Evaluare hidrologie Șerban Vadim gr.201b.

1) Enumerați și explicați elementele oceanului planetar

Oceanul Planetar Constituie cea mai mare parte din hidrosfera terestră şi prezintă un înveliş
continuu de apă sărată al planetei. El acoperă cca 361 mln km2 din aria Terrei (70,8%) şi are
un volum de 2 370 mln km3 . Adâncimea medie este egală cu 3 795 m, cea maximală – cu
11 022 m. Oceanul Planetar este împărţit în patru întinderi mari de apă sărată, acumulată în
cele mai mari depresiuni (oceane), care comunică între ele

Pentru orice ocean sunt specifice următoarele elemente structurale:

a) mări – întinderi vaste de apă sărată relativ izolate de ocean prin uscat sau înălţimi
subacvatice. Se deosebesc de ocean atât după suprafaţă (ele sunt cu mult mai mici), cât
şi după regimul hidrologic şi climatic. Mările se împart în următoarele tipuri: mări
continentale – sunt situate pe continente (ex: Marea Neagră,); mări intercontinentale –
sunt situate între continente (ex: Marea Mediterană,); mări marginale – sunt parţial
înconjurate de porţiuni continentale şi separate de ocean prin arhipelaguri insulare şi
peninsule (ex: Marea Barents,); mări semideschise – ele comunică foarte mult cu
oceanul (Marea Arabică,); mări intrainsulare – sunt situate între insule mari (Marea
Iawa); mări fără maluri (Marea Sargasselor);
b) golfuri – prezintă nişte scobituri în litoral prin care apa unui bazin acvatic pătrunde în
interiorul uscatului şi are schimb liber cu bazinul principal, având acelaşi regim
hidrologic şi hidrobiologic. Exemple sunt golfurile: Persan, Mexican, Hudson etc.
c) strâmtori – prezintă nişte fâşii relativ înguste de apă marină, care despart două porţiuni
de uscat (între continente şi insule) şi fac legătură între două bazine mari acvatice. Cea
mai lungă de pe Terra este strâmtoarea Mozambic – 1 670 km, iar cea mai lată este
strâmtoarea Drake, având în lăţime 1 140 km.
d) strâmtori artificiale (canale marine) – sunt săpate de om: canalul Panama – uneşte
oceanele Atlantic şi Pacific, are lungimea de 81,3 km, până la 300 m lăţime şi 12,5 m
adâncime, se caracterizează cu cel mai mare sistem de ecluze – 6 la număr; canalul de
Suez – cel mai lung, cu cca 161 km – leagă Marea Mediterană cu Marea Roşie.

1) Enumerați și explicați elementele râurilor

La orice râu deosebim următoarele elemente:

 izvor – locul de unde îşi ea începutul un curs de apă. De obicei, acesta-i o baltă, un
izvor subteran puternic, un lac, gheţarii alpini.
 albie (cursul de apă) – sectorul cel mai de jos al văii fluviului prin care curge,
permanent sau temporar, cursul de apă. Ea este în funcţie de roca de bază unde se află,
de relief, învelişul pedologic (de sol) şi cel vegetal, de gradul de eroziune şi de
acumulare a materialului transportat;
 gură de vărsare – locul de vărsare a cursului de apă poate fi Oceanul Planetar, mările,
lacurile, un alt râu mai mare, fluviile, unele însă 182 se pierd în nisipuri.
  deltă – prezintă o câmpie în gura de vărsare a unui curs mare de apă (râu, fluviu). Se
formează datorită predominării acţiunii de acumulare a aluviunilor asupra spălării
acestora de către curenţii litorali. Condiţiile cele mai favorabile de formare a deltelor
sunt caracterul de câmpie al cursului de apă, adâncimea mică a bazinelor în care se
varsă fluviul, cantităţile enorme de aluviuni.
 vale – prezintă o depresiune în care se află albia unui curs de apă, creată prin acţiunea
dominantă a apelor curgătoare

3) Calculați căderea apei râului Nistru, Nipru și Volga.

Denumirea Nivelul izvorului Nivelul Lungimea Căderea apei

răului debușării rîului
Nistru Nistrul izvorăște se revarsă prin 1352km 760 m
în Carpații limanul
Orientali (pe omonim
versantul de nord- în Marea
vest al Muntelui Neagră -0
Rozluci, în Ucraina, m.d.m
la altitudinea de 760
m.d.m
Nipru Niprul izvorăște Punct de 2145km 220m
din podișul Valdai, vărsare: Marea
la altitudinea de 220 Neagră 0
m.d.m m.d.m
Volga Volga izvorăște Punct de 3530km 225m
din Podișul Valdai vărsare: Marea
la altitudinea de 225 Caspică 0
m.d.m m.d.m