Informarea în masă în timpul pandemiei de COVID vs.

În timpul pandemiei de
gripă spaniolă

Analiza mortalității și contracția economică de la începutul secolului 20, cauzate de

gripa spaniolă, prezintă probabilități plauzibile și aplicabile și pentru Coronavirus. Date
preluate din 48 de țări indică 40 de milioane de morți cauzate de gripă între anii 1918 si 1920,
adică 2,1% din populație a decedat din cauza acestui virus , aceeași cifră aplicată la populația
curentă ar însemna 150 milioane de morți.

Faptul că omenirea și-a redimensionat viața, activitatea, comunicarea în mediul online,

a făcut ca numărul de știri false apărute și distribuite online pe perioada pandemiei să crească.
Izbucnirea pandemiei de COVID-19 atrage după ea o mulțime de alte probleme atât la nivel
medical cât și la nivel economic ajungând chiar, ca, datorită multitudinii de informații să
apară și fenomenul de fake news sau de dezinformare. Acesta s-a manifestat la nivel de masă
afectând în unele situații sănătatea mai mult decât virusul în sine. Organizația Mondială a
Sănătății a declarat că izbucnirea și răspunsul la COVID-19 au fost însoțite de o campanie
"infodemică" masivă, pe care OMS o descrie ca o supra-abundență de informații – unele
exacte și altele nu – făcând dificilă găsirea unor surse de informații de încredere și a unor
orientări fiabile pentru cetățenii simpli.

Motivul pentru care aceste informații false au fost distribuite atât de abundent în
mediul online nu face altceva decât să sperie lumea, însă motivele reale pentru care fake news
începe să pună stăpânire peste majoritatea informațiilor se datorează excesului de informații
nerelevante, marketing-ului, iar unde aceste informații sunt date tocmai de personalitățile
guvernamentale ale unei țări este vorba de politică, dar și de economie, cum ar fi Rusia și
China.

Un raport al grupului operativ de comunicare strategică al Serviciului European de

Acțiune Externă (SEAE) a identificat sute de cazuri de dezinformare în actuala criză. Numai
între 22 ianuarie și 19 martie 2020 au existat 110 știri false de origine rusească despre
coronavirus. Autorii și mesajele sunt întotdeauna aceleași și au o lungă tradiție în sistemul de
influență rusă în străinătate.
 In acest moment, probabilitatea ca virusul SARS-CoV 2 să ajungă la ceva apropiat de
Gripa Spaniola pare îndepărtată, având în vedere progresele în domeniul sănătății publice și
măsurile luate pentru a preveni răspândirea bolii. În orice caz, potențialele mari pierderi în
vieți și activități economice justifică cheltuieli substanțiale de resurse cu scopul de a limita
daunele. De fapt, țările au urmat o politică de reducere a PIB-ului real - în special în ceea ce
privește călătoriile și comerțul - ca modalitate de a reduce răspândirea bolii. Există în mod
clar un compromis dificil în ceea ce privește viețile față de bunurile materiale, cu puține
discuții în curs despre modul în care ar trebui evaluat și acționat acest compromis.

De ce am ales tema?

Presa participă în construcția lumilor mintale în care trăim mai degrabă decât în
reproducerea „lumii adevărate, în relație cu care trăim ", prin urmare putem spune că mass-
media este un instrument formator de opinii, . Cercetarea de față își propune să analizeze
modul în care informația era diseminată în timpul pandemiei de gripă spaniolă și a pandemiei
de COVID-19, precum si evoluția tehnicilor si instrumentelor utilizate de aceasta.

Scopuri și obiective:
Cum s-a dezvoltat media?
Cum sunt prezentate știrile?
Ce rame sunt folosite?
Senzaționalismul în media atunci și acum.
Cum influențează infodemia societatea

Întrebările de cercetare

Odată cu dezvoltarea societății și a mass-media, ce schimbări s-au impus în formatul

de redactare și de transmitere a informațiilor în timpul celor două pandemii?

Știrile sunt mai periculoase decât boala? Cum influențează media psihomoralul
populației și cum se produce fenomenul de contagiune?

Termeni cheie

Pandemie - boală care atacă aproape toată populația unei regiuni și se extinde pe mai
multe continente
 Mass-media - termen care desemnează ansamblul mijloacelor și modalităților tehnice
moderne de informare și influențare a opiniei publice, cuprinzând radioul, televiziunea, presa,
internetul etc.

Mainstream media - print de mărimi medii cu o audienta mare și eterogenă

Infodemie - supraabundență de informații, unele exacte și altele nu

Populism de pandemie - informații false răspândite pe rețelele de socializare

Metode de cercetare

Chestionar și analiză de conținut

Posibile întrebări pentru chestionar:

Ati auzit de infodemie?

Ce parere aveti despre izbucnirea informatiilor false odata cu aparitia acestui virus?
Credeti ca toată presa (online, tv, ziare) dezvaluie adevarul despre covid?
Credeti că oamenii incep să inventeze stiri despre doar pentru că informatile oferite nu
sunt suficient de clare?
Sunteți de părere că, în prezent oamenii ajung să sufere și de alte boli datorită
răspândirii informațiilor false, față de anul 1918 în timpul pandemiei de gripa spaniolă
când oamenii nu aveau acces la atât de multă informație?
Ați auzit de populismul de pandemie? Dacă da, credeti că informațiile răspândite pe
rețelele de socializare ajută cu ceva populația?
Considerati ca acum din cauza pandemiie anxietatea este mai crescuta fata de trecut?
Cum considerați că portretizează mass-media virusul?
Care credeți că este rolul mass-media în combaterea pandemiei?
Ați auzit de una dintre următoarele conspirații?
În ce măsură vă influențează informațiile prezentate de mass-media cu privire la
pandemia de coronavirus în activitățile de zi cu zi?
Care considerați că este tonul utilizat în prezentarea informațiilor?

Analiza de conținut - analizăm comparativ conținutul știrilor apărute în perioada gripei

spaniole în presa românească și știrilor publicate pe digi.24 despre coronavirus.
Bibliografie

Meg Spratt (2001) Science, Journalism, and the Construction of News, American Journalism

THE ”FORGOEN” I918 INFLUENZA EPIDEMIC AND PRESS PORTRAYAL OF

PUBLIC ANXIETY By Janice Hume

ctoria Bevziuc, Combaterea știrilor false in condițiile provocărilor de securitate-COVID 19,

Chișinău, 2020

Natalia Putina, Dezinformarea si miturile covid-19: Cum le recunoaștem si le abordam,

Chișinău, 2020

Adrian Restian, A virus that has driven the world crazy, București, 2020

Iulian Boldea, Cornel Sigmirean, Identities in Globalization. Intercultural perspectives, Tîrgu

Mureș, 2020

Modelling the effects of media during an influenza epidemic Shannon Collinson1,2 and Jane
M Heffernan1,2