legate de
personalului, pregătirea
prin personalului
respectarea
procedurilor de lucru.
Elaborat de ARSSM ce
Page 97suplineşte pe cei accidentaţi.
Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale in organizatii
Este ştiut faptul ca un mediu ambiental corect conduce la creşterea atenţiei şi,
implicit, la reducerea numărului de rebuturi, prin creşterea confortului în muncă.
 Îmbunătăţirea climatului socio-profesional.
Implicarea întregului personal in activitatea de prevenire a riscurilor conduce la conştientizarea rolului

socio-profesional pe care îl are
Un fiecare.
produs De asemenea,
realizat aceasta
in condiţiile conduce
optime, la găsirea
prevăzute celor mai bune metode de
de procedurile
organizare a muncii (formarede a echipelor de lucru,
lucru, nu poate transmitere
fi decât a sarcinilor
un produs de munca…).
de calitate
 Creşterea prestigiului societăţii prin:
 Prin asigurarea unor condiţii de securitate sporita in munca, prin neintervenţia unor factori
Un personal conştient de sarcinile sale, cunoscător al mijloacelor de
perturbatori, cauzaţi de accidente, in respectarea contractelor si angajamentelor, si ca urmare a
acţiune, este un personal performant. Relaţiile profesionale si sociale,
realizării unor produse de calitate,
corect stabilite in cadrul formaţiei, creează un climat de siguranţă si
încredere.
 Eliminarea
Elaborat de ARSSM consecinţelor administrative,
Page 98 convenţionale
Ghid pentrusau, după prevenirii
integrarea caz, penale, suportate
riscurilor de eventuale
profesionale in organizatii
persoane vinovate de producerea unor accidente, precum si a despăgubirilor plătite către victime si
urmaşii acestora.
se va crea o imagine favorabila cu privire la seriozitatea societăţii, atât
in rândul angajaţilor proprii, cât si in rândul beneficiarilor si
colaboratorilor
Evaluarea riscurilor profesionale reprezintă o analiza corecta si utila - bazată pe un raţionament si pe cerinţe si
nu pe o tehnică complicată.
O abordare utila a evaluării consta in a verifica daca, prin pericolele puse in discuţie, măsurile de protecţie
solicitate sau recomandate, precum si acelea care si-au dovedit eficienta in practica, sunt aplicate conform cu
prevederile legale in materie de SSM si, de asemenea, eficiente pentru lucrători si pentru întreprindere.
4. RISCUL REZIDUAL
Procesul iterativ de evaluare a riscurilor profesionale poate fi terminat numai atunci când riscurile au fost reduse de o
manieră convenabilă şi în momentul în care compararea riscurilor a condus la un rezultat favorabil pentru
întreprindere,
Riscul rezidual trebuie adus la un prag acceptabil pentru o întreprindere, având în vedere obligaţiile sale legale
şi propria politică de securitate şi sănătate în muncă.
În cazul utilizării unui agent chimic, spre ex. nociv, valoarea limită admisibilă la expunere poate fi admisă, în prima fază,
ca un prag acceptabil.
Practica ne demonstrează că în orice sistem socio-tehnic (sistem oameni-maşini) apare întotdeauna un risc rezidual,
ca rezultat al imprevizibilităţii omului.
Dacă nu se fac intervenţii de „corecţie” pe parcurs, acest tip de risc – riscul rezidual – va creşte în măsura în care
elementele sistemului ÎMBĂTRANESC, se RUTINEAZĂ.

Pericole Riscuri Notiuni

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pericole Riscuri Notiuni

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

III.

- IDENTIFICAREA PERICOLELOR / RISCURILOR PROFESIONALE

Exemple de fenomene periculoase:

reglaj – probe tehnologice

Pentru a le defini mai uşor, utilizaţi următorul INDEX al fenomenelor periculoase:

1. Fenomene periculoase mecanice

4. Fenomene periculoase provocate de către  Acces dificil la spatiul de lucru

EXEMPLU DE FENOMENE PERICULOASE

Acoperişul din fibrociment reprezintă un pericol în sine: este vorba de un

SITUATII PERICULOASE 1.3 Gravitatia terestră

 Utilizarea masinilor tinute cu mana

6. Expunerea la fenomene periculoase provocate de radiatii

 In situatii normale de lucru

 Pozitii incorecte sau eforturi excesive

 Imposibilitatea de a incetini/opri masina in cele mai

4. Evenimente care provoaca expunerea periculoasa la zgomot

3.  O POSIBILITATE DE A EVITA / LIMITA VATAMAREA / DAUNA

 umana (reflexe, agilitate, posibilitate de fuga)

Pentru o identificare mai facilă a „Vătămărilor”, utilizaţi următorul INDEX:

VATAMARI 5. Vatamari provocate de vibratii

GRAVITATE: fizio patologie / complicaţii / incapacitate de muncă / deces

Examenul vătămării este efectuat, printre alţii, şi de către epidemiologişti.

Plecând de la statistica accidentelor şi maladiilor profesionale, ei încearcă să examineze în mod

In acest mod, devine posibil a stabili profile de vătămări pe sectoare de activitate.

Cu titlul de exemplu, alegem chiar sectorul de sănătate:

Accidente specifice sectorului Boli profesionale specifice Afecţiuni din muncă

 Leziuni rezultate din căderi Dermatite  stres excesiv

 Afecţiuni datorate şocului Hepatita B  Lombagie

 Hernie de disc Tuberculoză  Probleme la membre (dureri

 Leziuni cauzate de arsuri Cancer  Oboseală datorată muncii

 Leziuni datorate radiaţiilor Alte boli profesionale  …………………

Condiţia 2  Prin activarea unui MECANISM DECLANSATOR, se produce un EVENIMENT PERICULOS,

Condiţia 3  Nu există O POSIBILITATE DE EVITARE SAU REDUCERE A VATAMARII,

Electricianul are mâinile ridicate la

Din cauza unei basculări a ajutorului şi / sau PRIN ACTIVAREA

POSIBILITĂŢI DE Electricianul nu posedă / nu a utilizat LIPSĂ POSIBILITATE

trebuie să se iniţieze o analiza sistemică şi completă cu privire la:

 identificarea FENOMENULUI PERICULOS, si mai ales in ceea ce priveste periculozitatea acestuia;

Condiţia 2  EXPUNEREA LA PERICULOZITATEA PRODUSULUI, PE O DURATĂ ŞI CU O FRECVENŢĂ

Condiţia 3  Nu există O POSIBILITATE DE EVITARE A VATAMARII / DAUNEI, respectiv factorilor de

trebuie să se iniţieze o analiza sistemică şi

 conditiile in care are loc EXPUNEREA la substante

 DURATA DE EXPUNERE la produsul periculos,

 POSIBILITATILE DE EVITARE / LIMITARE a Agent chimic periculos

EXEMPLU DE EXPUNERE LA UN PRODUS PERICULOS

 INREGISTRAREA IDENTIFICARII PERICOLELOR / RISCURILOR POSIBILE

Pot fi utilizate Instrumentele următoare:

Se verifică, între altele dacă:

- durata şi frecvenţa de expunere

- vătămarea (daună posibilă).

Un astfel de tablou este prezentat mai jos:

TABLOLUL 1: IDENTIFICAREA PERICOLELOR / RISCURILOR

SARCINA DE MUNCA: EVM* FRECVENTA**

Cauzele capabile de a provoca Evenimentul susceptibil de a

IV - EVALUAREA RISCURILOR PROFESIONALE

Factorii de risc pot fi, astfel subdivizati ca:

 factori de risc colectivi: sunt cei ce depind de procesul de organizare a muncii, in

Printre acestia se regasesc:

Acesti factori pot fi modificati prin interventii din exterior.

Ca o concluzie, cu privire la caracteristicile riscului profesional se desprind urmatoarele:

CARE ESTE LOGICA ESTIMĂRII ŞI CLASĂRII RISCURILOR?

Riscurile sunt după aceea clasate.

O astfel de clasare a importanţei riscurilor poate fi abordată prin două metode: