Caracteristicile comunicari verbale si nonverbale

Prin comunicare se înţelege orice transmitere a informaţiilor, ideilor şi

emoţiilor de la o entitate sociala (persoană,colectivitate) la o alta prin intermediul
mesajelor.
După apariţia ciberneticii şi a teoriei informaţiei, comunicarea s-a impus ca problemă
majoră de cercetare, cu extindere în toate sferele cunoasterii stiinţifice.
Noţiunea de comunicare include doua aspecte distincte : cel de relaţie şi
cel de proces.
-Ca relaţie, comunicarea se defineste ca interacţiune informaţională în care sunt prezenti
cel putin doi termeni :sursa/emitentul, care generează şi transmite mesaje respectiv
receptorul/destinatarul, care captează şi prelucrează(decodifică) semnalele transmise de
emitent, modificându-şi sub sub acţiunea lor starea iniţială.
-Ca proces , comunicarea se referă la ansamblul operaţiilor de codare-recodare-decodare
şi la succesiunea mesajelor care se transmit între emitent şi destinatar.
Comunicarea poate fi analizată din multe puncte de vedere, cunoscând forme diverse.
Dintre acestea, comunicarea umană, se diferenţiază, după natura substanţial –calitativă a
semnalelor şi alfabetelor utilizate pentru transmiterea mesajelor(codul folosit) şi canalul
predilect de transmitere în :
-comunicare verbală- prin cuvânt. Este specific umană, are formă orală sau scrisă,
permite transmiterea unor conţinuturi extrem de complexe.
-comunicarea nonverbală-prin semne legate direct de postură, mişcare, gesturi, mimica,
înfăţişare.
-comunicare paraverbală-prin însuşiri vocale care însoţesc cuvântul ,cum ar
fi :caracteristicile vocii, intensitatea ,ritmul, debitul vorbirii, intonaţia, [1].
De asemenea în cadrul unei conversaţii 35% reprezintă componenta verbală, pe când
comunicarea nonverbală ocupă 65%.Profesorul Albert Mehrabian susţinea că din totalul
mesajelor emise de un individ 7% sunt verbale, exprimate prin cuvinte, 38% sunt mesaje
vocale, adică inflexiunea, tonalitatea vocii, iar 55% sunt mesaje nonverbale.[2]

Formele de comunicare

Formele de comunicare se intercondiţionează şi se sprijină reciproc.Exprimarea

verbală este facilitată de prezenţa gestualităţii şi mişcării, iar interzicerea acestora, din
considerente întâmplătoare sau experimentale , poate produce perturbări ale comunicarii.
De retinut ca : vorbim cu ajutorul organelor vocale, dar comunicăm cu întregul nostru
corp şi nu numai. Comunicative sunt şi îmbrăcămintea, relaţiile pe care le stabilim,
spaţiul pe care îl ocupăm , distanţele la care ne plasăm faţă de interlocutor.
In cadrul unei discutii ne sunt prezentate diferite forme ale comunicarii :
-Comportamentele comunicative reale pot fi cu dominantă verbală, nonverbală sau mixte.
-Conţinuturile afectiv-atitudinale , indispensabile dimensiunii relaţionale a oricărei
comunicări, se transmit, în proporţii hotărâtoare, prin comunicare nonverbală.
-În comunicarea conţinuturilor explicite comunicarea nonverbală are un rol explicativ sau
ilustrativ, dar are o importanţă redusă.
-In comunicarea unor conţinuturi implicite, rolul formelor nonverbale este foarte
important, multe dintre acestea neputând fi detectate altfel.[3]
-Faţă de implicarea voluntară şi conştientă a partenerilor comunicării în formele verbale,
comunicarea nonverbală scapă cel mai adesea conştientizării, gradul de spontaneitate al
acesteia fiind ridicat.
-In orice comunicare predominant verbală, componenta paraverbală şi cea nonverbală
completează comunicarea, formând un întreg bine structurat, complex şi convergent.

Comunicarea non-verbală

Comunicarea interumană operează cu un ansamblu de stimuli aparţinând celor trei mari

categorii de limbaj :
1. limbaj verbal – graiul articulat şi înţelesurile transmise cu ajutorul cuvintelor
2. limbaj paraverbal – înţelesurile dincolo de cuvinte, întregul bagaj de stimuli şi
semnale transmise prin tonul, volumul şi ritmul vocii
3. limbajul trupului – totalitatea semnalelor transmise prin postură, fizionomie, mimică,
gestică, privire şi distanţe.

Multitudinea de gesturi pe care le folosim pentru a transmite un mesaj: felul în care

strângi mâna cuiva, felul în care ţii mâinile, cum îţi încrucişezi picioarele, mimica feţei,
postura generală a corpului, tonalităţile vocii, zâmbetul, toate au mai multă relevanţă în
receptarea acestuia decât cuvintele.
Aceasta înseamnă că dacă vom controla mai bine limbajul trupului şi tonul vom exprima
exact ceea ce dorim să transmitem şi, pe de altă parte, acordând mai multa atenţie
limbajului corporal al celorlalţi şi încercând să-l descifram, vom putea să îi cunoaştem
mai bine şi vom putea comunica mai eficient. Astfel, dacă mesajul non-verbal îl
contrazice pe cel verbal, oamenii au tendinţa de a ignora cuvintele, ţinând seama
doar de componenta non-verbală.
Oamenii care îşi însuşesc abilitatea de a fi asertivi au mai puţine conflicte, deci mai
puţin stres, reuşesc să-şi îndeplinească nevoile şi îi ajută şi pe ceilalţi să le îndeplinească
pe-ale lor, au relaţii puternice şi pe care se pot baza.
Poate e nevoie de un oarecare efort pentru a comunica eficient, dar deprinzând aceste
abilităţi, poţi învăţa cum să-ţi comunici ideile clar şi să înţelegi mai bine informaţiile
care-ţi sunt transmise.
În relaţiile de muncă, când interacţionăm cu colegii, şeful, subalternii sau cu clienţii
sau furnizorii companiei aceste aspecte îşi pun amprenta chiar asupra rezultatelor
obţinute.
Atât ca vorbitor sau ascultător, trebuie să te asiguri că mesajul va fi comunicat cu
acurateţe. Acordă atenţie cuvintelor şi acţiunilor, pune întrebări şi urmareşte limbajul
corpului.

Avantaje si dezavantaje ale comunicatii de tip verbal

Avantaje ale comunicării verbale:
-se poate realiza în diferite moduri: -în limbaj oral( dialog),
-în limbaj scris
-în limbajul intern.
-permite transmiterea unui conţinut complex, sistemul de informaţii transmis şi receptat
poate fi logic structurat, sistematizat, exprimat într-un limbaj elevat, etc.
-pune în evidenţă capacitatea de gândire şi creativitatea umană
-limbajul intern, vorbirea cu sine şi pentru sine, prezintă un maximum de economicitate,
uzând de prescurtări, condensări, substituind cuvintele cu imagini, viteza de lucru fiind de
sute de ori mai mare decât a vorbirii.
-pe măsura constituirii sale , limbajul intern îndeplineşte funcţii de anticipare, proiectare,
coordonare a limbajului oral şi scris.
-se intercondiţionează cu funcţia cognitivă şi cea reglatorie a limbajului.

Dezavantaje ale comunicării verbale:

-transmite mai greu o anumită stare afectivă( supărare. bucurie, etc), cuvintele nu sunt
întotdeauna suficiente.
-este lipsită de expresivitate, dacă nu apelează la mijloace paraverbale şi nonverbale
-viteza de transmitere si mai ales de receptare a mesajului este mai mică, uneori se poate
mai uşor şi mai rapid exprima printr-un simplu gest.[4]

Avantaje si dezavantaje ale comunicatii de tip nonverbal

Avantaje ale comunicării nonverbale:

-cel mai important avantaj se referă la expresivitate.De exemplu, intonaţia si înalţimea
vocii poate sa sugereze mesaje diferite ale aceluiaşi cuvânt .G.Bernard Shaw spunea că
există 1000 de feluri de a spune da şi 100 de feluri de a spune nu.
-facilitează comunicarea, o completează cu o componentă afectivă , persuasivă sau
ludică.
-mijloacele extralingvistice de expresivitate-gesturile, mimica, postura- însoţesc formele
comunicării verbale, antrenând întraga personalitate.
-dispune de spontaneitate şi mare viteză de comunicare.
-nu se poate imagina nici un fel de comunicare eficientă în absenţa unor componente
extraverbale.
Dezavantaje ale comunicării nonverbale:
-nu poate fi utilizată în procesele de comunicare a unor conţinuturi complexe fără să fie
utilizată şi comunicarea verbală.
-în condiţiile excesului de gesticulaţie, mesajul poate fi alterat, reacţia fiind de respingere
sau negare a conţinutului transmis.[5]

Concluzie: Toate formele de comunicare sunt importante şi se condiţionează reciproc.

Pentru o comunicare eficientă şi completă sunt necesare atât mijloace de comunicare
verbale cât şi nonverbale.
Bibliografie:
- 1 Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea – Comunicarea nonverbală: gesturile şi postura:
cuvintele nu sunt de-ajuns, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2005.
-2 Ştefan Prutianu – Manual de comunicare şi negociere în afaceri, Vol.: Comunicarea, Editura Polirom,
Iaşi, 2000.
-3 Irena Chiru – Comunicare interpersonală, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003.
-4 212891410-Comunicare-Verbala-Si-Comunicare-Nonverbala referat
-5 Pârvu, Ilie. Filozofia comunicării, Editura Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”,
Bucureşti, 2001