Circuite electrice

• electrocinetica studiază stările electriceale

conductoarelor parcurse de curenți de
conducție constanți în timp.
• regimul studiat de electrocinetică se numește
staționar.
• printr-un conductor aflat în regim staționar va
circula un curent electric de conducție numit
curent continuu.
 Curentul electric de conducție
• Curentul electric de conducție în regim
staționar este determinat de mișcarea
ordonată, staționară a particulelor libere
încărcate electric.
• Un conductor parcurs de curent electric
continuu se găsește într-o stare numită
electrocinetică.
 Tensiunea electromotoare
• Starea electrocinetică se poate
produce temporar prin descărcarea unui
condensator.
• Pentru a întrține o stare electrocinetică,
este necesar de prezența unui câmp electric
imprimat, care corespunde transformării unei
energii neelectrice în energie electrică.
• Câmpul electric se poate obține pe cale
chimică – acumulatoare electrice - , pe cale
termică – încălzirea conductorului – etc.
• În regim staționar intensitatea
câmpului

electric cuprinde doi termeni: 𝐸, și 𝐸 i

ത

• 𝐸, - câmpul electric coulombian produs de

repartiția sarcinilor electrice
• 𝐸 i- câmpul electric imprimat de natură
ത

neelectrică
• integrala curbilinie a intensității câmpului
electric după o curbă închisă , se numește
tensiune electromotoare de contur 𝑒Γ
•
Circulația câmpului electric imprimat după
curba închisă  nu este nulă

• Ea este egală cu t.e.m. de contur după

curba  și se măsoară în Volți - V
•

Pentru o porțiune de curbă cuprinsă între

punctele A și B se definește t.e.m ca – între
cele 2 puncte sau la borne – ca fiind:
•
• Se mai noteaza simplu și cu e.
• Porțiunile circuitului electric în care apar
câmpuri electrice imprimate și care au t.e.m
se numesc surse de tensiune
Simbolizare
•

• Aceea porțiune în care există numai câmp

electric coulombian se nemește receptor.
•
Circulația câmpului electric coulombian care
este produs de sarcinile electrice - 𝐸, - după o
curbă închisă  este nulă:

• Integrala curbilinie a intensității câmpului

electric în sens larg în lungul unei curbe C între
•
două puncte A și B se numește tensiune
electrică în sens larg:
• - este tensiunea electrică în lungul firului
• Câmpul electric are caracter potențial, de
aceea tensiunea după o curbă ce unește direct
punctele A și B, se numește tensiune la borne
ub:

• În regim nestaționar uf este diferit de ub.

• în ncazul general, pe lângă câmpul electric
coulombian și câmpul electric imprimat mai
există și câmpul electric indus / solenoidal, de
fluxul magnetic variabil în timp 𝐸 s -
ത
 • câmpul electric în sens larg va avea trei
componente: 𝐸 + 𝐸 i + 𝐸 s
ത ത ത

• în regim staționar, cîmpul electric nu mai

este nul în conductoare, cum era în regim
electrostatic.
Circuite electrice
• circuitelectric / rețeaelectrică este un
ansamblu de surse și receptoarre de energie
 electrică, legate între ele prin
conductori electrici
• un circuit – rețea se poate caracteriza dpdv
topologic prin:
• laturi
• noduri
• bucle
• Latura: este o porțiune dintr-un circuit el.
Format din elemente legate în serie, cuprinse
 între două noduri. Curentul în orice punct al
unei laturi de circuit este același
• Nodul: este un punctal circuitului în care sunt
conectate cel puțin 3 laturi
• Ochiul / bucla de circuit este o succesiune de
laturi după curbă închisă
• Ex.
• Rețeaua are 2 noduri N = 2 (A și B)
• 3 laturi L = 3 cuprinse între nodurile A și B
• 2 ochiuri O = 2 O1 și O2
• se pot conidera ca și ochiuri ale rețelei ochiul
exterior format din latura din stânga și cea din
dreapta, împreună cu oricare din ochiul O1 sau O2
• laturile sunt parcurse de curenții I1, I2, I3 și conțin
sursele de tensiuni electromotorare E1 și E2 și
receptori cu rezistențele R1, R2, R3, R4 unite prin
 conductori electrici considerați ca având
rezistența electrică nulă.
Teorema întâi a lui Kirchhoff
• Se consideră un nod al unui circuit electric,
înconjurat de suprafața închisă 
• dacă aplicăm legea conservării sarcinii
electrice în regim staționar obținem că i  = 0,
adică, curentul prin suprafața închisă  este
nul
• alegem convenția de semn pentru curenții care
concură în nodul considerat:
• pozitiv pentru curenții care ies din nod
• negativ care intră
• Pentru cazul nostru vom obține:
• Enunț - I T a lui Kirchhoff:
• suma algebrică a curenților laturilor ce se
întâlnesc într-un nod oarecare al circuitului
este egală cu zero.
A doua teoremă a lui Kirchhoff
• se consideră un ochi al circuitului electric și
curba închisă  care trece prin axele
conductorilor ce formează ochiul respectiv:
• Enunț II T K
• suma algebrică a t.e.m ale surselor în lungul
oricărui ochi de circuit este egală cu suma
algebrică a căderilor de tensiune din laturile
ochiului
•
Rezolvarea circuitului:
• Fixăm sensurile arbitrare pentru curenții
rețelei, conform figurii.
• Orientăm ochiurile rețelei prin săgeți curbate
• Cu TI K scriem ecuația pentru nodul A iar cu T
II K scriem 2 ecuații, pentru ochiul 1 și ochiul 2
•
• Se pot calcula valorile tensiunilor În cazul
scrierii teoremei a II-a K se pot evidenția
căderi de tensiune / tensiuni la borne pe
porțiuni ale unui ochi, astfel:

• Se va ține cont de sensul tensiunilor

 Teoremele rezistențelor echivalente
• Considerăm n rezistoare legate în serie:

• Se aplică o tensiune continuă U la bornele A și

B, toate rezistoarele vor fi străbătute de
același curent
•
Tensiunea aplicată va fi egală cu suma
tensiunilor pe fiecare rezistor

• Prin definiție rezistența echivalentă va fi:

• Folosind legea lui Ohm pe fiecare rezistor:

• Obținem

• Rezistența echivalentă:

• sau Resistența
echivalentă este mai mare decât cea mai mare
dintre rezistențele legate în serie
•
• Se consideră cazul a n rezistoare legate în

paralel:
• Tensiunea U aplicată la bornele A și B este
aceeași pentru toate rezistoarele considerate
• Curentul total este egal cu suma curenților
fiecărui rezistor:
• Se obține

• Sau
Relația cu conductanțele laturilor:
•

• Rezistența echivalenta este mai mică decât

cea mai mică dintre rezistențele legate în
paralel
Teorema conservării puterilor
• această teoremă este o consecință a legii
conservării energiei și se enunță:
• într-o rețea izolată, puterea debitată de surse
este egală cu puterea consumată în
rezistoarele rețelei:

• produsul Ek Ik este pozitiv dacă Ek Ik au același

sens, și negativ dacă au sensuri contrare
 Teorema superpoziției
• Curentul din orice latură a unui circuit este egal
cu suma algebrică a curenților pe care l-ar stabili
în acea latură fiecare sursă a circuitului, dacă ar
acționa singură în circuit – celelalte surse fiind
pasivizate, adică înlocuite cu rezistenșele lor
interne
• Metoda se utilizează pentru calculul curentului
dintr-o anumită latură a unui circuit electric, se
mai numește metoda suprapunerii efectelor
 Teoremele de echivalență pentru
laturile active de circuit
• Se consideră n laturi active de circuit legate în
serie:

• Aplicând legea lui Ohm pentru fiecare latură

activă de circuit obținem relațiile:
Adunând aceste relații și ținând
seama că:
• Obținem:
•

• Să considerăm schema echivalentă a

circuitului serie de mai sus
•
Se scrie că:

• Din relațiile

• Și
•
• Se obține relațiile de echivalență a conectării

în serie:
La însumarea algebrică t.e.m se iau cu semnul
plus care au același sens cu curentul și cu
semnul minus cele care au sens contrar
curentului
• Se consideră n laturi active, legate în paralel
• Aplică legea lui Ohm pentru fiecare latură
activă de circuit și obținem relațiile:
• Se adună relațiile și ținem cont de faptul că

• Obținem:

•
• Considerăm schema echivalentă a circuitului
paralel
• Scriem că
• Relațiile de echivalență a legării în paralel

sunt:
• Folosind conductanțele, vom avea:
• În a treia relație si sunt pozitivi termenii
pentru care sensul lui Ek coincide cu sensul Ee și
negativi pentru care Ek este inversul lui Ee
 Teoremele generatorului echivalent de
tensiune si de curent – teorema Thevenin
• Enunț: curentul IAB într-o latură AB de
rezistență R, a unui circuit activ liniar este egal
cu tensiunea între punctele AB la mers în gol
UAB0 (când latura de rezistența R este
întreruptă) împărțită la suma dintre rezistența
R și rezistența interioară RAB între punctele A,
B a circuitului pasivizat – în care nu s-au anulat
toate t.e.m
• Circuitul a este echivalat cu un generator de
tensiune, din b, care are tensiunea
elctromotoare UAB și rezistența interioară RAB

• A
a b
 Teorema generatorului echivalent de
curent – teorema lui Norton
• Enunț: tensiunea UAB la capetele unei laturi AB,
de conductanță G, a unui circuit activ liniar
este egală cu curentul dintre punctele AB la
mers în scurtcircuit IABsc – când latura de
conductanță G este scurtcircuitată - împărțit la
suma dintre conductanța G și conductanța
 interioră GAB între punctele A, B a circuitului
pasivizat (în care s-au anulat toate t.e.m)

• Circuitul electric a este echivalat cu un

generator de curent - b - care are curentul
IABsc și conductanța interioară GAB
• În acest caz avem
• Generatorul ideal de tensiune este un
element activ bipolar pentru care tensiunea la
borne este constantă, indiferent de curent
• Generatorul real este format dintr-un
generator ideal înseriat cu rezistența
 interioară, iar tensiunea la borne va scădea la
creșterea curentului

• Generatorul ideal de curent este un element

activ bibolar pentru care curentul debitat este
 constant, indiferent de tensiunea la borne

fig.a
• Generatorul real de curent este format
dintrun generator ideal în paralel cu rezistența
conductanța – interioară, iar curentul debitat
va scădea la creșterea tensiunii – fig. b
• Un generator real de energie electrică poate fi
asimilat în același timp cu un generator real de
tensiune și cu un generator real de curent
Teoremele de transfigurare stetriunghi
și triungh stea
• Transfigurările de circuit urmăresc înlocuirea
unor elemente de circuit cu altele , în așa fel
încât regimul de curenți și de tensiuni în restul
circitului să rămână neschimbat
• Studiem transfigurarea - stea triunghi și
triunghi – stea între nodurile 1,2,3 ale unei
rețele electrice
• Pentru obținerea formulelor de transfigurare
vom considera regimuri particulare de
funcționare
• Considerăm că bornele 2 și 3 sunt
scurtcircuitate și scriem că rezistența
echivalentă dintre bornele 1 și 2 este aceeași
atât pentru stea cât și pentru triunghi
• Triunghi în stea
 𝑅

• Stea - triunghi 𝑅1𝑅2 𝑅23 = 𝑅2+ 𝑅3+ 𝑅2𝑅13

𝑅12 = 𝑅1+𝑅2+
𝑅3

𝑅3𝑅1
𝑅31 = 𝑅3+ 𝑅1+
𝑅2