Introducere

Analistii comertului international au scos in evidenta faptul ca leasing-ul constituie o

expresie a tehnicilor moderne de contractare in acest domeniu. Insistenta asupra acestui tip de
contract este explicata de mai multi autori prin pragmatismul si eficacitatea lor.

Leasing-ul a aparut pentru prima data in Statele Unite ale Americii, ca mai apoi, treptat,
sa patrunda si in alte tari, indeosebi in Europa.

In S.U.A., leasing-ul a fost reglementat prin United States Uniform Consumer Credit

Code si prin Uniform Commercial Code. In Marea Britanie, Franta si Belgia s-au elaborat
reglementari, care definesc relatiile contractuale pe baza de leasing si precizeaza operatiunile pe
care le include.

Leasing-ul a fost definit ca fiind o operatiune juridica prin care o persoana cumpara un
bun spre a-l inchiria unei alte persoane.
Leasing-ul este o operatiune care cuprinde:

 un contract de vanzare-cumparare;
 un contract de locatiune;
 un contract de mandat;
 un contract prealabil privind promisiunea de vanzare pe care o face cumparatorul, care
valoreaza drept vanzare din momentul in care sunt concretizate toate elementele esentiale
ale vanzarii.

In acelasi timp, leasing-ul are trasaturile caracteristice ale unui contract de adeziune,
deoarece la incheierea sa utilizatorul nu are posibilitatea sa aduca modificari clauzelor stipulate.
 I.Aspecte generale privind contractele comerciale.

Contractul comercial este principalul instrument juridic cu ajutorul căruia se înfăptuieşte

comerţul intern şi internaţional. Contractul comercial este un acord de voinţă între părţile
participante la un raport comercial, acord prin care se creează, se modificiă sau se se stinge un
raport juridic comercial.

La prima vedere contractul comercial pare a fi un contract oarecare, similar celor

reglementate de codul civil. O analiză mai atentă a specificului acestui contract demonstrează că
el se prezintă ca o instituţie juridică diferită prin caracteristicile sale faţă de contractul civil. El
beneficiază de reguli proprii şi suportă impactul regulilor codului civil în măsura în care legea
comercială este insuficientă pentru a lămuri total aspectele pe care realitatea vieţii le evidenţiază
în legătură cu aceste contracte.

Contractul comercial este sursa cea mai importantă de obligaţii comerciale, dar nu unica.
1. Este cu titlu oneros: fiecare dintre părţi urmăreşte obţinerea unui avantaj material ca
urmare a implicării sale în raportul juridic comercial. Caracterul oneros este de esenţă comercială
pentru că finalitatea comerţului este profitul.

Elementul gratuit în structura unui contract comercial este exclusă?

Doctrina a semnalat câteva situaţii când prin efectul unor contracte comerciale
comerciantul nu a obţinut profit pentru sine, ci creează anumite avantaje altuia, adică
partenerului. S-a emis ideea că titlul gratuit nu este cu totul incompatibil cu operaţiunile
comerciale.

La o analiză atentă a problemei se poate constata că aceasta este doar o aparenţă. Vom
observa că în fiecare din aceste cazuri de intruziune a titlului gratuit în contractele comerciale
(distribuirea de eşantioane gratuite, vânzarea sub costuri, vânzarea promoţională, acordarea de
licenţe gratuite privind brevete de invenţii), comerciantul nu obţine imediat un câştig. Totuşi el
nu are intenţia de a gratifica partenerii, ci urmăreşte câştigarea în timp a unui segment de piaţă.
În perspectivă, o asemenea politică comercială îi va aduce un câştig prin obţinerea de noi clienţi,
înlăturând concurenţa. Scopul acţiunii comerciantului rămâne, în perspectivă tot oneros.
 2. Este un contract comutativ. Atât drepturile cât şi întinderea obligaţiilor pe care le
generează contractul comercial sunt de la început certe, determinate. Fiecare dintre parteneri se
obligă faţă de celălalt în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la executarea şi întinderea
obligaţiilor asumate.

Caracterul comutativ este numai de natura acestui contract nu şi de esenţa sa. Există
contracte comerciale care conţin elemente aleatorii: contractul de asigurare şi reasigurare creează
drepturi şi obligaţii supuse unei condiţii ce presupune un risc; contractul de societate are un
dublu caracter aleatoriu: părţile nu ştiu dacă vor obţine un câştig, şi dacă îl vor obţine, nu-i vor şti
întinderea.

3. Este un contract sinalagmatic. El generează drepturi şi obligaţii reciproce,

interdependente între părţi. Fiecare dintre parteneri este concomitent creditor şi debitor al
celuilalt cocontractant. Spre deosebire de contractele civile care se împart în sinalagmatice
perfecte şi imperfecte, contractele comerciale sunt sinalagmatice perfecte. Legea a prevăzut o
singură excepţie în acest sens: contractul de gaj cu deposedarea debitorului este un contract
sinalagmatic imperfect[1].

4. Este un contract consensual. Pentru perfectarea sa este suficient acordul de voinţă al

părţilor. Există şi excepţii:

– contractul de gaj comercial cu sau fără deposedare este un contract real;

– contractul de societate este uneori un contract solemn.

În virtutea acestei idei acordul părţilor dă naştere contractelor încât înscrisul, în principiu,
nu mai este necesar nici pentru naşterea contractului nici pentru dovada conţinutului său[2].

Pentru a dovedi existenţa unui contract comercial uneori este prevăzută în lege cerinţa unui
înscris. Şi în acest caz contractul are o existenţă autonomă faţă de înscris. Chiar dacă existenţa
înscrisului este obligatorie la naşterea raportului juridic contractul odată format există
independent de înscris. Dovada drepturilor şi obligaţiilor se poate face, potrivit principiului
probei libere prin orice mijloc de probă. Obligaţia există independent de existenţa înscrisului.
 Deseori părţile, fără ca legea să le impună fac acte scrise la formarea contractelor lor.
Aceasta creează consecinţe juridice, după cum urmează:

– înscrisurile premergătoare facerii contractului scris sunt socotite nule şi neavenite dacă nu
sunt incorporate în înscrisul constatator al contractului;

– acordurile de modificare ale contractului scris sunt valabile numai dacă sunt consemnate
tot printr-un înscris[3].

5. Contractul comercial este un fapt de comerţ. El constituie întotdeauna un act de comerţ

în sens subiectiv şi pentru că are cauză comercială, speculativă. Pe cale de consecinţă
probaţiunea obligaţiilor născute din el este supusă regulilor stabilite de legea comercială.
 II.Contractul de leasing

1.Istoria leasingului
Termenul leasing provine de la verbul englez to lease, care se traduce prin “a închiria”.
Leasing-ul a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii, ca mai apoi, treptat,
să pătrundă şi în alte ţări, îndeosebi în Europa .În S.U.A., leasing-ul a fost reglementat prin
United States Uniform Consumer Credit Code şi prin Uniform Commercial Code. În Marea
Britanie, Franţa şi Belgia s-au elaborat reglementări, care definescrelaţiile contractuale pe bază
de leasing şi precizează operaţiunile pe care le include.
 Leasing-ul a fost determinat, în apariţia sa de cauze obiective. Astfel, în S.U.A., în
Marea Britanie şi în alte ţări erau întâmpinate greutăţi în finanţarea afacerilor, ca urmare a
rigidităţii formelor şi procedeelor existente. Oamenii de afaceri simţeau nevoia dotării
societăţilor lor comerciale cuechipamente moderne, în condiţiile în care utilajele din dotare se
învecheau, mai ales ca efect al uzuriilor morale. Formula cumpărării unor bunuri de la vânzător
în scopul închirierii lor acelor clienţi careaveau nevoie de ele a apărut ca o formulă salvatoare şi
eficientă.
 Un alt aspect important pentru istoricul și evoluția leasing-ului este raspandirea sa ință
rile în cursde dezvoltare. Cele mai multe companii independente de leasing, in anul 1982,
se aflau în America Latină si Asia. Astfel, au luat ființa "Leasing Association of Singapore",
"Manila Asian LeasingAssociation" etc.
Din cele expuse mai sus se poate observa ca leasingul, datorită avantajelor sale,
este prezent în întreaga lume, ca operațiune de comerț.
 Leasing-ul a fost definit ca fiind o operațiune juridică prin care o persoana cumpăra un
bun spre a-linchiria unei alte persoane.

2.Noțiunea și caracterele juridice 

Leasingul este privit ca o operaţie juridică triunghiulară prin care o persoană cumpără un
bun sprea-l închiria ulterior altei persoane care la finele contractului de locaţiune are dreptul să
exercite o opţiune între trei posibilităţi, şi anume: de a continua raportul juridic de locaţiune; de a
rezilia contractulrespectiv ori de a cumpăra bunul ce-i fusese închiriat.Potrivit legii, contract de
leasing este uncontract în a cărui bază o parte (locator) se obligă lacererea unei alte părţi (locatar)
să-i asigure posesiunea şi folosinţa temporară a unui bun, achiziţionat sau produs de locator,
contra unei plăţi periodice (rată de leasing), iar la expirarea contractului să respectedreptul de
opţiune al locatarului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a face să
înceteze raporturile contractuale.
În mod schematic, operaţiunea de leasing se prezintă în felul următor: persoana fizică sau
juridică(beneficiar) are nevoie de un bun, dar nu dispune de bani suficienţi pentru a-l procura. În
acest scop, el se adresează cu o cerere unei companii de leasing, în care descrie bunul pe care
vrea să-l achiziţioneze.
Compania de leasing, înainte de a-şi da acordul, studiază dacă afacerea va fi rentabilă
pentru ea. Dacă da, va recurge la încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu producătorul,
iar bunul astfel procuratîl va transmite beneficiarului, în temeiul unui contract de locaţiune
(leasin
g).Succesul economic deosebit al operatiunii de leasing, l-a impus în atenția tuturor.
Leasingul este înacest moment pe plan internațional, unul dintre cele mai răspandite mijloace de
realizare a finanțărilor. Contractul de leasing este un act juridic bilateral, numit, cu titlu oneros,
avînd conținut patrimonial,cu executare succesivă, intuitu-personae si consensual.
• Este un act juridic bilateral, care se incheie între societatea de leasing, în calitate de
locator(finantator), și utilizator. Pe lînga condițiile generale, părțile trebuie să îndeplinească si
anumite condițiispeciale referitoare la incheierea actelor juridice (legate de destinația bunului,
plata ratelor de leasing).
 
• Este un contract sinalagmatic, pentru că ambele parti se oblige reciproc, dînd naștere
unorobligații corelative si interdependente, fapt ce
permite aplicarea principiilor generale relative la executarea ori neexecutarea contractelor
sinalagmatice.
• Este un contract cu titlu oneros si conținut patrimonial, pentru că ambele părți urmăresc
realizareaunui profit propriu, profit evaluabil in bani. Locatorul primește rate de leasing plătite
periodic de catre utilizator, iar utilizatorul beneficiază de folosința bunului pe perioada derulării
contractului. La sfarșitul acestuia, se poate bucura de dreptul său de opțiune.
• Este un contract cu executare succesivă, deoarece efectele sale se produc pe tot
parcursul derulării contractului. Acest fapt are consecințe importante legate de desfășurarea
raporturilor dintre părti, dintre care amintim problema riscului, a efectelor privind neexecutarea
contractului ori a prescripției dreptului la acțiune.
• Este un contract ,,intuitu personae" in ceea ce-1 priveste pe utilizator, societatea de
leasing
incheind contractul în considerarea calităților utilizatorului, care este obligat să prezinte odată cu
cererea de a contracta și acte referitoare la situația sa financiară, precum si date privitoare la
exploatarea ulterioara a bunului, în cazul unei destinații comerciale sau industriale. În consecintă,
utilizatorul nu poate înstrăina drepturile sale ori cesiona contractul fară acordul locatorului. Cu
toate acestea, în cazul transmisiunii universale (fuziune, comasare) ori cu titlu universal
(divizare), drepturile si obligațiile prevăzute in contract nu se sting, indiferent dacă transmisiunea
se refer ă la patrimoniul locatorului ori al utilizatorului. În cazul bunurilor cu destinație
comercială sau industrială, succesorul trebuie să respecte condițiile de exploatare a acestora, așa
cum au fost ele prezentate in planul de exploatare, la momentul încheieriicontractului.
Leasingul poate avea următoarele forme:
a) leasingul financiar, operaţiune care trebuie să îndeplinească cel puţin una din
următoarele condiţii:
-riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect al
leasingului să fie transferate locatarului la momentul încheierii contractului de leasing; - suma
ratelor de leasing să reprezinte cel puţin 90% din valoarea de intrare a bunului dat în leasing; -
contractul de leasing să prevadă expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului obiect
al leasingului către locatar la expirarea contractului;
- perioada de leasing să depăşească 75% din durata de funcţionare utilă a bunului obiect
al leasingului;
b) leasingul operaţional, operaţiune care nu îndeplineşte nici una din condiţiile
contractului de leasing financiar;
c) leasingul barter, operaţiune în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor de leasing
prin bunuri al căror proprietar este;
d) leasingul compensaţional, operaţiune în cadrul căreia locatorul primeşte în contul
ratelor de leasing marfă produsă cu utilajul obiect al leasingului;
e) lease-back, operaţiune în cadrul căreia o parte transmite unei alte părţi proprietatea
unui bun în scopul de a-l lua ulterior în leasing;
f) leasingul de consum, operaţiune de leasing în cadrul căreia locatarul are calitatea de
consumator, definită în legislaţia privind protecţia consumatorului; g) leasingul direct, operaţiune
de leasing în cadrul căreia locatorul întruneşte concomitent şi calitatea de furnizor al bunului;
h) leasingul intern, operaţiune de leasing în cadrul căreia toate subiectele sînt rezidenţi ai
Republicii Moldova;
i) leasingul internaţional, operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul sau locatarul nu
este rezident al Republicii Moldova.

4.Principalele forme de leasing

Formele leasing-ului sunt diferite, fiind determinate si folosite in functie de posibilitatile
de finantare ale furnizorului, de limitele pietei, gradul de organizare si desfacere a produselor la
export.
  dupa obiectul sau, leasing-ul poate fi mobiliar sau imobiliar. In relatiile comerciale
internationale, un loc important revine leasing-ului mobiliar, pentru ca se refera la
echipamente industriale, oferind garantia folosirii lor pe o perioada mai mare de un an,
dand posibilitatea utilizatorului sa achizitioneze echipamentul la expirarea termenului de
locatie. Leasing-ul mobiliar reprezinta optiunea cea mai frecventa in relatiile comerciale
internationale si din motive financiare.
 in raport de implicarea partilor, leasing-ul este direct sau indirect. Leasing-ul este definit
ca fiind direct cand perfectarea contractului are loc intre furnizor si client, iar indirect este
atunci cand este realizat prin intermediul unei societati specializate.
 dupa continutul ratelor leasing-ul este financiar sau operational. Leasing-ul financiar se
caracterizeaza prin aceea ca in perioada de baza a inchirierii este recuperat pretul de
export, costurile auxiliare si se obtine un anumit beneficiu. Leasing-ul operational este
caracterizat prin aceia ca in perioada de baza se obtine numai o parte din pretul de export.
 dupa procedurile de calcul al ratelor, leasing-ul este net sau brut. Leasing-ul net este acela
in care ratele cuprind pretul net de vanzare al echipamentului si beneficiul realizat din
utilizarea bunului respectiv. Leasing-ul brut, care mai este cunoscut si sub denumirea
de full-service leasing, este acela in care ratele includ: pretul net de vanzare al bunurilor
inchiriate; cheltuielile efectuate pentru intretinerea si reparatiile echipamentelor,
masinilor sau utilajelor inchiriate; beneficiile realizate pe parcursul utilizarii lor.
 dupa durata inchirierii, leasing-ul poate fi pe termen scurt sau pe termen lung. Leasing-ul
pe termen scurt implica inchirierea echipamentelor pe baza mai multor contracte de o
durata mai redusa. Leasing-ul pe termen lung este acela in care se incheie un singur
contract pentru intreaga perioada.
 mai sunt intalnite: leasing-ul experimental, leasing-ul ordinatoarelor,renting-ul si lease-
back-ul. Leasing-ul experimental se caracterizeaza prin inchirierea bunurilor pe o
perioada scurta de doua sau de trei luni, in mod experimental.
Leasing-ul ordinatoarelor se caracterizeaza prin finantarea si comercializarea
calculatoarelor si a altor echipamente. Aceasta forma de leasing mai este cunoscuta si sub
denumirea de time sharing. Renting-ul sau hire isi dovedesc utilitatea, mai ales, in cazul
mijloacelor de transport. Fiind un mijloc de finantare deosebit de ingenios, lease-back-ul este
utilizat intr-o masura tot mai mare. Prin lease-back, proprietarul, fara sa piarda echipamentul care
ii serveste onorarii comenzilor, obtine capital in scopul dezvoltarii activitatilor sale economice.

5. Efectele Contractului de Leasing

In contractul de leasing, obligatiile vanzatorului sunt:
 sa livreze un echipament de calitate, adica in stare de functionare;
  sa asigure asistenta tehnica a personalului care il va exploata;
 sa asigure piesele de schimb necesare reparatiilor;
  sa efectueze reparatiile echipamentului inchiriat, in masura in care defectiunile nu
sunt din culpa utilizatorului.
 Utilizatorul (beneficiarul)  are obligatia:
 sa plateasca ratele chiriei, la termenele si conditiile stipulate in contract;
 sa exploateze bunul inchiriat prin respectarea instructiunilor tehnice;
 sa nu efectueze modificari in constructia echipamentului inchiriat; in cazul in care
asemenea modificari sunt necesare, utilizatorul are obligatia sa solicite acordul
societatii de leasing;
 sa conserve bunul in stare de functionare;
 sa asigure echipamentul inchiriat in folosul societatii de leasin

Daca beneficiarul nu plateste ratele la termenele si in conditiile stipulate in contract

societatea de leasing are dreptul sa rezilieze de plin drept contractul, iar clientul are obligatia: sa
restituie echipamentul; sa suporte cheltuielile aferente; sa platesca ratele restante ale chiriilor.
Mai mult, beneficiarul este obligat sa plateasca o indemnizatie forfetara de reziliere, care
reprezinta ratele restante viitoare. Toate acestea pun in evidenta existenta unor conditii severe
impuse de institutia finantatoare beneficiarului. Toate aceste masuri au caracter sanctionator, de
pedepsire a utilizatorului.
Finantatorul primeste bunul inapoi, avand posibilitatea sa-l reinchirieze unei alte
persoane sau sa-l vanda, in timp ce primeste si plata integrala a tuturor ratelor, calculate in raport
cu viata economica a echipamentului respectiv.
Cu toata severitatea acestor masuri in privinta beneficiarului, instantele arbitrale s-au
pronuntat constant in favoarea creditorului, argumentul evocat fiind ca, in felul acesta
utilizatorul, primul interesat in incheierea unui contract de leasing, trebuie sa respecte cu
scrupulozitate toate clauzele contractului, deoarece numai in cazul unui asemenea comportament,
au de castigat toate partile implicate, iar afacerea se deruleaza cu succes.

6.Serviciile de leasing

Leasingul este o modalitate moderna de finantare prin care clientul beneficiaza de un bun,
plata facandu-se esalonat pe perioada contractului de leasing, ratele platite fiind deductibile in
functie de tipul contractului de leasing. Fata de alte forme de finantare, leasingul dispune de
avantajul eliminarii birocratiei necesare acordarii unui credit precum si garantarea finantarii doar
cu bunul ce face obiectul contractului de leasing
Din punct de vedere legislativ, activitatile de leasing se impart in leasing operational si
leasing financiar.
Leasing financiar - este operatiunea de leasing care indeplineste una sau mai multe din
urmatoarele conditii:
 1. riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din
momentul incheierii contractului de leasing;
2. partile au prevazut expres ca, la expirarea contractului de leasing, se transfera
utilizatorului, dreptul de proprietate asupra bunului;
3. utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului iar pretul de cumparare va reprezenta
cel mult 50% din valoarea de intrare (piata) pe care acesta o are, la data la care optiunea
poate fi exprimata;
4. perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin 75% din durata
normala de utilizare a bunului, chiar daca in final, dreptul de proprietate nu este
transferat.
Leasing operational - este operatiunea de leasing care nu indeplineste nici una din
conditiile enumerate mai sus. (Modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr.51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing)
Prin urmare, pentru leasingul financiar, deductibilitatea ratelor apare la nivelul
amortizarii bunului care se face de catre client sia dobanzii, iar valoarea reziduala este de 20%.
In cazul leasingului operational, avem deductibilitate integrala a ratei de leasing care apare in
contabilitate sub forma chiriei, dar valoarea reziduala, daca este prevazuta in contract trebuie sa
fie de minim 51%. Perioada minima a unui contract de leasing este de 12 luni si atat persoanele
fizice cat si juridice pot beneficia de aceste servicii. Pe toata durata contractului de leasing
societatea de leasing este proprietarul bunului, clientul avand doar drept de utilizare. Proprietatea
va fi transmisa la sfarsitul contractului odata cu plata valorii reziduale, in cazul in care se opteaya
pentru aceasta varianta. Pasii care trebuie parcursi pentru incheierea unui contract de leasing sunt
urmatorii:
 CONCLUZII

Potrivit legii, contract de leasing este un contract în a cărui bază o parte (locator) se
obligă la cererea unei alte  părţi (locatar) să-i asigure posesiunea şi folosinţa temporară a unui
bun, achiziţionat sau produs de locator, contra unei plăţi periodice (rată de leasing), iar la
expirarea contractului să respectedreptul de opţiune al locatarului de a cumpăra bunul, de a
prelungi contractul de leasing ori de a face să înceteze raporturile contractuale.
În mod schematic, operaţiunea de leasing se prezintă în felul următor: persoana fizică sau
juridică(beneficiar) are nevoie de un bun, dar nu dispune de bani suficienţi pentru a-l procura. În
acest scop, el se adresează cu o cerere unei companii de leasing, în care descrie bunul pe care
vrea să-l achiziţioneze.
Compania de leasing, înainte de a-şi da acordul, studiază dacă afacerea va fi rentabilă
pentru ea. Dacă da, va recurge la încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu producătorul,
iar bunul astfel procuratîl va transmite beneficiarului, în temeiul unui contract de locaţiune
(leasing).
 
Avantajul leasingului se manifestă prin posibilitatea persoanelor fizice şi juridice de a
primi în posesie şi folosinţă autovehicule, case, echipamente şi alte bunuri, iar plata să o facă
treptat. 
 Cel mai frecvent leasingul este utilizat de către întreprinderile mici şi mijlocii care
întâmpinădificultăţi la accesarea creditelor de lungă durată. Deoarece nu dispun de proprietăţi
pentru gajare, acesteîntreprinderi nu pot obţine credite de la instituţiile financiare, astfel încât
singura alternativă pentru elerămâne a fi leasingul.Concluzionăm că instrumentul juridic,
reprezentat de contractul de leasing este astăzi indispensabil pieței distribuției (majoritatea
achizițiilor de bunuri de folosință îndelungată, personală sau industrială ,fiind astăzi facută în
leasing)și că utilizarea acestuia a dat un nou curs – necesar si esențial –  economiei de piață
avansate.
 BIBLIOGRAFIE
1. www.legestart.ro 
2. Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Ed. Economică, Bucureşti, 2001
3. D.Clocotici, Gh. Gheorghiu Consideratii asupra ordonantei privind operatiunile de
leasing si societatile de leasing