Asigurarea dreptului la muncă a persoanelor cu dizabilități

1.Cadru legislativ

Munca persoanelor cu dizabilități este reglementată prin Legea nr. 76/2002 și

Legea nr.448/2006, actualizată în 2019(Publicat în MONITORUL OFICIAL nr.
1.006 din 18 decembrie 2006) . Potrivit acestor legi, ai dreptul la muncă, în funcție de
pregătirea profesională și de gradul de handicap, iar angajatorul trebuie să îți ofere
același respect ca restului angajaților. De asemenea, Legea nr. 448/2006 actualizată
mai menționează că de facilități și drepturi beneficiază tinerii și adulții cu handicap,
cetățeni români, ai țărilor membre UE sau non-membre UE pe perioada în care au,
potrivit legislației în vigoare, domiciliul sau reședința în România.

2.Drepturile persoanelor cu dizabilități la locul de muncă

Potrivit legislației, ca persoană cu dizabilități ai mai multe drepturi garantate de

instituțiile guvernamentale, printre care cel la formare profesională, la concediu și
drepturile salariale.

Dreptul la formare profesională al unei persoane cu dizabilități

Conform Legii nr. 76/2002(Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 103 din 6

februarie 2002) și Legii nr. 448/ 2006 actualizată în 2019(Publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 1.006 din 18 decembrie 2006), persoanele cu dizabilități care doresc să
se integreze sau reintegreze profesional pot face acest lucru în mod gratuit, în urma
unei evaluări și orientări profesionale, indiferent de tipul sau gradul de handicap,
vârstă sau sex. Pe durata acestui proces, pot avea acces la informare și alege o
activitate/meserie care să se potrivească pasiunilor, abilităților și pregătirii lor
profesionale. De orientarea profesională asigurată de stat pot beneficia persoanele
școlarizare cu vârsta corespunzătoare integrării în câmpul muncii, cei care nu au un
loc de muncă, persoanele fără experiență sau cele care doresc reconversia
profesionala.

3.Dreptul la concediu al unei persoane cu dizabilități

În privința concediului de odihnă, Codul Muncii spune că pot beneficia de cel puțin
trei zile lucrătoare suplimentare:

 angajații care lucrează în condiții grele sau periculoase;

 tinerii sub 18 ani;
 persoanele cu dizabilități.

Dacă se încadrează în două sau mai multe dintre situațiile de mai sus, legea prevede
ca suplimentul de concediu de odihnă să se realizeze prin însumarea minimelor
prevăzute de legislație pentru fiecare situație în parte.
Drepturile salariale și alte beneficii 

O persoană cu dizabilități, beneficiază, pe lângă salariul lunar, și de indemnizația de

handicap sau de cea de însoțitor (dacă este cazul). Mai mult, are aceleași drepturi
salariale precum ceilalți angajați, însă nu va plăti impozitul pe salariu. În ceea ce
privește pensia, dacă a realizat un stagiu de cotizare, potrivit legii, pot beneficia de
reducerea vârstei de pensionare în funcție de gradul de handicap, conform
următoarelor situații:

 reducere de 15 ani pentru persoanele cu handicap grav, dacă au calitatea de

asigurat și au achitat cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare;
 reducere de 10 ani pentru asigurații cu handicap accentuat dacă au achitat cel
puțin două treimi din stagiul complet de cotizare;
 reducere de 10 ani pentru persoanele cu handicap mediu dacă au realizat stagiul
complet de cotizare.

În plus, dacă lucrează de la domiciliu, pot beneficia, din partea angajatorului, de

transportul la și de la domiciliu a materiei prime și a materialelor diverse necesare
realizării activității. Mai mult, o persoană cu dizabilități poate lucra mai puțin de opt
ore pe zi, dacă aceasta a fost recomandarea comisiei de evaluare.De asemenea,
angajatorul este obligat să ofere un preaviz plătit de minimum 30 de zile lucrătoare
la desfacerea contractului individual de muncă pentru motive neimputabile acestuia.

4.Instituții obligate să angajeze persoane cu dizabilități

În general, autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private cu

cel puțin 50 de angajați sunt obligate prin lege să angajeze un număr de persoane cu
dizabilități egal cu cel puțin 4% din numărul total al angajaților.

5.Obligațiile angajatorului

Firmele sau instituțiile care nu angajează persoane cu dizabilități pot opta pentru una
dintre alternativele de mai jos:

 plata lunară spre bugetul de stat a unei sume echivalente cu 50% din salariul
minim brut la nivel de țară înmulțit cu numărul de locuri de munca pe care nu au
angajat persoane cu dizabilități;
 achiziționarea de produse sau servicii realizate de unități protejate autorizate într-
o sumă echivalentă sumei datorate la bugetul de stat.
6.Facilități pentru angajator în cazul angajării unei persoane cu dizabilități

Angajatorii care au salariați persoane cu dizabilități beneficiază de câteva facilități

fiscale. Acestea sunt deductibile de la calculul profitului impozabil următoarele: 

 Cheltuielile realizate pentru adaptarea la noul loc de muncă;

 Cheltuielile efectuate pentru cumpărarea de utilaje sau echipamente care urmează
a fi folosite de către persoanele cu dizabilități;
 Cheltuielile aferente transportului persoanelor cu dizabilități între casă și locul de
muncă;
 Cheltuielile necesare transportului materiilor prime, al produselor finite și al altor
produse la domiciliul persoanelor cu dizabilități dacă acestea lucrează de acasă.

De asemenea, cheltuielile necesare pentru integrarea la locul de muncă, pentru

pregătirea, orientarea și perfecționarea profesională a persoanelor cu dizabilități sunt
deductibile din bugetul asigurărilor de șomaj pe care firma îl plătește către bugetul de
stat. 
Cei care angajează persoane cu dizabilități deși nu sunt obligați de lege, vor
primi de la stat, timp de un an, salariul minim pe economie pentru fiecare persoană
angajată, dacă aceasta este păstrată drept angajat cel puțin doi ani. De asemenea,
angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenți cu
dizabilități, sunt scutiți de la plata asigurării de șomaj și chiar primesc lunar, timp de
18 luni, anumite sume, după cum urmează:

 un salariu de bază minim brut, pentru absolvenții ciclului inferior al liceului sau
ai școlilor de arte și meserii;
 1,2 salarii de bază minime brute, pentru absolvenții învățământului secundar
superior sau ai unei școli postliceale;
 1,5 salarii de bază minime brute, pentru absolvenții unei instituții de învățământ
superior.

Unitățile protejate autorizate, înființate pentru a angaja persoane cu dizabilități

beneficiază, la rândul lor, de câteva avantaje:

 scutirea de la plata taxelor de autorizare la înființare sau de reautorizare;

 anumite drepturi acordate de autoritățile locale, finanțate din fonduri proprii.

7.Locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități

Ca persoană cu handicap, poți practica aproape orice meserie în care dizabilitatea nu

reprezintă un impediment în realizarea sarcinilor de zi cu zi. Mai jos sunt câteva
sugestii de joburi:
 Freelancer – o meserie relativ simplă, care permite unei persoane cu dizabilități sa
lucreze de acasă. Singura condiție este să aibă o specializare sau să fie dispusă să
învețe din mers. Dacă se pricepi să scrie, se poate înscrie pe o platformă de profil,
pentru a scrie sau corecta cărți digitale; dacă știe Photoshop și alte programe
similare, poate aplica pentru proiectele din sfera de design grafic. Chiar dacă este
de părere că nu are o înclinație de care să profite, poate învăța o mulțime de
lucruri prin intermediul platformelor online de tip MOOC;
 Asistent virtual – se va ocupa de organizarea programului angajatorilor tăi, va
răspunde la emailuri, iar uneori chiar va puutea coordona sarcini realizate de alți
angajați;
 Specialist Social Media – dacă le place să petreacă timp pe rețelele sociale, poate
folosi aceste platforme pentru a obține un venit decent. Firmele mici sau unii
antreprenori nu au timp să își administreze rețelele sociale, așa că angajează
oameni pentru a se ocupa de acest lucru pentru ei;
 Tester de aplicații mobile – este unul dintre puținele locuri de muncă în care nu
nu are nevoie de experiență sau de o anumită specializare. Tot ce are de făcut este
să instaleze o aplicație pe telefon sau să intre pe pagina web pe computer și apoi
să completeze un chestionar referitor la experiența avută. Dacă descoperă anumite
anomalii sau întâmpină dificultăți în accesarea unor secțiuni din aplicație, trebuie
să raportezi acest lucru;
 Traducător – dacă știe bine o limbă străină, poate munci ca translator, fie pentru
un centru de traduceri, fie online. Va avea ocazia să traducă documente, diverse
articole și chiar reviste sau cărți dintr-o limbă în alta. Dacă este specializat pe o
limbă străină, cu atât mai ușor va găsi un astfel de loc de muncă;
 Tutore – dacă are răbdare și îi place să explici diverse concepte altora, poate
câștiga din acest lucru. Există numeroase platforme cu joburi de tutore pentru
matematică, limbi străine, fizică, biologie 
 Contabil – poate munci la o firmă sau să aibe propria firmă și să lucreze pentru
mai mulți clienți. Are nevoie de studii superioare de specialitate, însă, după ce
capătă experiență, îi va fi destul de ușor să găsească un nou job;
 Software developer – așa cum îi spune și numele, un astfel de profesionist se
ocupă de scrierea de cod, testarea, îmbunătățirea și mentenanța aplicațiilor sau
diverselor programe.