Programul Phare CBC 2006/INTERREG III A al

Uniunii Europene

Proiectul
„Experienţă transfrontalieră pentru educaţia
preşcolară”

CULEGERE
DE POEZII, CÂNTECE ŞI SCENETE
PENTRU PREŞCOLARI

Proiect implementat de
Grădiniţa cu program prelungit nr. 14 Arad

ARAD , 2009

ECHIPA MANAGERIALĂ :

1
Coordonator proiect : Dir. Instit. ŢOLDAN RODICA
Asistent proiect : Insp . şcolar LUCUŞA MARIA
Responsabil monitorizare şi evaluare:
Insp . şcolar LUTA MARIA
Responsabil financiar:ec. GULER DORINA

COLEGIUL REDACŢIONAL :

CENTRUL DE RESURSE :
Instit:ŢIFREA DOINA
Instit.DEIAK DINA
Instit .BOC CRISTINA
Secretar MARIAN EUGENIA

REDACŢIA:

ECHIPA DE LUCRU :
GRĂDINIŢA P.P. nr. 15 ARAD

Dir.Instit.ALECU MARINELA (responsabil)

Instit. KNAPIK ARINA
Instit. DON OLIMPIA
Instit.PESTEAN NICOLETA

CONSULTANT DE SPECIALITATE:

Insp . şcolar prof .SORICEU EMILIA

2
 ARGUMENT

„ Copilul se naşte curios de lume, nerăbdător de a

se orienta în ea. Literatura îi satisface această pornire, îl
încântă; ca să fie opere de artă, scrierile pentru copii
trebuie să intereseze şi pe oamenii maturi şi instruiţi"
G. Călinescu

Autoarele pun la dispoziţia educatoarelor, texte

literare necesare desfăşurării actului de educare a
limbajului, contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor
copiilor, la formarea deprinderilor de exprimare corectă,
logică, expresivă. Ghidul pentru institutori, debutanţi din
învăţământul preşcolar şi primar conţine poezii, cântece,
scenete cu tematică variată.
Aici, educaţia este realizată prin mijloacele artei
cuvântului, dincolo şi în sprijinul programei de
specialitate: activează intelectul, exersează comunicarea şi
conduita, facilitează accesibilizarea, valorifică
experienţele şi trăirile.
Prezenta lucrare este un ghid valoros pentru
educatoare şi contribuie la apropierea copilului de
literatură încă de la această fragedă vârstă.

Inspectori şcolari,
Prof. EMILIA SORIŢEU
Inst. MARIA LUCUŞA

3

Cântec de primavară
Sus pe dealuri primăvara
Umblă şi presară flori
Şi-n văzduhul de mătase
Se zăresc vâslind cocori.
În oraş unde se-nalţă
Şiruri lungi
De blocuri noi.
Rândunica cea vovioasă
Se întoarce înapoi.
Primăvară, primăvară,
Roagă tu o rândunea
Ca să vină să- şi clădească
Cuib lângă fereastra mea.
Pentru tine primăvară
de Otilia Cazimir
Şiruri negre de cocoare,
Ploi călduţe şi uşoare,
Fir de ghiocel plăpând,
Cântec îngânat in gând,
Sărbătoare...
Zumzet viu prin zărzări.
Oare, cânta florile la soare?
Ca pe crengi de floare pline,
Nu ştii: flori sunt, ori albine?
Pentru cine?...
Pentru tine, primăvară ,
Care-aduci belşug în ţară,
Care vii peste câmpii
Cu bănuţi de păpădii
Şi cu cântec de copii.
Cântec de primăvară
de Ştefan O.
Înfloresc grădinile,
Ceru-i ca oglinda,
4
Prin livezi albinele Vrem acum să vină.
Şi-au pornit colinda.
S-au topit zăpezile,
Cânta ciocirliile Caldă-i ziua, caldă,
Imn de veselie, Pârâiaşe sprintene
Fluturii cu miile Prin grădină saltă.
Joacă pe câmpie.
Ne lăsăm paltoanele
Joacă fete si băieţi Dragă primăvară
Hora-n bătătură. Şi cu toţi, de-a prinsele,
Ah! de ce n-am 10 vieţi, Ne-om juca pe-afară.
Să te cânt natură!
Primăvara
Primăvara
de Daniela Crâsnaru Vrem să plece repede
Iarna din grădină,
Într-o dimineaţă Primăvara veselă
pe când eu dormeam. Vrem acum să vină.
florile de gheaţă, S-au topit zăpezile,
au fugit la geam.
Caldă-i ziua, caldă,
S-au scăldat în zori, Pârâiaşe sprintene
pînă-au prins culori. Prin grădină saltă.
Primăvara nouă Ne lăsăm paltoanele
Le-a-mbăiat in rouă Dragă primăvară
şi-n grădina mea Şi cu toţi, de-a prinsele,
le-a poftit să stea. Ne-om juca pe-afară
Primăvara
Primăvara
Vrem să plece repede
de Vasile Alecsandri
Iarna din grădină,
Primăvara veselă

5
A trecut iarna geroasă,
Câmpul iar a înverzit
Rândunica cea voioasă
La noi iarăşi a sosit.
Dintr-o creangă
În alta zboară
Sturzul galben, aurit
Salutare, primăvară,
Timp frumos, Bine-ai venit!
Turturelele se îngână,
Mii de fluturi vezi zburând
Şi pe harnica albină
Din flori miere adunând.
Cântă cucu-n dumbrăvioară
Pe copacul înflorit.
Salutare, primăvară,
Timp frumos, Bine-ai venit!
Reţetă de primăvară
Să punem soare
SCENETĂ
În loc de ceaţă
Să punem vântul cald
În loc de gheaţă.
Iar în copaci,sătui
De geruri grele,
Să punem frunze,
Flori şi rândunele.
Să punem la arat tractoare
Să punem oameni
Harnici pe ogoare
Şi inspiraţi de cei străbuni
Să punem vite pe păşuni.
Să punem dragoste
Şi bucurie
Să punem pace,
Linişte şi armonie
Voioşi , încrezători
Şi cu speranţă
Să punem dragoste de viaţă.
6
 PENTRU CINE ÎNFLORESC FLORILE?

PERSONAJE
Prezentator I Albina I Laleaua
Prezentator II Albina II Narcisa
Prezentator III Albina III Lăcrimioara
Licuriciul Zâna florilor Bujorul
Fluturele Ghiocelul Margareta
Furnica Brânduşa Trandafirul
MămăruţaI Albăstreaua Macul
Mămăruţa II Zambila
Mămăruţa III Păpădia

Decorul îl reprezintă o poiană în care sunt adunate,

grupuri - grupuri, gâzele.

PREZENTATOR I PREZENTATOR II

Când primăvara a venit, În poiană-s adunate

Natura-ntreagă s-a trezit
Şi sub razele de soare,
Florile-şi deschid petale
Totul freamătă de viaţă,
E zarvă mare în verdeaţă
Şi răzbate o-ntrebare:
Florile,
Pentru cine înfloresc, oare?
Gâze multe, colorate.
Toate au o problemă,
Vor să rezolve o dilemă.
Fiecare, aşa cum ştie,
Meritele îşi descrie.
Şi se crede-ndreptăţit
De flori să fie iubit.

Fiecare gâză îşi face intrarea, în pas de dans şi se

prezintă. Fondul muzical, la alegere (de exemplu: „Flori pe

7
portativ” de Anca Toader şi Valentin Moraru , Ed. Erc Press,
Bucureşti, 2007- fond muzical şi versurile cântecelor referitoare
la flori.
LICURICIUL
Sunt un licurici,
Parcă-s dat cu sclipici.
Noaptea strălucesc,
Florile mă iubesc.
Parcă sunt o mică stea
Şi am lumina mea.
Cu aripi verzişoare,
Îmi place orice floare
FLUTURELE
Toate florile-nfloresc
Şi pe mine mă iubesc.
Sunt zburdalnic şi poznaş,
Cel mai drăguţ fluturaş.
Mă aşez pe-a florilor potire,
Ca toate să mă admire.
Aripile-mi colorate,
Îmi sunt chiar invidiate
FURNICA
Sunt furnica din poveste.
Orice floare care este
Pentru mine înfloreşte.
Cu miresme mă răsfaţă,
De la mine multe-nvaţă:
Să fii harnică mereu,
A munci, nu este greu.
Să munceşti cu bucurie,
Viaţa dragă să îţi fie!
MĂMĂRUŢA I
Am frumoasă pălărie
Şi hăinuţă purpurie,
Cu puncte negre-n spate,
Purici verzi, mănânc pe
săturate.
De aceea florile mă iubesc
Şi doar pentru mine
înfloresc.
MĂMĂRUŢA II
Că am haine cu buline,
Asta vede orişicine.
8
Eu însă şi folosesc
Pe frunză când mă opresc.
Fiincă am un obicei:
Le curăţ de puricei!
MĂMĂRUŢA III
Sunt o mică mămăruţă,
Mi se spune gărgăriţă.
Cu buline pe aripe
N-am astâmpăr două clipe.
Şi aduc la flori,
Din depărtări, scrisori.
Unde voi zbura,
Norocul îl vei afla.
ALBINELE
Zum, zum, zum,
Haideţi din nou la drum!
Pe câmpii şi pe răzoare
Noi zburăm
Din floare-n floare
Zum, zum, zum,
Haideţi din nou la drum!
ALBINA I
Florile sunt frumuşele
Şi-mi place să stau cu ele.
Doar pe noi ne răsfaţă,
Cu culoare şi dulceaţă.
Voi vorbiţi doar în zadar,
Ce faceţi cu-al lor nectar?
Eu sunt albina „Hărnicuţă”
Ce strâng mierea în cofiţă.

ALBINA II
Uite stupii cu albine,
Eu sunt vesela albină, Vesele şi gospodine,
În grădina de flori plină. Muncesc cu hărnicie,
Zbor din floare-n floare, Fără ca să pregete
Ispitită de culoare. Şi scot mierea aurie,
Florile râd în lumină, Să te lingi pe degete.
Cântă întreaga grădină!
Eu culeg migălos
Polenul cel preţios. FURNICA

Am vorbit, ne-am lăudat,

ALBINA III Însă tot nu am aflat

9
Pentru ce-s atâtea flori,
Cu multe culori?
Pe Zâna Florilor s-o întrebăm,
Problema să o rezolvăm.
intră Zâna Florilor
ZÂNA FLORILOR
Florile îşi fac apariţia ,în pas de dans şi se aşează în partea
opusă a locului în care stau gâzele
GHIOCELUL
Eu sunt micul ghiocel,
Drăgălaş şi mititel.
Alung iarna din ţară
Şi-aduc mândra primăvară.
Sunt viteaz şi mândru tare,
Mă lupt cu zăpada mare,.
Ger şi vânt eu biruiesc,
Pentru toţi eu înfloresc.
ALBĂSTREAUA
Sunt frumoasa albăstrea,
Din cer mi-am luat culoarea.
Mă numesc „Nu-mă-uita”
Şi vă alung uitarea.
În buchet să mă culegi
BRÂNDUŞA
Sunt Doamna Florilor,
Regină,
Cu anotimpurile ţin eu sfat,
Ce flore trebuie s-apară,
Ce floare trece la iernat.
Să se prezinte fiecare,
Şi astfel veţi afla,
Ce spune orice floare
Despre menirea sa.
Sunt brânduşa cea sfioasă,
Apar în pădurea deasă.
Zvon de primăvară-aduc,
Cânt cu ghioceii-n grup.
Printre frunze eu răsar,
Nu mă chinui în zadar.
Aduc multă culoare,
Bucurie pentru fiecare.
ZAMBILA
10

Sunt floare vitează,
Ca şi fraţii mei,
Viorelele , albastre
Şi albii ghiocei.
Albă, albastră,
Roză-i floarea mea,
Cu parfumul meu
Te pot îmbăta.
Sunt a primăverii
Tânără copilă
Şi numele meu este zambilă.
PĂPĂDIA
Prima floare din câmpie
Sunt eu, mica păpădie.
Din razele de soare,
Mi-am sorbit a mea culoare.
Între smocuri de verdeaţă,
Eu am frunzuliţa creaţă.
Nasturi galbeni, visători,
Îmi sunt gingaşele flori.
LALEAUA
Sub razele blânde de soare,
Laleaua îşi desface floarea.
Adun în fiecare floare,
A curcubeului culoare.
În zorii zilei îmi deschid
Frumoasele petale
Şi, tainic, seara le închid
În dulcea mea visare.
NARCISA
Eu sunt narcisa, albă floare,
Cu primăvara
Apar sub soare.
Îmi ridic capul încet-încet
Şi am un parfum discret.
Uneori, am galbenă culoare,
Pe care-am luat-o de la
Soare.
Şi privesc al păsărilor zbor
În zarea cea senină, fără nor.
LĂCRIMIOARA
Lăcrimioara mă numesc,
Cu clopoţei de-argint
Mă împodobesc.
Fiecare fir are
Boabe de mărgăritare.
Bucurie-n suflet eu sădesc
Şi bunătatea-n oameni
11
O trezesc.
Frumuseţea şi parfumul meu
Pluteşte-n aer tot mereu.
BUJORUL
Sunt bujor roşu ca focul,
Dar mai sunt şi roz, şi alb.
Sângele îmi urcă-n faţă
Dacă dau de un necaz.
Eu sunt mândru şi fălos,
Dar aproape n-am miros.
Sunt floare frumoasă,
Fericit eu stau în glastră.
MARGARETA
Sunt o albă margaretă,
Printre flori eu sunt vedetă.
Am polenul auriu,
Admirată pot să fiu.
De sunt dăruită,
Ca floare aleasă,
Îmi spun pe şoptite:
Sunt cea mai frumoasă!
TRANDAFIRUL
Alb, galben sau roz,
Roşu ca rubinul,
Rege între flori,
Eu sunt trandafirul.
Ca boboc în floare,
Am parfumul fin,
Rouă pe petale,
Iată: sunt divin!
MACUL
Cu petale roşioare
Capul mi-am împodobit,
Ca să vadă orişicare,
Că din lan am răsărit.
Câmpia e casa mea,
Iar eu sunt o floricea.
Numele acestei flori,
E macul adormitor.
GÂZELE
Pentru oameni
Sunteţi bucurie,
Să trăiţi o veşnicie!
Vă purtăm în gând,
Sunteţi raiul pe pământ.
PREZENTATOR III
12
 Pentru fiecare.
Toate florile din lume, De sunt gâze mititele,
Indiferent de-al lor nume, Sau sprintene păsărele,
Îşi arată a lor petale, Pe toate vor să le răsfeţe

În final se dansează Cu dulceaţă şi frumuseţe.

„ Dansul florilor şi al
gâzelor”.

SCENETA

CARNAVALUL FLORILOR

Apar 3 copii: MACUL:

13
 Dragi părinţi şi spectatori
Nu suntem prea mari
actori
Însă noi ne-am pregătit,
La serbare v-am poftit,
Să vedeţi cum ştim cânta,
Recita şi-apoi dansa.
FLUTURE:
Totuşi de se va-ntâmpla
Să ne încurcăm cumva,
Vă rugăm să ne iertaţi
Şi să ne aplaudaţi.
ZEFIR:
Bine aţi venit
În împărăţia florilor
E o lume de basm
Şi nestemate,
De zâmbete şi puritate,
Bine aţi venit
În lumea culorilor
Începe: CARNAVALUL
FLORILOR!
ZEFIRUL:
-Fii aici binevenită
Primăvara mea iubită!
Cântec :”Vine primăvara”
Vine primăvara
Pe dealuri şi câmpii
Sună toată ţara
De cântece zglobii,
Peste campuri şi livezi,
Ţara o îmbracă
Primăvară, vis dorit,
Bine-ai venit!
Vine primăvara,
Cu-alaiul ei de flori
Se îmbracă ţara
În strai de sărbători
Lumea toată e a ta,
Râzi copile, râzi
Pretutindeni este loc
De cânt şi joc!
PRIMĂVARA:
Sunt primăvara şi-am venit
Cu alai de flori albastre
Şi cu cerul însorit
Pe meleagurile noastre.
Cu bagheta mea de soare,
Mugurii-i prefac în floare
Ghiocei şi brebenei
Flori de măr şi stanjenei.
14

Din meleagul de unde vin
V-aduc soare şi senin
Ciripit de păsări mii,
Iarbă verde pe câmpii
Bucurii pentru copii.
TRANDAFIRUL:
Primăvară, primăvară
Vii la munte, vii la mare
Îmbrăcată ca o floare,
Surazand în chip de soare.
TRANDAFIRUL:
- Sunt frumosul trandafir,
Din focul razelor de soare
Port bogat veşmant
Cu mine dulcea primăvară
Coboară pe pămant.
ZEFIRUL:
Mă numesc zefir zburdalnic
Sunt vioi, dar cam şăgalnic!
Cu-ale mele aripioare
Duc polen din floare-n floare
Răspandesc seminţe-n zbor
Şi mă-ajută-n munca mea,
Fluturaşii din valcea!
GHIOCELUL:
Eu sunt alb şi mititel
Şi mă cheamă “ghiocel”
De cum vine făurar
Sub zăpadă chiar răsar.
Şi cu clopotu-mi ceresc
Toate florile trezesc!
Cling, cling, cling!
Hai ,copii la joacă-acum,
Zburdaţi vesel pe afară
C-a venit din nou în ţară
Mult dorita primăvară!
BUJORUL:
Eu sunt bujorul
Cu petale de foc,
Cu miros plăcut
Şi mândru foc
Cântec:
„A înflorit un ghiocel”
A înflorit un ghiocel
Şi-o viorea a răsărit
Un fir de iarbă se zăreşte
De sub covorul alb
Ce s-a topit.
Refren:
Primăvară, primăvară
15
Peste tot ai înflorit
Primăvară, primăvară
Tot frumos ai revenit,
Primăvară, primăvară
Cat de mult te-am aşteptat,
Primăvară, primăvară,
Haină verde ai îmbrăcat!
Un mieluşel zburdă vioi
Pe câmpul proaspăt înverzit
Două răţuşte stau la soare
Gazele zboară
Din floare în floare.
(Fluturii fac un pas în faţă)
Toţi copiii mă cunosc!
MACUL:
Eu sunt macul din câmpie
Şi port haină purpurie
Să ne pregătim acum,
Fluturaşii sunt pe drum!
Cântec :
Săptamâna florilor
Se prezintă florile din
cantec
Luni în iarba de safir
S-a ivit un trandafir
Marţi a răsărit bujorul
Căruia-i dusesem dorul
Miercuri iată garofiţa
Scanteindu-i cununiţa
Joi pansele s-au deschis
Sub zănatecul cais
Vineri-galbene lalele
Înflorit-au bland şi ele
Sambătă langă un tei
Vezi un palc de stanjenei
Iar duminică în zori
Margarete şi cicori
Prin seninul adierii
Ţes podoabe albe verii.
Apare VARA
- Eu sunt vara călduroasă
Şi sunt tare bucuroasă
Căci cu frăţiorul soare
Luminez peste ogoare
Mândre spicele de grâu
Cresc înalte pan la brâu.
Iar când eu sosesc, se ştie
Merg copiii-n colonie.
Toţi se bucură cu mine
Căci e cald şi bine!
16
 Iarăşi vara a sosit.

Cântec : Vara a sosit FURNICA:

Eşti un greieraş isteţ
Vara a sosit Şi un mare cantăreţ!
Crângul e-nflorit
Soarele-i de foc GREIERAŞUL:
Roadele se coc la, la
Hai copii la câmp Cri, cri, cri, ce bine-mi pare
Veseli să zburdăm Că-i frumos, e cald ,
Aerul curat E soare!
Să îl respirăm. Să-mi strunesc vioara mea
Ca să cant voios cu ea!
Refren:
Hai veniţi copii FURNICA:
Vara e în toi
Hai veniţi copii - Vestea-I bună
Vara-i pentru noi. Şi mă bucur
Chiar acum m-apuc
Să scutur.
BUBURUZA:
GREIERAŞUL:
Hai cu bucurie
Căci vara a sosit Lasă lucrul, hai la joc
Florile-n campie S-avem vară cu noroc.
Frumos au înflorit.
FURNICA:

GREIERAŞUL: Termin lucrul unu-doi

Şi-apoi joc şi eu cu voi.
-Cri, cri, cri
Eu am ghicit GREIERAŞUL:

17
 VARA:
Eu mi-am pregătit arcuşul
Mâine-n zori - Printre crengile uscate
Când mă trezesc Soarele uşor răzbate
Am să dau mare concert. S-a desprins din el o rază
Şi deodată luminează
Cântec : Gandăcei cu haine ro
Spune-mi iubite copilaş
BUBURUZA 1
FURNICA:
Că am haină cu buline
Eu sunt harnica furnică Asta vede orişicine
Ce pe arşiţă căldură Eu însă şi folosesc.
Strang bucate pentru gură, Pe frunze cand mă opresc
Şi în miezul cald de vară Fiindcă am un obicei
Pun bucatele-n cămară. Le curăţ de puricei.

BUBURUZA 2
BUBURUZA:
De n-ai fi frumoasă zână
- Aşa-s ele muncitoare, Noi muream pe sub ţărană
Harnice, nevoie mare Mai vedeam noi
Şi cat suntem noi de mici Mândrul soare?
Să-nvăţăm de la furnici! N-ajungeam
Nici până-n seară
Cântec : Fără tine , dragă vară!
Dacă furnica s-ar fi
gândit
PRIMĂVARA;

18

În lumea asta mică
Toţi avem un rost, o muncă.
GAROAFA:
Florile vă dau nectar
În pahare de cleştar.
TRANDAFIRUL:
Caldă şi frumoasă vară
Hai , rămai la noi în ţară!
Cântec :
“ Vacanţa mare”:
Frumoasă vară, iar ai sosit
Vacanţa mare, bine-ai venit,
Noi prichindeii
Mult ne bucurăm
Vacanţa mare
Toţi o aşteptăm.
Refren
Vacanţa, vacanţa,
Să fii copil ce bine e,
Vacanţa, vacanţa
Să vină cat mai repede.
Vom sta la mare
Cam o săptămană
Plăteşte tata
Leafa pe o lună
La grădiniţă bine
Ne-am purtat
La munte tabără am meri
19
 Vara

Vară dragă , ai sosit

Cu grâul ingălbenit,
Cu cireşe roşioare
Coapte şi gustoase tare,
Cu vacanţele la mare
Si cu jocurile tale
Ce-i atrage-ntreaga zi
Vara Pe drăguţii de copii.
Verde-i câmpul si umbros, Tu aduci căldură , multă
Plin e câmpul de Si mult soare zi de zi
miros, Tu esti anotimpul care ,
Arde soarele de Îi bucura pe copii.
foc,
Vara grânele se Vino, vino, dragă vară
coc.
Dinspre sat se- Vino, vino, dragă vară
arată-n zori

Cârduri de Noi cu drag te aşteptăm

seceratori, De cu zori şi până-n seara
Tractorişti, voioşi, Tot pe –afară să zburăm!
zglobii, Fructele se coc la soare
Cu flori mândre-n Noi zburăm din floare-n
pălării. floare.
Cei ce-n cale-i văd, Iarba creşte ne-ncetat
le spun: Vară , vară , dragă vară
- Spor la lucru! Tare mult te-am aşteptat.
- Noroc bun!

20
 Vino, vara!
Vino, vino, dulce vara,
Să mai ies la câmp, afară,
Să cutreier văi fugind,
Plaiurile să colind.
Să mă uit cum vin la ape
Turmele, sa se adape,
Dintre fagi să desluşesc
Viers de fluier ciobănesc.
Freamăt de pădure verde
Auzul să mi-l dezmierde,
Ostenit apoi să cad
Jos, la umbra unui brad.
Si să-mi fie câmpu-n floare,
Ceru-albastru-nvelitoare,
Să m-adoarma-n dulce cânt
Brazii clătinaţi de vânt!
Convingem vara?
De aş convinge vara
Să nu plece ,
Să pot purta fustiţa
cu buline,
Nu fie vânt şi vreme
rece,
Nici frunze-n
toamnă, balerine.
Spre care zări zburaţi voi,
Păsări călătoare?
Iarăşi fugiţi de-al
iernii frig?
Dar poate nu va
mai fi
Vara trecătoare.
De am să-ncerc să o conving!
Nu-mi place ploaia
Şi nici vântul rece
Să ne unim
Şi să convingem vara
Să nu stea doar trei luni
21
Şi-apoi să plece Vara
Lăsând în nostalgie
Toată ţara! Cu firea ei cea arzătoare
Sosit-a vara înapoi.
Toţi pomii sunt în sărbătoare
În tei stă floare
Lângă floare...
E dulce vara pe la noi!

Când dimineaţa se iveşte

Din al văzduhurilor fund,
Tot câmpul
Parcă întinereşte
Iar, deşteptată de pe prund,
Cireada satului porneşte...

În urma ei un roi de grauri,

Ca nişte valuri cenuşii,
S-amestecă prin bălării.
S-aşază-n coarne pe la tauri,
Fac fel de fel de nebunii.

Până ce-n zarea depărtată

Spre lacul trist
Se pun pe drum.
Şi cum se duc, -
Acum ş-acum
Se mai zăresc încă o dată,
Ca rămăşiţa unui fum.

22
 Vacanţă la ţară
Vacanţa la mare
Îmi amintesc văzduhul
Mirosind a vară Bine e să mergi la mare
Când dealuri colindam, Când e luna lui Cuptor,
Din zori şi până-n seară. Te bronzezi
Sub mândrul soare.
De soare-mbătată,
Beam apă de izvor, Pe nisipul lucitor,
Obrajii îmi erau Stai mai lângă mal cu mama
Petale de bujor. Să te vadă cum înoţi
Aşa eşti în siguranţă
Trudită, în iarbă Foarte bine vezi că poţi.
Apoi mă tolăneam,
Trăind visarea-n O zi de vară
Care mă copilăream.

Îndelung priveam Într-o zi de vară,

Cerul cu perdele, Când e cald afară
Să număr aşteptam Luăm vacanţa
Primele stele. mare,
Şi plecăm la mare.
Apoi, întorcându-mă
Pe uliţă, spre casă Anul şcolar s-a
Găseam Regina Nopţii încheat,
În rochie de mireasă. Ş-în vacanţă am
intrat,
Era târziu, şi-oftam Toţi copiii sunt
După atâta umblătură, fericiţi,
Dar mulţumită, adormeam Că vor merge la
În suflet cu natură! bunici.

23
 Am să stau o vară-ntreagă
Să fac baie-n
Marea Neagră!
Iar la puiul de
ţestoasă
Rămas singurel
acasă,
Vara la mare I-am promis din
prag de uşă
Că-i aduc în
găletuşă
Apă bună de la
mare,
Ca să-şi pună în
mâncare!
La ţestoasă i-am
promis
Un cadou! Dar
dac-ai zis,
Nu ştiu ce-am să-i
duc. Apoi
Mai bine-o luăm cu
noi

24
În pădure când e vară
În pădure, când e vară,
Frunzele răcoare cară.
Şi-o adună cu mult zor
Sub coroana pomilor.
Eu, pe iarba verde, moale,
Vânt de toamnă
S-a pornit aşa deodată,
Vântul toamnei să tot bată,
Să legene crengile,
Să usuce frunzele.
S-au copt toate fructele:
Gutui, nuci şi pere,
Struguri, prune, mere.
Toate noi le-am adunat
Să le-avem pentru iernat.
Toamna
de O. Cazimir
Trece vântul
Prin copacii goi
Culeg cerul din frunzare
Bob cu bob şi alb de spumă
Cole-n palme se adună.
Iartă-mă, frate stejar,
Că te văd atât de rar.
Te voi desena mai bine,
Să stai în caiet la mine.
Şi zvârle cu castane-n noi.
Dar în liniştea
Din umbra lui,
Nu-i răspunde glasul nimănui.
Doar o frunză-a mai foşnit,
Departe,
Ca o filă-ntoarsă
Dintr-o carte.
Toamna
de Demostene Botez
Toţi acei ce-ntreaga vară
Am muncit
Din zori în seară,
Toamna au roade bogate,
Au şi fructe şi bucate.
Mere, pere, în panere,
Prune bune şi alune,
Şi gutui amărui
25
Cu puf galben ca de pui,
Şi tot felul de legume
De nu le mai ştii pe nume.
Toamna
A venit toamna ceţoasă,
Unde te duci toamnă dragă?
- Dragă toamnă, un’ te duci
Doar în fustă şi papuci?
- Eu mă duc să scutur nuci,
Să dau soarelui poruncă
Sus pe deal şi jos în luncă,
Să-ndulcească viile,
Să coacă gutuile.
- Toamnă, dacă osteneşti,
Spune-mi, când te odihneşti?
Am odihnă cu toptanul,
De acuşi până la anul!
Toamna
- Toamnă de ce vii la noi,
Copacii să ni-i despoi,
Cântăreţii ni-i alungi,
Nopţile le faci mai lungi?
- Am venit să vă aduc
Poame multe şi mă duc!
Dar să ştii că-n urma mea
Frunzele au ruginit,
Vremea este răcoroasă,
Florile s-au vestejit.
Ploi mărunte-ncep să cadă.
Dealurile sunt pustii,
S-au sfârşit de prin ogradă
Jocurile de copii.
Toamna
A venit deodată
În haină bogată,
Să trezească-n flori
Teama de ninsori.
Păsări călătoare
Cu dorul de soare
Le auzi trecând
În cârduri plecând.
Iar ca o dovadă,
Ploi încep să cadă,
Câmpul pustiind,
Ierburi risipind.
Vine iarna şi mai grea.
Cântăreţii de plecară
Se întorc la primăvară.
Toamna la grădiniţă
Frunza galben-ofilită
26
Se desprinde de pe ram!
Ploaia rece şi grăbită
Bate: pic, pic, pic la gem.
Păsările călătoare
Stoluri, stoluri se adună
Şi spre ţările cu soare
Pleacă toate, împreună.
Picături nenumărate
Cad pe drum şi-n poieniţă
Umbreluţe colorate
Se grăbesc la grădiniţă.
Toamna
de O. Goga
Văl de brumă argintie
Mi-a împodobit grădina.
Firelor de lămâiţă
Li se usucă rădăcina.
Peste creştet de dumbravă
Norii suri îşi poartă plumbul
Cu podoaba zdrenţuită
Tremură pe câmp porumbul.
Fructele
Toamna cea de roade plină
Şi cum de la miază-noapte
Vine vântul fără milă,
De viforniţa păgână
Se-ndoiesc nuci bătrâni,
Plânge-un pui de ciocârlie
Sus pe cumpăna fântânii.
Toamna
Toamna cea cu vânt şi ploi
A venit iar pe la noi.
Să mai laşi şi vreme bună,
Căci recolta se adună.
Dacă tu vei lăsa brumă
Prin grădini să strălucească,
Semn atunci,
Drăguţă toamnă,
Că ne-apropiem de iarnă.
Fum pe coşuri o să iasă,
Iar noi o să stăm în casă
Mulţumiţi de ce-am făcut
Şi că toamna a trecut.
Ne-am găsit hambare pline
Că am muncit frumos şi bine
Iar la anul de-om ajunge,
Alte recolte vom strân
A copt fructele-n grădină ,
Mere rumene , frumoase ,
Pere galbene zemoase .
Struguri aurii în vii ,
27
Prune mari şi brumării .
În cămară le vom pune
Că la toamnă –s tare bune
Iarna
Totu-i alb in jur cât vezi,
Noi podoabe pomii-ncarcă
Şi visează sub zăpezi
Satele adormite parcă
Doamna iarnă-n goană trece
În caleşti de vijelii;
Se turtesc pe geamul rece
Nasuri cârne si hazlii.
Iarna
Iarna bine-ai venit!
Toţi copiii te-au dorit
Fulgii tăi zboară uşor
Pe pământul roditor.
Iarna noi te-am aşteptat
Cu podoabe şi cu brad,
Pe deal se aud copii
Cu săniuţe şi ski .
Baba iarna
Baba iarna zvãpãiata
A trimis un fulg la mine,
Sã mã-ntrebe dacã-s gata
S-o-ntâlnesc cum se
cuvine.
-"Las-sã vinã tot fuguţa!"
Am rãspuns cu bucurie,
-"O aştept cu sãniuţa,
Ce mai vorbã? Las-sã vie!"
28

Iarna în noapte
Este iarnă şi e noapte,
Pe cer stelele sclipesc,
În adânc întunecate,
Ca şi comorilor ceresti.
Norii cern uşor zăpada,
Fulgii cad, parcă plutesc,
Iar copacii in zăpadă,
Se aude cum soptesc.
Iarna-mbracă toată ţara,
Cu o rochie albă, seara
Şi cu fulgi pufoşi de lână,
Se aşterne pe fântână.
Ninge!
Ssst!... Măicuţa gerului,
Cu mânuţa îngheţată,
Bate-n poarta cerului
Şi întreabă supărată:
- Unde-s stelele de sus?
- Iaca, nu-s!
Vântul rău le-a scuturat
Şi le-mprăştie prin sat.
Uite una: s-a desprins
Dintr-o margine de nor
Şi coboară - ncetişor...
- Oare-a nins?
E un fulg şi-i cel dintâi
Şi aduce-n vânt ninsoare,
Drumuri albe peste văi,
Râs curat în ochii tăi,
Sănioare,
Zurgălăi...
Ninge, ninge
Ninge, ninge, ninge-ncetişor
Cade, cade cate-un fulg uşor
Câmpul, pomii
Şi întregul sat
Haină albă toţi au îmbrăcat.
Iarna
Din palatul ei de nea
Cocoţată sus pe o stea
Blânda iarnă dirijează
Fulgii moi de catifea .
Doi fulgi mici s-au aşezat
Pe copacul cel înalt
Şi privesc cum toţi copiii
Au pornit la colindat.
Iarna
Stau în casă şi privesc,
Micii fulgi ce strălucesc.
29
Ei cad, se-aştern uşor,
La noi au venit cu dor.
Ei în cor ne desenează,
Iarna albă, luminoasă.
A venit iarna voioasă,
În veşmântul luminos,
Şi-l aduce pe Hristos.
S-a oprit în palma unul,
Iute, iute inchid pumnul.
Desfac pumnul
Unde-i fulgul?
S-a topit în palma mea
Ca o lacrimă de nea.
Vine iarna

Toată lumea-i mulţumeşte, Vine, vine, vine iarna,

Că aduce pe Hristos.
Mesia Chip Luminos .
Iarna
Vine de departe, hăt!
Cu căciuli de promoroacă
Şi cojoace de omăt.
Vine gerul, care pune
Flori de gheaţa la fereşti
Şi mămica iar ne spune
Adormindu-ne, poveşti .

Când rapid şi fără veste

Iarna-ncepe –a ei poveste ,
La război ea stă să ţeasă
Pânza albă de mătase .
Şi cât n-ai timp de-o clipire
Toţi copacii din livadă
Au pe ramuri coliere
De ţurţuri şi de zăpadă.

Fulgul de zăpadă

Pe obraz, pe nas, pe umăr,

Tot cad fulgii fără număr.

30
 Iarna
Zăpada cade-ncetişor
Iar fulgii parcă
Ar cânta în cor
Covorul alb se-aşterne
Iar de zor
Iar eu la geam
Stau gânditor .
La streşini ţurţurii sunt mii
Dar nu stau mult ,
Ci cad uşor
Căci toată gloata de copii
Îi vor ochi prin jocul lor.
Iar ochii mei căprui sticlesc
La faţă m-am îmbujorat
Oh iarnă scumpă
Îţi mulţumesc
Pentru decorul minunat !
Că pe-un ger aşa de mare
Cui îi arde de
mâncare?
Vis de iarnă
Iarna vine dinspre munte
Scuturând cu dărnicie
Un covor de flori de ghiaţă
Şi puf alb .... de păpădie .
Fulgi de nea a iernii zestre ,
Ţurţuri , flori pe la ferestre
Şi oglinzi fermecătoare
Pun patine în picioare .
Pomii plini de promoroacă ,
Se-odihnesc în haină nouă ,
Când bunica răsuceşte
Al povestei fir de rouă .

Gerul

Codrul geme şi trosneşte

Moş Martin se răsuceşte
În bârlog , pe altă parte
Şi adoarme mai departe .
Iepuraşul Urechiuş ,
N-a scos nasul din culcuş .
Chiar şi vulpea cea haină
A rămas în vizuină .

31
Ţurţurul Fulgul de zăpadă

De jgheabul casei mele S-a oprit pe geana mea ,

S-a aninat poznaş Gingaş primul fulg de nea
Un turţure de gheaţă Iarnă bine ai venit !
Subţire şi trufaş . Tare mult ai zăbovit !
Creştea văzând cu ochii
Şi pe-nserat târziu Lasă-ţi fulgii argintii
În razele de lună Peste vale şi câmpii
Părea mai străveziu . Cerne mult fă-mi derdeluş
Dar într-o zi cu soare Să pornesc la săniuş .
O rază a venit
Şi ţurţurul de gheaţă
Plângând mi s-a topit . Săniuţa

Neaua peste tot s-a pus

A venit iarna drăguţa
Hai copii pe deal în sus
Să ne dăm cu săniuţa.

Câte unul câte doi

Ne suim în sănioară
Fără cai şi fără boi
Săniuţa fuge, zboară.

Toţi sunt rumeni la obraz

Mulţi coboară şi mulţi suie
Unii râd, fac mare haz,
Alţii capătă cucuie.

32
 SCENETA

În jurul pomului de iarnă

Mai mulţi copii în jurul pomului de iarnă . Înainte de

deschiderea cortinei apare îmbrăcat în uniformă de poştaş cu o
geantă în spate .

TIC PITIC Eu sunt Tic Pitic Poştaşul

Ce cutreier tot oraşul .
Vin cu tolba în spinare ,
Să aduc o veste mare
La copiii mari şi mici ...
Ei , ( priveşte în jur )
dar nimeni nu-i pe-aici ?
Apare o fetiţă îmbrăcată cu şorţ de grădiniţă , cu o jucărie în
mână .

TIC PITIC Ia te uită !... o fetiţă

Şi-i cu şorţ de grădiniţă !

FETIŢA ( îl zăreşte şi se apropie în grabă ) :

Tic pitic , în geanta mare
Ai pentru noi vreo scrisoare ?

TIC PITIC Am una cu-o veste bună

Hai s-o citim împreună !
,, Aşteptaţi-mă copii
Vin cu-un sac de jucării”
Iar mai jos aici priveşte :
Moş Crăciun , el iscăleşte .

33
FETIŢA Ah , ce veste minunată !
Am s-anunţ copiii-ndată
Tic – Pitic îti mulţumim ,
Iar de vrei noi te poftim
Împreună s-aşteptăm,
Bun venit să îi urăm
Moşului care stăbate
Drumul lung cu traista-n spate ,
Să aducă jucării ,
Bucurii pentru copii .

TIC PITIC Bucuros aş sta dar ştii?

Mă aşteaptă şi-alţi copii .
Şi cum noaptea-ncet se lasă ,
Mă grăbesc spre altă casă ,
Prin troienii de ninsoare ,
Cu veşti asemănătoare .

FETIŢA Să mai vii!

TIC PITIC Da , cu plăcere

Şi – acum plec ....,,La revedere !”

FETIŢA La revedere ! La revedere !

( Se deschide cortina , copiii cântând un cântec .

După ce cântecul încetează , apare fetiţa săltând de bucurie .)

34
FETIŢA Ura ! Ghiciţi cine vine ,
Ascultaţi aici la mine !
,, Aşteptaţă-mă copii
Vin cu-n sac de jucării ...”
Aţi ghicit cine soseşte
Şi cine se iscăleşte ?

COPIII Moş Crăciun ! Moş Crăciun !

UN COPIL Moş Crăciun o să ne-aducă

Astăzi multe jucării ,
Dar noi ştim cu toţi să-i spunem
Cântece şi poezii?
Ia să vedem cine ştie
Despre moşu-o poezie ?

UN COPIL Ştiu eu ...

( se spun mai multe poezii închinate lui Moş Crăciun )

ALT COPIL Iar acum să ne-adunăm

Şi un cântec să cântăm .

( Copiii cântă cântecele învăţate . Se mai spun şi alte poezii .

Se aude un plâns înăbuşit : apare un iepuraş ştergându-se la
ochi )

COPIII Ia priviţi un iepuraş

Plânge ca un copilaş .

Unul dintre copii se apropie :

- De ce plângi iepuraş bun ?

35
IEPURAŞUL Nu-l găsesc pe Moş Crăciun .

COPIII Dar de ce ? Vrei jucării ?

IEPURAŞUL Nu vreau jucării copii ,

Vreau bomboane , ciocolată ,
C-am mâncat varză-ngheţată
Şi mă doare gâtul rău .

O FETIŢĂ Stai puţin să văd şi eu !

( Iepuraşul deschide gura , fetiţa se uită )
Vai , săracul , ai răcit ,
Vorbeşti gros şi răguşit ,
Şi ce roşu eşti în gură ....
Ai cumva temperatură ?
Parcă-ar fi , parcă n-ar fi ! ...

ALT COPIL Să-i aducem doctorii ,

Şi apoi îi vom aduce
Puţin unt şi lapte dulce ,
Repede boala să-i treacă ,
Cu noi la joc să se-ntreacă .

( Apare un ursuleţ şchiopătând ) .

COPIII Un alt musafir ne vine

Martinică , ce-i cu tine?

36
URSULEŢUL Mor , mor , da-ţi ajutor ,
M-am lovit la un picior ,
Tot umblând din loc în loc
Făr-un pic de noroc ...
N-am găsit un strop de miere
Să mănânc să prin putere .

UN COPIL Stai la noi să te-ajutăm ,

Rana să ţi-o vindecăm,
Iar de vine Moş Crăciun
Pentru tine îi vom cere
Un borcan mare de miere .

( Copiii îi iau în mijlocul lor pe iepuraş şi pe ursuleţ .

Apare un copil în uniformă de doctor cu o trusă , alţi copii dau
ajutor , pansează ursuleţul si-i dau doctorii iepuraşului . Se aud
clopoţei).

UN COPIL Linişte !... Cred c-a sosit

( se uită spre uşă )
Moş Crăciun , să-i cântăm
,,Bun venit” să îi urăm .

COPIII Moş Crăciun , bun venit ,

Bradul nostru-mpodobit ....

Apare Moş Crăciun iar apoi urmează împărţirea

darurilor

37
38
Căpşuna nemulţumită
O căpşună cu pistrui
Şi cu fes micuţ verzui
Se plângea că de la soare,
Toţi pistruii-i cresc mai tare
Şi că are muuuult necaz
Că-i prea roşi-n obraz
Şi pân’ să răsară luna
Se tot văicărea într-una
Of şi vai
Fir-ar să fie
De ce n-am precum ciperca
Pe căpşor , ….. o pălărie
Cireşul
Măi cireşule, nu vrei
Să-mi dai în dar nişte cercei
Dacă tot îmi baţi in geam
Cu bobiţe dulci pe ram?
Ba eu vreau, că-s inimos
Şi-am să las o creangă-n jos!
Dar fetiţa de îndată
Toţi cerceii i-a mâncat!
La piaţă
Căpriţa merge la piaţă
Ca să cumpere verdeaţă
Pentru iezişorii ei:
Ia de doi lei pătrunjei
Şi morcovi de alţi doi lei;
Ia şi-o varză înfoiată
Şi mai cumpără salată;
Ia ridichi şi ia spanac,
Toate iezilor le plac.
Şi căpriţa ştie bine
Că au toate vitamine
Şi că iezii ei frumoşi,
Mâncându-le, cresc sănătoşi
Ursuleţul cafeniu
Ursuleţul cafeniu
A pornit-o către râu
Să-ncerce să şi-o potolească
Ar fi mâncat el bine
Nişte miere de albine
Dar harnicile făpturi
I-au tras nişte înţepături.
39
Ciupercuţa cu papuci
Ciupercuţa cu papuci
A pornit-o pe cărare
- Unde te duci? Unde te duci?
Strigă Izma şi-o Cicoare.
La oraş dragele mele,
Şi răspunse ea voioasă
Ca să-mi cumpăr picăţele
Si-o umbrelă mai frumoasă.
Ia-mi şi mie o umbreluţă
Că sunt mică şi drăguţă
Si aş vrea să fiu ca tine
O ciupercă foarte bine.
Hoaţa
Azi vulpiţa-cumetriţa
S-a-ntrecut în răutăţi
A furat dintr-o ogradă
Patru puişori cu moţ;
Vă-ntrebaţi cum i-afurat?
Pas, pas, pas pe după gard,
Iar bleguţii puişori,
Au crezut că-i mama lor,
Vulpea rea i-a transformat
În friptură de mâncat.
Iepuraşii
Vine trenul de la Iaşi
Încărcat cu iepuraşi
Unul sare de pe scară
Altul tuşti pe geam
afară.
Numai unul mic de tot
Are lacrimi mari pe bot:
Mai încet nene frânar
Că sunt mic şi vreau să
sar.
Pătrunjelul
Am ieşit ieri, pe-nserat
În stratul de zarzavat;
Pentru supă, mama scoate
Rădăcini albe, curate,
Lungi şi foarte aromate.
- Ce scoţi, mamă,
Din grădină
Ca să-ţi fie supa bună?
- Scot fire de pătrunjel,
Zarzavaturi fel de fel.
Pătrunjelul e gustos,
Dar şi foarte sănătos:
Vitamine multe are
Şi e plin de minerale.
40
 Morcovul
Morcovul din stratul nou
Este preferatul meu:
Galben spre portocaliu,
Plin de vitamine, viu,
Creşte mare în pământ
Cu frunzele verzi în vânt.
Şi aleargă şi se joacă
Fără să mai obosească.
Morcovii îmi plac şi mie,
Iar mama-n bucătărie,
Îi spală şi-i pregăteşte
Şi la masă ni-i serveşte.
Iepuraşul cel fricos
Cu morcovi creşte sănătos.
Roşia
O pisică şi-un pisoi,
Buni prieteni amândoi,
Au ieşit azi în grădină
Să se joace la lumină.
După-o joacă pisicească,
Oprind să se odihnească,
Au zărit printre verdeaţă
O minge roşie, lucioasă.
Au sărit
S-o prindă-n gheare
Şi au dat de-o...stropitoare!
Mingea lucioasă din strat
Era o roşie şi s-a spart!
Veveriţa
Veveriţa din pădure
Vrea nuci multe şi alune.
Vine şi îmi dă lăbuţa,
Ce fricoasă e drăguţa !
Are puişori micuţi
Nebunatici şi drăguţi
Cu ochi mari şi frumuşei
Nu te mai saturi de ei.
Albinuţa Zum-Zum-Zum
Albinuţa Zum-Zum-Zum
Pleacă la plimbare-acum
Treaba ea şi-a terminat
Şi-o vacanţa şi-a luat.
Vrea să zboare,
Drept spre mare
Să stea întinsă la soare
Bagajul l-a aranjat
De nimic nu a uitat.
Grebla, sita, lopăţica
Găletuşa mititica,
Pălăria, ochelarii
Cei rotunzi făcuţi din floare
Papucii şi un colac,
Puse bine în rucsac
Albinuţă Zum-Zum-Zum,
Îţi doresc :
Drum bun, drum bun!
41
Cat - Pisoi la vânătoare
La plimbare-n curtea largă,
Cat-Pisoi ar vrea să meargă
Spre poiata, unde-n soare,
Se stârnise zarva mare.
După stratul cu petunii,
Stă pândind din ochi păunii,
Care ţipa-n disperare,
Liniştea s-o înfioare.
Toropite-n clăi de pene,
Cinci găini culeg alene,
Ramele imaginare
În grădină, pe cărare.
Dar deodată, din senin,
Douazeci de vrăbii vin
La doi paşi. Şi se opresc.
Gureşe şi răscolesc.
Prafu-n care se-mbăiază
Şi pe pene îl pudrează.
Iar ăst-timp, pisoiul are
Chef nebun de vânătoare.
Dintre toate, doar o vrabie
Vrea s-apuce
În gheara-i sabie
Se-ncordează şi ţinteşte,
Lovitura-şi pregăteşte.
Si deodată: ţuşti spre ea
Peste-o frunza de lalea.
Însă chiar când e în zbor,
Latră Ham-Căţel de zor.
Supărat că prada-i fuge,
Cat-Pisoi aproape plânge.
Ba, mai mult se înfioară
Când dă bot
În cioc c-o cioară
Cioclul negru îl priveşte,
Penele şi le zburleşte
Deranjat pentru nimica
De puiuţul de pisică.
Umilit si speriat,
Cat-Pisoi s-a resemnat.
Şi prima dată simte-n el
Adversitate spre căţel.
- Nu-i nimic !
Când mă fac mare
Şi-o să plec la vânătoare,
O să-l las închis în şură,
Poate-aşa tace din gură.
42
Arici Pogonici
Ghem de spini si ţepi uscate,
Sta-ntărit ca-ntr-o cetate.
Poate trece un vecin
Peste el cu carul plin.
Că nu simte nici atât
Cât l-ai gâdila pe gât.
Ca să-l scoată, ca să iasă,
Câinii-l latră. Lui nu-i pasă.
Unul, încercând un pas,
S-a ciocnit în ghimpi la nas.
Fiindcă tontul şi netotul
Si-a vârât în ace botul.
Dac-ar fi citit aici
El află ce-i un arici,
Insă câinii n-au habar
De tipar şi-abecedar.
Nesupus la gând pizmaş,
Bogorici e drăgălaş
Cui îl ia cu prietenie
Cântă-i numai din tipsie
Şi-ţi şi joacă o chindie.
Buburuza şi Ghiocelul
Dimineaţa, în grădină,
A ieşit un ghiocel,
Raze blânde de lumină
Soarele-ndreptă spre el.
O roşcată buburuza,
L-a privit, l-a tot privit
Şi, c-un zâmbet cald pe buze,
Lângă el a adormit.
Când să plece mai departe,
Buburuza, ce-a văzut?
Punctele, vai, de pe spate,
Câte unul au căzut!
Nu vă fie de mirare,
Că, având doar un picior,
Ghiocelu-n graba mare,
I-a sărit in ajutor.
Zâna Primăverii vine,
Bucuroasă, lângă ei,
V-ajutaţi? E foarte bine!
Bravo! Bravo, dragii mei.
43
 Căprioara
Peste podul de la moară
A trecut o caprioară.
Am strigat-o din cărare
Să nu fugă aşa de tare,
Că nu-s lup şi nici dulău
Ca să-i fac cumva vreun rău
Ea de mine nu se teme,
Dar mi-a zis ca n-are vreme.
În pădure lângă tei
O aşteaptă puiul ei.
Broasca şi Răcuşorul
Un' te duci, tu, răcuşor?
Mă duc, broască, să mă-nsor!
Ia-mă, răcuşor, pe mine,
Căci cu mine-ai s-o duci bine
Îmi da tata o moşie
Şi-o baltă cu stufărie...!
Eu, broscuţă, te-aş lua,
Dar mi-i ca m-oi încurca:
N-ai nici cap de legătoare,
N-ai nici trup de cingătoare,
Nici picior pentru papuc...
La ce oare să mă-ncurc.
Melcul Supărat
Vine melcul supărat
O furnica l-a pişcat
Şi cum vine, pâş-pâş-pâş
Se-ntâlni cu-n cărăbuş
Strigă melcu-n gura mare:
- Nu te mai prăji la soare,
Dăte-ncolo,
Nu-mi sta-n drum
Că te iau in coarne-acum.
Concertul din pădure
În pădure-i mare bal
Ţapul cântă la ţambal
Ursul cântă la trombon
Un arici la xilofon
Vulpea cântă la vioară,
Veverţa la chitară
Ţânţarul cel mititel
Bâzâie pe nas şi el
Şi e foarte feric
Ţopăie într-un picior
Că a fost primit in cor.
44
 DRAMATIZARE

RIDICHEA URIAŞĂ

POVESTITORUL: Dragi copii vă spun îndată

O poveste minunată:
Într-o zi cu soare plină
S-a dus moşul în grădină
Să plivească şi să scoată
Din pământ ridichi şi ceapă.
Cum mergea el printre straturi
Să culeagă zarzavaturi,.
Dintr-o dată a văzut
Din pământ cum a crescut
O ridiche uriaşă
Mândră ,roşie, făloasă.
Moşul s-a oprit in cale
A privit-o cu mirare
Si tiptil,tiptil s-a dus
Mai departe şi a spus:
“Dac-o scot facem din ea,
Salatele cate-om vrea!”
Apucând-o de cotor
Trase singur binişor
Fără nici un ajutor.
“Hei-rup,hei-rup!
Hai ridiche uriaşă
Să te duc la mine-acasă!”
Dar ridichii nici ca-i pasă

45
 Din pământ nu vrea să iasă.
MOŞUL: “Nu pot singur, ce-s de vină ?
Babo ,babo,vino,vină !
De m-ajută ca să scot
Uriaşa din grădină
BABA:
“-Iaca vin ,dar de ce oare
A crescut aşa de mare?”

MOŞUL: Lasă , lasă nu-ntreba

Eu apuc de frunze-aşa
Ia-mă de mijloc , nu sta!

TOŢI: “-Hei-rup,heirup,
Hai ridiche uriaşă
Te ducem la noi acasă !”

BABA: “-Vaice greu se lasă scoasă ,

Stai moşnege binişor
Să mai chem un ajutor:
-Măriuca , Petrişor!”
MĂRIUCA: “-Bunicuţa, vin de zor!

MOŞUL: “-Eu apuc de frunze-aş,

Babo,de camaşa mea,
Măriucă nu mai sta,
Prinde cingatoarea mea!”

TOŢI: “Hei-rup,hei-rup,
Hai ridiche uriaşă
Te ducem la noi acasă !”

46
BABA: “-Ce-o fi vrând să-i facem oare?
Ne mai trebuie-ajutoare!”

MĂRIUCA: “-Ia să-l chem. şi pe - Azorică,

Nici acuma nu ţi-e frică ?”

MOŞUL: “-Eu apuc de frunze-aşa

Babo , de camaşa mea,
Mariuca , nu mai sta
Prinde cingatoarea mea!
Haide , haide Azorică
Trage,trage fara frica!”

TOŢI: “-Hei-rup,hei-rup,
Hai ridiche uriaşă ,
Te ducem la noi acasă !”

MOŞUL: “-Ce ne facem fraţilor,

Să mai chem. un ajutor!”

MĂRIUCA: “-Pisicuţa , Miorlăilă ,

Veniţi repede-n grădină !”

MOŞUL: “Eu apuc de frunze-aşa

Babo de camaşa mea
Măriuca nu mai sta
Prinde cingătoarea mea!
Hai mai repede-Azorica
Trage,trage fara frica
Pisicuta,ia-l indata

47
 Pe-Azorică chiar de coadă !”
TOŢI: “-Hei-rup,hei-rup,
Hai ridiche uriaşă
Te ducem la noi acasă!”

BABA: -Nu suntem de-ajuns , vezi bine

Iată-un şoricel că vine
Să-l primim cum se cuvine:
-Vino ,te rugăm frumos
Poate ne eşti de folos!...

MOŞUL: “-Eu apuc de frunze-aşa

Babo de camaşa mea
Măriuca nu mai sta
Prinde cingătoarea mea
Hai mai repede - Azorică
Trage,trage fără frică.
Tu pisică ia-l îndată
Pe-Azorică chiar de coada.
Hai şi tu mai lasă frica,
Trage Chiţ,cât poţi pisica!
“-Hei-rup,hei-rup,
(ridichea iese din pământ)

MOŞUL: “-Aţi văzut cum a ieşit,

Dacă noi toţi ne-am unit?

Toţi cântă după o melodie la alegere:

Hai ridiche uriaşă

Haide ,hai la noi acasă
Să mâncăm şi să jucăm

48
 Cu toţi să ne bucură.

DRAMATIZARE

SCUFIŢA ROŞIE

CRAINIC: Fost, a fost odinioară

O fetita rumeioară,
Rumeioară ca o fragă,
Tuturor le era dragă,
Dar, din toţi, mai cu-nfocare
A iubit-o mama mare,
Care i-a făcut pe plac
O scufiţa ca un mac.

MAMA: Ţine, draga mea fetită

Cu codiţe si scufiţă,
Fripturica, murături,
Pâine, nuci si prăjituri
La bunica să le duci
Dar să nu cumva s-apuci
Prin pădure, draga mea,
Că lupul, de te-o vedea,
Cât îl ştii că e de rău,
Va fi vai de capul tău!

SCUFIŢA: Bine, mama, te ascult,

Ştii cât te iubesc de mult!

49
MAMA: Du-te-atunci şi nu uita
Ce ţi-a spus mămica ta
Coşuletul te aşteaptă,
Dar, Scufiţo, ţine minte:
Să urmezi cărarea dreaptă
Şi să mergi pe drum, cuminte!

SCUFIŢA: Ah! Dar iat-un iepuraş

Mititel si dragalaş!

IEPURAŞUL PIC; Eu sunt Iepuraşul Pic!

Nu mi-e frică de nimic
Şi nici chiar de vânător,
Că sunt iute de picior.
-Vino, Mic,
-Vino, Mic,
Vino, să-ţi vorbesc un pic!

IEPURAŞUL MIC: Am venit, ce s-a-ntâmplat?

Spune de ce m-ai chemat?

IEPURAŞUL PIC Vezi fetiţa cu scufiţa ?

Spre pădure s-a-ndreptat!

MIC Vai de mine, ce tot spui?

Eu ştiam că proastă nu-i...
Cum s-a dus, de ce s-a dus
Chiar în gura lupului?

PIC ŞI MIC: Haide, iute s-alergăm,

Pe fetiţă s-o salvăm!

50
PIC: Eu sunt Iepuraşul Pic,
Nu mi-e frică de nimic
Şi venit-am ca să-ţi spun
Că nu faci un lucru bun
Prin pădure, dac-o iei...

SCUFIŢA: Aşaaa? Am s-o iau aunci prin crâng,

Şi flori multe am să strâng,
Bunicuţei să le duc.
Dar de vorbă nu mai stau,
Că-i târziu şi vreau s-ajung
La bunica, bătrânica !

MIA: Ciupercuţa Lia, Ciupercuţa Lia,

Să ne-ascundem pălăria!
Lupul rău, de ne-o găsi,
Cu piciorul ne-o strivi!

LIA : Nu mai sta, vino fuguţa !

Lupul rău, nevoie mare
Vine-ncoace pe cărare!
Vino după pom, aici !
El e mare şi noi, mici !

LUPUL: Tiii! Ce foame mi se face!

A !dar cine vine-ncoace ?
O Scufiţă Roşie???
Uite-o! Stă acum pe loc!
“Lupule, azi ai noroc!”

51
SCUFIŢA: Vai de mine, lupul, vai!!
Am păţit-o! Fuga, hai!

LUPUL: Ia stai, ia stai, unde fugi?

Pe unde vrei să apuci?
Orice-ai face, tot te-nghit,
Că de foame sunt lihnit!

MIA: L-ai văzut, drăguţa mea?

Cum îmi bate inima!!!
Ai văzut ce vrea urâtul,
Negriciosul, mincinosul,
Răutatea, mâncăciosul!
Pe Scufiţa vrea s-o ia!
Să nu-l lăsăm, draga mea!

LIA: Hai, mai bine să-l pândim

Şi pe lup, când îl zărim,
Pe Scufiţă s-anunţăm !
Hai, aici, sub pom să stăm !

GÂNDĂCELUL: Lupule, să nu fii rău,

Că fetiţa cu scufiţa
A venit s-adune flori
În tot felul de culori,
Să le ducă la bunica !

LUPUL : Nu-i nimica, nu-i nimica !

HM! E şi mai bine-aşa,
Pe-amândoua le-oi mânca.
Şi unde stă bunicuţa?

52
 Unde are ea căsuţa?
SCUFIŢA: Ştii, la vale, pe cărare!
Şi-i bolnavă rău de şale!

LUPUL: Am plecat, dar las’ pe mine...

CIUPERCILE: Bine-mi pare c-a plecat

Şi pe nimeni n-a mâncat!

SCUFIŢA: Am scăpat!
Ce bine-mi pare!
Dar pe-aici nu-i nicio floare

GÂNDĂCELUL: Ba sunt flori nenumărate

Colorate, parfumate...
Vino-aici, fetiţă mică,
Să iei flori pentru bunică!

SCUFIŢA: Ce frumoase, ce frumoase

Floricele graţioase!
Hai, spuneţi-mi, dacă ştiţi
Să aud, cum vă numiţi ?

MICŞUNEAUA: Cum să nu, drăguţa mea?

Eu sunt mândra Micşunea,
Cu parfum îmbătător
Şi plăcută tuturor

TRANDAFIRUL: Eu sunt Trandafir sălbatic

Şi-n pădure, singuratic.
Stau ca un pitic voinic,

53
 Nu mi-e frică de nimic!

MARGARETA: Toţi copiii de pe lume

Margareta-mi zic pe nume.
Sunt albă şi sunt frumoasă,
Să mă pui în vas, pe masă!

NU-MĂ-UITA: Mă numesc “Nu-ma-uita”.

Albastră este floarea mea!
Hai, culege-o, dacă vrei,
Pentru bunica s-o iei!

FLOAREA-SOARELUI:
Eu sunt Floarea-soarelui
Şi venit-am ca să-ţi spun
Că nu-mi plac fetiţele
Care-mi sparg semintele
Şi ce Înca nu-i frumos :
Că fac un gunoi pe jos...

MUŞEŢELUL : Sunt floare de Muşeţel,

Poate-aţi auzit de el :
Ceaiul nostru-i minunat
Şi e tare parfumat !

MACII : Noi suntem Macii frumoşii

Cu florile toate roşii ;
Dăm la oameni somn uşor
Şi-alungăm durerea lor .

54
NALBELE : Suntem Nalbele rotate
Cu tulpinele înalte
Noi nu ştim s-alinăm durerea,
S-aducem la loc plăcerea!

SCUFIŢA: Bine-mi pare, bine-mi pare,

Vă cunosc pe fiecare!
Acum mă duc la bunica,
Că m-aşteaptă, bătrânica,
Iar vouă vă mulţumesc
Pentru darul ce-l primesc!

FLORILE : La revedere, să mai vii !

SCUFIŢA : Hai, draguţa bunicuţa,

Deschide portiţa,
C-a venit fetiţa!

LUPUL: Nu pot, nu pot, stau in pat,

Pe jos demult n-am umblat,
Dar deschide singurică
Şi vino iute la bunică!

SCUFIŢA: Sărut mâna, bunicuţă!

LUPUL: Bine ai venit, fetiţă!

55
SCUFIŢA: Şi-e aşa de rău, bunică ?

LUPUL: Tare, tare nepoţică!

Haide, vino lângă mine,
Poate mă-ncălzesc cu tine!

SCUFIŢA: Vai, bunică, ce schimbată te-ai făcut,

Ce urechi mari ţi-au crescut!

LUPUL: Am, ca să aud mai bine

Glasul tău aşa plăcut !

SCUFIŢA : Şi ce braţe urâţele,

Şi ce gheare lungi la ele !

LUPUL : Toate astea-s pentru tine,

Să te strâng la piept mai bine

SCUFIŢA : Vai, bunică , şi ce gura mare ai !

LUPUL: Este mare gura mea

Ca să te înghit cu ea!.
.....(Scufţa ţipa.)

LUPUL; Acum, fiindcă sunt sătul

Şi că am mâncat destul,
Uite, am să aţipesc
Ca să mă mai odihnesc!

56
VÂNĂTORUL : Oare bunicuţei i-o fi rău
De sforăie aşa de rău ?
A! E lupul!
Dar bunica?

GÂNDĂCELUL A-nghiţit-o pe bunică,

CIUPERCUŢELE Şi pe draga nepoţică!

VÂNĂTORUL: Lupul rău m-a necajit,

Însă eu l-am păcălit!
Hai, lupule mâncăcios,
Blana bine să ţi-o scutur,
De hoţii ca să te satur!
Spune repede, pe scurt:
Cu bunica ce-ai făcut?

LUPUL Vai, săracul, am să mor!

Iartă-mă, dom’ Vânător!
Când aicea am sosit,
Pe bunica n-am găsit.
M-am vârât repede-n pat,
Pe Scufiţ-am aşteptat!

VÂNĂTORUL: Ia să-ţi pun în burta pietre,

Ca să te înveţi, cumetre
Să mai mănânci vreo bunică
Ori vreo mică nepoţică !
(Către ceilalţi)
Lângă uşă e o piatră;
Hai, aduceţi-mi-o-ndată!

57
 SCUFIŢA: Ce întuneric era în burta lupului!

BUNICA: Dar cu tine ce-i, Scufiţă?

SCUFIŢA: Ce să fie, bunicuţă?

M-a înghiţit şi pe mine,
Dar acuma mă simt bine !

BUNICA: Vai, aveam eu o presimţire

Că s-a întâmplat ceva

SCUFIŢA: Bunicuţă , draga mea,

Bunicuţă , nu-s de vină!
Am dorit să-ţi fac un bine,
Culegând aceste flori,
Să te vindeci mai uşor !

CRAINICUL: Spune povestea, spun şi eu

Că binele învinge orice rău !
...........................................
Iată, s-a-ncheiat povestea
Şi noi incălecăm pe şa
Uite-aşa şi tot aşa!
Că ,,binele învinge orice rău.

58
 GREIERELE ŞI FURNICA

POVESTITORUL: A fost odat’ un greieraş

Care cânta: - Frumoasă-i vara,
Că pot dansa cu amicii mei
De dimineaţa până seara.
- Aşa-i, ce bine ne distrăm!
Îi răspundeau în cor băieţii.
Şi-apoi în ritm cu greieraşul
Săltau vioi petrecăreţii.

pe melodia ,,Noi suntem muzicanţi”

Noi suntem greieraşi voioşi

Ce ştim cânta frumos.-bis
Noi la chitară ştim cânta
Chitara sună aşa: ţin, ţin…
Toată vara noi cântăm
Ce bine ne distrăm!-bis
Doar furnicuţa, numai ea
Munceşte, vai de ea!
Ţin, ţin…..

POVESTITORUL: În timpul acesta furnicuţa

Muncea din greu, fără-ncetare,
Cărând grăunţe mari în spate ,
Să aibă din belşug mâncare.
Le aşeza apoi, cu grijă,
Pe rafturile din cămară,
Unde strânsese cu răbdare
Şi vrednicie…o comoară.
UN COPIL: Draga mea furnică,
Ce cari, mititică?

FURNICA: Boabe car şi car

Să am în hambar.

UN COPIL: Pentru cine oare

Cari tu grăuncioare?

FURNICA: - Pentru pui,pui, pui,

Să îi ştiu sătui.

UN COPIL: Ai cărat, cărat,

Hai şi la jucat!

FURNICA: Cum să mă joc? Cum?

Iarna vine acum!
Mişcare la grupul furnicilor
UN COPIL: Greieraşi, veniţi aici!
Ia priviţi câte furnici!
Cum aleargă, vin, se duc .
Toate cară, toate aduc
Fire, boabe, viermişori,
Ce mai grabă, ce mai zor!

POVESTITORUL: Pe când trudea furnica noastră

Cărând poverile-n spinare,
Se întâlni cu domnul greier,
Care cânta cu nepăsare:

GREIERELE: Eu sunt un greieraş voios

Ce ştiu cânta frumos…etc.
POVESTITORUL: Privindu-l cum se mai distrează
Furnica-i zise fără-ocol:

FURNICA: Văd că ţi-e bine, dar la iarnă

Îţi va cânta…stomacul gol.

GREIERELE: Ei ce să zic, vecină dragă!

De grija mea să nu oftezi.
Eu cânt, că asta mi-e menirea
Pe când tu ştii… doar să lucrezi.

POVESTITORUL: Şi uite aşa zbură şi vara, lunga vară…

Şi- ntr-o zi, pe neaşteptate
Peste dealuri zgribulite,
Peste ţarini zdrenţuite,
A venit aşa, deodată,
Toamna cea întunecată.
Lungă, slabă şi zăludă,
Botezând natura udă
C-un mănunchi de ciumăfai-
Când se scutură de ciudă
Împrejurul ei departe
Risipeşte-n evantai
Ploi mărunte, frunze moarte,
Stropi de tină, guturai…
Greieraşii: hapciu!
Şi cum vine de le munte,
Blestemând
Şi lăcrimând,
Toţi ciulinii de pe vale
Se pitesc prin văgăuni,
Iar măcieşii de pe câmpuri
O întâmpină în cale
Cu grăbite plecăciuni….
 Iar toamna ploi cernu mărunt
Dădură, deci bir cu fugiţii
Petrecăreţii rând pe rând.
Iar greieraşul cântăreţ
Rămase acum singur şi trist.

GREIERELE: - Cri-cri, ce foame mi-e acum.

Degeaba cânt că tot nu-mi trece.
Sunt singur, fără de prieteni
Şi-afară bate vântul rece.
Cri-cri-cri, Toamnă gri,
Nu credeam c-o să mai vii
Înainte de Crăciun,
Că puteam şi eu s-adun
O grăuntă cât de mică,
Ca să nu cer împrumut
La vecina mea furnică
Fiindcă nu-mi dă niciodată,
Şi-apoi umple lumea toată
Că m-am dus şi i-am cerut…
Cri-cri–cri, Toamnă gri,
Tare-s mic şi necăjit!
Dar ce-o mai fi făcut furnica?
N-o duce greu, de azi pe mâine?
Stă-n casa ei, la căldurică
Mâncând fărâmituri de pâine.

POVESTITORUL: Învins de foame, bietul greier

Se hotărî într-o clipită
Să împrumute nişte boabe
De la vecina ei furnică.

Greieraşul bate la casa furnicilor. Furnicuţele îşi dau coate

cântă pe melodia ,,A venit, a venit Moş Gerilă mult dorit!”
 - A venit, a venit greieraşul prăpădit!
E flămând şi îngheţat că nimic nu a mâncat.

GREIERELE: - Am venit, am venit greierasul prăpădit,

Sunt flămând şi-am îngheţat
Chiar nimic nu am mâncat.
Şi te rog, vecina mea,
O fărâmă, dă-mi ceva
Ca de foame să nu mor.
JUR să-ţi fiu de ajutor!

În genunchi pe melodia - Holograf ,, N-am iubit pe nimeni”

Şi n-am rugat pe nimeni toată viaţa mea vreodată,

Şi n-am rugat pe nimeni aşa cum te-am rugat pe tine!
În toată viaţa mea, în toată viaţa mea….

POVESTITORUL: Dar dânsa-i râse-n nas cu ciudă.

FURNICA: - Ha , ha, ha, auzi la el ce spune!

Că vrea grăunţe să-mprumute
Sau niscai boabe bune.
Mai puneţi pofta-n cui
Astă vară doar atât făceai.

GREIERELE - Furnicuţă, surioară,

cu glas mieros Ne cunoaştem de astă vară.
Tu munceai, iar eu cântam
Timpul bine-l petreceam.
Acum vara a trecut..
Tare frig s-a mai făcut!
N-am casă, n-am ce mânca
Şi-am venit la dumneata
 O grăunte ca să-mi dai
Sau o pungă de mălai.
Sunt flămând şi îngheţat…
prinzând-o pe furnică de haină
Dacă nu-mi dai, ce mă fac?

FURNICA: Toată vara ai cântat

Şi la mine te-ai uitat.
Cum munceam cu sacu-n spate
Şi cu câtă greutate.
Ai cântat şi te-ai distrat
Acum vezi, stai nemâncat.
Dacă vrei să o duci bine,
Munceşte şi tu ca mine.

TOATE FURNICILE:Munceşti, ai tot ce-îţi doreşti!

De nu, rămâi cu burta goală
Şi vai de tine cum trăieşti!
 ŞCOALA DIN PĂDURE

Fundalul trebuie amenajat astfel încât să semene cu

pădurea: câteva crengi de copac înfipte în suporturi de brad,
flori pe jos, ciupercute, frunze, buturugi, păsări şi fluturi pe
crengi, etc. Undeva în acest decor, o uşă deasupra căreia să
scrie “ŞCOALA DIN PĂDURE”. Câteva scăunele pe care stau
blocuri de desen, sunt aranjate pentru momentul în care copiii
vor desena
RIŢA: Eu sunt Riţa Veveriţa,

ROŞCOPIŢA: Iar eu, Roşcopiţa,

AMÂNDOUĂ: Am dori ca împreună,

Gazde să vă fim,
În pădurea cea străbună,
Vrem să vă poftim
Vrem s-aflaţi cum îşi duc viaţa
Toate vietăţile
Şi pe unde-şi plimbă vulpea,
Şireată, mustăţile.

VULPEA: M-aţi strigat? Am apărut!

Căci vreau să vă spun îndat’
Cum subit au dispărut,
Zburătoarele din sat.
Să fi fost vreo boală rară,
Ori vreo gripă aviară?
Eu, mă simt nevinovată...
Nici n-am fost la vreo poiată.
Poate că s-au supărat
Şi-au fugit toate din sat.
Ori poate s-au rătăcit...
Jur, la mine, n-au venit!
BURSUCUL: Vai, cât eşti de inocentă
(ironic) Şi se-aude prin poiană,
Că dacă nu eşti atentă,
Devii vegetariană!
V-aş ruga, Cinstimea Vostră,
Nu vă supăraţi
Şi-acum, din pădurea noastră,
Penele, luaţi!

LUPUL: Las-o pe cumătra mea,

(ironic) Las-o pe cumătra mea,
Frate bursucel,
Că nu vrea, draga de ea,
Carne, nici un fel!
Nu e hoaţă de găini,
Nu fură din sat,
Iar pe puii din vecini,
La prânz...n-a mâncat!
(spre public, vinovat) E drept că sărman de mine
Pe un urechiat,
Chiar de mi-ar fi fost ruşine,
Tot l-aş fi mâncat.

BUFNIŢA: Bu-hu-hu, bu-hu-hu!

RIŢA: Când ai apărut şi tu?

Doamne, ce m-ai speriat!
Ai bătut când ai intrat?

BUFNIŢA: M-aţi trezit din somn cu larma

De-am crezut că e furtună.
Să mă duc să dau alarma?
Sau e vreme bună?
ROŞCOPIŢA: Mai visezi încă, surată,
Ia şi te trezeşte,
Pe vulpea needucată
Ia şi o şcoleşte.
Că mereu ne păcăleşte
Cum că foarte s-a schimbat
Şi pe gâşte le iubeşte
Şi doarme cu ele-n pat.

BUFNIŢA: Te invit dragă roşcată

De mâine la şcoală,
Unde vei fi educată
Cu cărţi de morală.

PITIC 1: Piticii sunt vedete

La şcoala de pitici,
Pitici băieţi şi fete,
Vin zi de zi aici.
Vin veveriţe mici,
Fluturi şi iepuraşi,
Lucind vin licurici
Şi ursuleţi poznaşi.

PITIC 2: Arici cu ţepi în spate,

Se-ntrec prin lăstăriş,
Vulpiţele roşcate,
Se-arată din tufiş.
Bursuci îngânduraţi
Vin leneşi pe cărare,
Mistreţii cei vărgaţi,
Se-ntrec în fuga mare.
PITIC 3: Zumzăind, disciplinate,
Vin la şcoala dintre flori,
Albinuţele vărgate
Şi bondarii rotunjori.
(Se prezintă Albinuţa şi Bondărelul)
Ce mai zarvă dimineaţa
Printre micii şcolărei,
Bufniţa şi-arată faţa
Şi le-oferă ceai de tei.

PITIC 4: Iar la tablă le explică

Foarte calm şi cu răbdare
Puilor de turturică
Cum se face-o adunare.
Şi apoi analizează
Între noi de-i armonie,
Iar cu tact interpretează,
La pian, o simfonie.

CIUPERCUŢA 1: Ce mai bufniţă deşteaptă,

Vreau să merg şi eu cu voi!
Ştiu că mama mea aşteaptă
Să-i spun zilnic lucruri noi.
Să audă o-ntâmplare,
Sau măcar un cântecel,
Să-i descriu apoi o floare,
Ori colegul gândăcel.
CIUPERCUŢA 2: Dacă nu vă deranjez,
Aş merge şi eu la şcoală,
Pe tata să-l menajez,
De atâta cicăleală.
Că-i pun ziulica toată
Întrebări sute şi mii
Şi-mi răspunde, bietul tată,
Dar îl văd eu, c-ar dori,
Să mai tac măcar un pic
Şi să îl mai las în pace,
Că oi fi eu foarte mic,
Însă... gura nu-mi mai tace!

ARICIUL: Cine vrea să stea cu mine

Într-o bancă, vreau să ştie,
C-o să-i fie foarte bine
Şi prieten o să-mi fie.
La frizerul de arici,
Mă duc să mă aranjez,
Să-mi tund ţepii pe aici...
Şi în faţă să-i scurtez.

CLOPOŢELUL: Ascultaţi bine la mine,

Când mă auziţi sunând,
Este semn că şcoala vine
Şi v-aştept să staţi la rând.
Glasul meu cel cristalin
La o oră matinală,
Adună isteţi ce vin,
Bucuroşi, zilnic la şcoală.
SOARELEe: Ploaie, te-aş ruga să treci
(jucauş) Peste crângu-nfierbântat,
Iar atunci când ai să pleci,
Las-un curcubeu vărgat.
Răcoreşte-i pe şcolari
Şi stropeşte-i pe părinţi,
Uite-i cât sunt de sprinţari...
C-o rafală de-i alinţi.

PLOAIA: Iar tu, soare, încălzeşte

Vremea, însă nu prea tare,
Fiindcă somnul toropeşte
Şi-ar fugi toţi, la culcare!
Fii atent, alintă-i doar
Şi-i mai gâdilă c-o rază,
Pe bursuc şi pe ţânţar
Şi pe leneşa de barză!

Sună clopoţelul. Şcolarii stau pe scăunele în semicerc,

pe braţe au blocuri de desen şi desenează odată cu profesoara.
BUFNIŢA: Hai să desenăm, acum,
Un pitic, precum vă spun:
Capul, un rotund mai mare,
Ce doi ochi şi-o gură are.
Pe cap fesul, mititel,
La capăt cu motocel.
Sub cap, gâtul, un dreptunghi
Şi-apoi altul, pentru trunchi.
Desenaţi mâini şi picioare
Şi apoi o barbă mare.
Ce frumos aţi desenat!
La pitic, nume aţi dat?
ALBINUŢA (intră veselă, cu coşuleţele în mână, pregătită să
culeagă polenul florilor)

Ce mai flori şi ce mai soare,

Parcă-i zi de sărbătoare,
Ce mă-ndeamnă să alerg
Şi din cupe să culeg,
Aurul călduţ şi moale,
Ici, în coşurile goale.
Iar la urmă-l voi căra,
Până la stupina mea.
Tra, la, la,…..ce frumoasă-i munca mea….tra la, la ….

(După ce trece de prima floare, îl descoperă pe

bondărel dormind pe o altă floare. Se sperie.)

Doamne, ce m-ai speriat,

Ce faci tu aici culcat?

BONDĂRELUL: Of, ce vrei măi, surioară,

Cred c-am adormit de-aseară,
Aici în culcuş de floare
Şi-n parfum de lăcrămioare.

ALINUŢA: Nu cumva tu fugi de treabă?

Ia şi scoală-te degrabă!

BONDĂRELUL: Aş vrea să mai dorm un pic.

Tu nu vezi cât sunt de mic?

(se întoarce cu spatele. Albinuţa îl trage de aripioară)

ALBINUŢA: Scoală-te că râd de tine,
Surioarele albine…

BONDĂRELUL: (către public)

Ce albină pisăloagă.
(către albinuţă) Bine, bine, mă scol, dragă.
Mai bine m-ai ajuta

Ca să mă pot ridica.
(Albinuţa îl ajută, bondărelul se întinde, face exerciţii, zice:

Hop-aşa…

ALBINUŢA (se uită la picioarele lui)

Bondărel, ce-ai pe picioare?

BONDĂRELUL: Polen galben de pe floare.

ALBINUŢA Ţi l-a dat, sau l-ai furat?

BONDĂRELUL: (sfătos) Albinuţo, n-ai aflat,

Cât sunt eu de important?
Dacă eu nu aş zbura
Printre flori, drăguţa mea,
Nici un pom n-ar mai rodi
Fructe dulci pentru copii.
Acum ştii?
ALBINUŢA: Bondărelule-auriu,
Hai, atunci, că e târziu!
Să ne facem treaba bine,
Pentru vara care vine. (iese din sală)

BONDĂRELUL Ce cred oare aceste-albine,

Că doar ele-s gospodine?

STELUŢA 1: Pe a cerului maramă,

Licurici tresar
Şi din noapte se destramă,
Stele de cleştar.

Satinate, lucitoare,
Se leagănă-n vânt,
Luminând vase pe mare
Şi flori pe pământ.

STELUŢA 2: Văd prin geam o fetişcană,

Cu ochiuţi de catifea
Şi cu faţa dolofană,
Ce să doarmă...

Chiar nu vrea!
Am să îi trimit pe-o rază
Un puiuţ de somn în zbor,
Iară luna ce-o veghează,
Îi şopteşte: „Somn uşor!”

STELUŢA 3: Şşş...priveşte, este noapte

Şi pătuţu-i pregătit,
 Prin pădure se-aud şoapte,
Numai vântu-a amuţit.

C-a zburdat fără odihnă

Furând pufi de păpădie...
Merită un pic de tihnă,
Ştrengărelul. Doarme-n vie.

LUNA: Noapte bună, sufleţele,

Odihniţi-vă în pace,
Buburuze, floricele,
Brotăcei şi voi brotace.

Eu, veghez asupra voastră,

Dormiţi, ocrotiţi de lună,
Dorm şi florile în glastră,
Somn uşor şi noapte bună!
REFERATE
 Educarea potenţialului creativ prin activităţile
extracurriculare

Procesul educaţional preşcolar presupune şi activităţi

desfăşurate în grădiniţă în afara activităţilor obligatorii sau
activităţi desfăşurate în afara grădiniţei, activităţile
extracurriculare. Un loc aparte în cadrul activităţilor
extracurriculare îl ocupă serbările. Serbarea este un prilej de
bucurie, emoţie, bună dispoziţie pentru copii şi părinţi, dar şi
momentul în care copilul „se pune în valoare”, folosindu-şi
imaginaţia, dicţia, mimica, siguranţa de sine, plăcerea de a
apărea în faţa publicului. De multe ori am înlocuit serbarea
tradiţională cu una neconvenţională, adaptată capacităţilor de
manifestare ale fiecărui copil. În conceperea şi stabilirea
detaliilor am cerut părerea copiilor. De aceea am iniţiat un
„sondaj de opinie” adresând copiilor întrebarea: „Cum credeţi
voi că ar trebui să fie cea mai frumoasă serbare?”
Răspunsurile lor pline de fantezie şi prospeţime m-au
încurajat să merg mai departe, realizând împreună ceea ce am
numit „serbarea ideală”, o sărbătoare plină de surprize şi de
bună dispoziţie. Astfel am aflat că majoritatea copiilor îşi
doresc ca mamele lor să fie frumoase şi să danseze cu ei.
Pasul următor a fost realizarea unui afiş, apoi în secret, copiii
s-au pregătit pentru serbare. Au confecţionat felicitări pentru
mame, au învăţat cântece, poezii. Pe un fond muzical au făcut
un trenuleţ şi au pornit către mame, le-au invitat la dans, au
cântat, s-au jucat împreună.
Potenţialul larg al serbărilor este un generator de
căutări, de soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai
încredere în imaginaţia, în bucuria şi în dragostea din sufletul
copiilor, dacă îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni
surprinzător de frumoase şi valoroase.
Activităţile extracurriculare cu o deosebită influenţă
sunt toate acţiunile turistice: plimbările, excursiile, taberele,
coloniile.
Vizionările şi spectacolele constituie o formă de
activitate extracurriculară în grădiniţă, prin care copilul face
cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de
activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de
spectator, valoarea ei deosebită rezidă din faptul că ea
constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum
şi în faptul că apelează permanent la afectivitatea copilului.
Activităţile extracurriculare au ca scop destinderea copiilor,
crearea unei bune dispoziţii, fapt ce le dă copiilor
posibilitatea de a trece cu uşurinţă de la o activitate la alta;
stabilind la nivelul grupei noi tipuri de relaţii între copii pe
de o parte, iar pe de altă parte, între copii şi adulţii
participanţi : relaţii de colaborare, de prietenie, un climat de
încredere şi căldură sufletească, care favorizează
comunicarea, un climat propice creativităţii.
Emoţiile şi bucuriile comune trăite cu prilejul acestor
activităţi i-au relaxat pe copii, au contribuit la întărirea
relaţiilor de prietenie între ei. Aceste experienţe sunt benefice
şi pentru părinţi, care văd cum se comportă copiii lor în
colectivitate, cum participă la acţiuni comune şi, mai ales, au
petrecut momente plăcute cu copiii lor. Deci, activităţile din
grădiniţă oferă copiilor posibilitatea de a-şi valorifica
talentele şi interesele pentru un anumit domeniu. Copiii îşi
pot investi o parte din timpul petrecut în grădiniţă pentru a-şi
dezvolta abilităţile pe care le posedă, sub îndrumarea atentă a
educatoarei, sub diferite forme. Rolul educatoarei este de a
favoriza în fiecare copil capacităţi şi aptitudini creative drept
componente structurale ale personalităţii acestuia, în procesul
lor de formare şi dezvoltare. Contactul nemijlocit al copiilor
cu activităţile desfăşurate sporesc eficienţa demersului
educaţional, dat fiind marea disponibilitate a celor mici de a
descoperi şi asimila tot ceea ce stârneşte curiozitatea lor vie,
finalitatea constând în dobândirea unor comportamente: de a
fi mai buni, mai sensibili faţă de ambient, mai plini de
solicitudine, de a acţiona mai disciplinat, mai responsabil,
mai plini de iniţiativă şi mai prompţi în respectarea unor
norme şi reguli ale actului creativ.
Educatoarea poate influenţa potenţialul creativ al
copiilor nu numai prin conţinutul activităţilor, strategiile
folosite sau cadrul stimulativ, ci mai ales prin propria
atitudine creativă (interese cognitive şi devotament pentru
profesie, atitudine antirutinieră, receptivitate pentru nou,
cultivarea consecventă a originalităţii etc. ) . În activitatea
noastră nu trebuie să uităm că:
„Niciodată nu este prea devreme pentru începerea
creativităţii; activitatea creatoare nu ar trebui îngrădită de nici
un fel de restricţii, limitări, critici.” (V. Sowenfeld).

Instrumente muzicale nonconvenţionale folosite

 în cadrul activităţilor extracurriculare

În cadrul grădiniţei sunt cuprinse şi forme

specifice de activitate cu scopul de a destinde copiii şi de a le
crea o bună dispoziţie. Aceste activităţi se desfaşoară în
cadrul activităţilor extracuriculare. Acestea stabilesc realţii de
colaborare, de prietenie, un climat de încredere şi căldură
sufletască între copii la nivelul grupei, între copii şi adulţi.
Un loc aparte în cadrul activităţii extracuriculare îl ocupă
serbările. Serbările reprezintă un nesecat izvor de bucurii,
creează bună dispoziţie, desfăşurându-se într-o atmosferă
specifică . Pentru ca aceste serbări să fie şi mai interesante,
cântecele au fost interceptate prin acompaniament.
Acompaniamentul ritmic însţeşte melodia sau
completează în timpul pauzelor. El va fi realizat prin
mijloacele cele mai la îndemâna copiilor: bătăi din palme şi
din picioare, cu mâinile pe măsuţă sau pe genunchi.
Acompaniamentul ritmic poate fi îmbogăţit prin adăugarea
unor instrumente confecţionate chiar de copii sau de jucăriile
muşicale, acestea oferă interpretării un plus de culoare sonoră
şi de forţă de sugestie.
În continuare, vă prezint câteva “instrumente
muzicale” uşor şi ieftin de confecţionat:
Morişca : o bucata de scândura,carton,bandă de lipit pe
ambele părţi,o lingură de lemn Cartonu
se fixează cu ajutorul benzii de lipit pe bucata de scândura ,
iar lingura de lemn va da un sunet deosebit.
Talgere : capace de borcan,bandă. Pe marginea
capacelor se vor ştanţa două găuri în care se va fixa banda de
prindere. Pentru mâini mai mici sunt suficiente şi nişte
nasturi mari în mijlocul cărora se va fixa mânerul de
prindere.
Sunătoarea: cutii de film, pahare de iaurt, flacoane
(1/2 l;1/4 l), pioneze, bile din sticlă, mazăre uscata, boabe de
fasole, linte, zahar, sare, perle, pietricele, macaroane, nişip,
nasturi, diferiţi sâmburi. Două doze de film se umplu cu una
din materialele de mai sus amintite şi se lipesc.Un flacon de
suc se umple cu materialul ales şi se introduce o bucată de
lemn în gâtul sticlei.
Sunătoare din coji de nucă de 6 x 2 coji de nucă, se lipesc cu
aracet câte două şi se prind de o sfoară de 10 cm. După aceea
se leagă toate de un băţ.
Sunătoare din strecurătoare de ceai : 2 strecurătoare de ceai,
clopoţei. Într-o strecurătoare se pun clopoţeii, iar cealaltă
strecurătoare se fixează cu lipici peste prima.
Sunătoare ping-pong într-o minge de ping-pong se fac găuri
cu ajutorul unui cui fierbinte. Mingea găurită se umple cu
bucăţi de sârmă tăiată.
Bagheta cu clopoţei pe o rolă de carton se fac găuri şi
se fixează clopoţei.
Bagheta cu zurgălăi pe o bucată dintr-o creangă sau o
bucată dintr-o coadă de matură se vor fixa cu ajutorul cuielor
dopuri din metal.
Coroana cu zurgălăi : dopuri metalice, perle din lemn
şi rola de la aţă. Acestea se vor aşeza alternativ pe o sârmă.
Trompeta se ia o pâlnie de plastic la care se pune un
furtun de 15 cm. Dacă nu avem pâlnie,aceasta se poate
înlocui cu o sticlă de plastic tăiată. Nu se va sufla aer ci cu
gura închisă se va presa aerul în furtun.
Trianglu se poate confecţiona dintr-o potcoavă prinsă
pe un băţ care este lovit cu un cui mai mare.
Toba diferite cutii (lapte praf,cafea,biscuiţi)sau
găleţică de plastic, hârtie ( pergament , celofan ). Pe o cutie
se fixează cu ajutorul unui inel de gumă un cerc din hârtie
( pergament , celofan ) cu raza mai mare cu 2 cm decât
deschiderea cutiei. Sunetele se obţin prin batere cu degetele.
 Recco-recco Pe o coadă de matură se fac adâncituri.
La un capăt se fixează cu ajutorul a două cuie un pahar de
iaurt (corp de rezonanţă). Cu un băţ se „răzuieşte” pentru a da
sunete.
Zurgălăi din nuci pe o bucată de sârmă se fixează o
rolă de carton de la aţa şi alternativ bile din lemn şi coji de
nucă(bucata de carton este mânerul instrumentului).
Păsărica pe cutia de film se taie un dreptunghi cu
ajutorul unui cui fierbinte; se găureşte cutia, se bagă un şnur
(cca. 1 m), capacul se lipeşte. Şnurul se fixează de un deget şi
se fac mişcări de rotaţie. Sunetul seamănă cu sunetul aripilor
pasărilor.
Clopoţelul : - un pahar de carton se găureşte, se
leagă o bilă din lemn pe un şnur care se introduce în paharul
de carton.
- între două coji de nucă agăţate pe şnur fiecare se
agaţă o bilă din lemn.
Xilofon : resturi de fire de lâna, o foarfecă, un creion,
un băţ rotund de 172 cm lungime şi diametru de 2 cm, un
liniar, un fierăstrău, o foaie de şmirghel fină, o bilă de lemn
cu diametrul de 2 cm, un băţ rotund de 25 cm lungime şi cu
diametrul de 0,5 cm, lac pentru lemn. Din acest xilofon
putem obţine tonuri de la DO major la DO minor. Prin
dimensiunea diferită a beţelor se obţin sunete mai înalte sau
mai joase.
- Din firele de lâna (5 bucăţi de 100 cm lungime) se face
un şnur răsucit. La celelalte capete facem doua noduri mari.
- Măsuram şi tăiem cele 8 fragmente dintr-un băţ rotund.
Fragmentele vor avea următoarele lungimi: primul-25 cm; al
doilea-24 cm; al treilea-23 cm; al patrulea-22 cm; al cincilea-
21 cm; al saselea-20 cm; al şaptelea-19 cm; al optulea-18 cm.
- Cu şmirghelul rotunjim cele două capete ale fiecărui
băţ.
 - Împreună cu şnurul sub forma de „U” formăm
xilofonul. Cel mai lung băţ va sta la capetele şnurului lângă
noduri. El va fi strecurat printre firele răsucite ale şnurului.
- Urmează montarea betelor în ordine descrescătoare.
Distanţa dintre ele trebuie să fie egală!
- În final, confecţionăm ciocănelul astfel: luăm un băţ
subţire, ii punem lipici la un capăt şi îl introducem în orificiul
bilei de lemn.
- În final îl lăcuim.
Folosirea acestor instrumente muzicale
nonconvenţionale în cadrul activităţilor extracuriculare oferă
tuturor, atât copiilor cât şi adulţilor satisfacţii uriaşe. S-a
realizat, astfel, o atmosferă constructivă între grădiniţă şi
familie.
 Şezătorile , frumuseţi ale poporului român

„ Nu-i nimic mai frumos ,mai nobil , decât

meseria de educator , de călăuză a celor mai pline de energie
mlădiţe „
D. Almaş
Noi educatoarele avem responsabilitatea de a
modela copii ,aceşti oameni în formare , de a-i învăţa să
iubească meleagurile natale , să iubească şi să respecte
tradiţiile şi obiceiurule româneşti ,să le sădim în suflet
aceste elemente definitorii ale identităţii namului românesc
fără de care nu am mai pute şti de unde venim şi cine suntem
defapt noi ,românii ,pe acest pământ .
Valorificând frumuseţile tradiţiilor şi a
obiceiurilor populare în cadrul serbărilor cu preşcolarii ,
reuşim să înfrumuseţămviaţa copiilor îi ajutăm să cunoască
tradiţiile româneşti rolul important pe care îl au în viaţa
oamenilor din cele mai vechi timpuri .
Una din tradiţiile populare care poate să fie
valorificată în cadrul serbărilor este : şezătoarea .
Şezătorile , în tradiţia populară , se organizează în
serile de iarnă , când ,pe rând la câte o fată din sat se adunu
toţi feciorii şi fetele se adunau pentru a petrece împreună .
Fetele torceau firul de cânepă , împleteau cu andrele
diferite obiecte de îmbrăcăminte , iar băieţii sfărâmau
porumb şi făceau încrustări cu cuţitul pe lemn. Lucurul eara
împletit era împletit cu petrecerea , aici se spuneau ghicitori ,
proverbe , zicători , poezii , cântau şi dansau.
 Asemeni acestor şezători , desfăşurăm şi noi cu
copii la serbările Crăciunului , într-un grai ardelenesc şi
într-un cadru autentic ( paturi acoperite cu pături
confecţionate de femei , împodobite cu diverse motive
florale , perini cu broderii , prosoape ţesute şi farfurii
decorate expuse pe pereţi .Gazdele sunt doi copii : un băiat şi
ofată care primesc pe rând musafirii ( fetele şi băieţii din
grupă ). Totul este învăluit în cântec şi voie bună . În timp ce
feciorii , care au venit mai târziu la şezătoare ,intră în casă
fetele interpretează cântecul „Când bade –n şezătoare”. Toţi
se apucă de lucrul pe care l-au adus : băieţii sfarmă
porumbul, iar fetele torc sau tricotează . În timp ce
lucrează ,ei spun poezii despre portul popular , proverbe
zicători şi ghicitori care să – i binedispună dansează jocul
popular în perechi nimit „Baraboiul” , în care versurile
provoacă veselia
„ Frunză verde şi – o sipică ,
Fugi de aicea că eşti prea mică
Frunză verde de spanac ,
Fugi de aici că m –ai călcat.
Frunză verde două nuci,
Fugi de aici că n –ai papuci „
 Şi pentru că sărbătoarea Crăciunului este aproape ,
spun poezii despre naşterea Domnului Iisus Hristos şi
interpretează colinde care ajung la sufletul
ascultătorilor .Specificul şezătorii este că fiecare copil
este atât spectator cât şi actor la un moment dat ,
contribuind în egală măsură la creerea atmosferei de
sărbătoare . O variantă a şezătorii , ca activitate
desfăşurată în viaţa satului , este claca . Ea este
organizată în toate anotimpurile . Iarna , femeile se
adună cu ocazia pregătirii penelor pentru zestrea fetei
de mărit , din care se fac perini şi plapume . toamna
oamenii culeg din câmp porumbul şi- l aduc acasă în
căruţe , iar seara adună fete , băieţi şi oameni din sat
pentru depăşunarea porumbului. La sfârşitul lucrului
toţi cei care au muncit erau serviţi cu porumb fiert.
O altă clacă are loc cu ocazia secerişului.
În asemenea situaţii ,cel ce avea grâu de secerat chema
oameni din sat pentru a- l ajuta să secere grâul .Fetele luau
secerile şi băieţii cu coasele adunau grâul îl făceau snop i ,
după care era dus la batoză pentru a fi treierat .
Urmând această tradiţie , în grădiniţă am
desfăşurat o clacă numită „La seceriş”.
Pe scenă sunt spice de grâu , iar gazdele sunt un băiat şi o
fată care îi cheamă pe ceilalţi copii la clacă.Împreună
mimează plecarea la câmp şi acţiunile specifice
secerişului.La amiază gazda vine cu mâncare , toţi se aşează
şi mănâncă , moment în care povestesc întâmplări hazlii
,spun ghicitori ,proverbe despre muncă şi strigături pentru cei
leneşi:
„Am o fată tare dulce ,
Dar la lucru n- o pot duce,
Fântâna e sub perete
Ea-n casă moare de sete . ”
La sfârşitul zilei toţi vin acasă cântând :
 „ Vin feciorii – n sat
De la secerat
Vin cântând , cântând de zor ,
Că le – a fost munca cu spor . ”
Valoarea şezătorilor este în raport direct cu
conţinutul lor educativ .
O şezătoare reuşiză trebuie să fie plină de viaţă , de
cântec şi joc ( specific copiilor preşcolari) , cu o bună
organizare şi cu gust artistic , să ofere copiilor prilejul de
a – şi manifesta sentimentele de dragoste de ţară de apreciere
pentru cei ce muncesc.
Şezătorile reprezintă un nesecat izvor de
satisfacţii şi de bucurii ,creează bună dispoziţie şi
favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi
intelectual , desfăşurându-se într-o atmosferă specifică .

Dansul popular – mijloc cunoaştere

a folcrului românesc

Dansurile populare , parte a creaţiei

folclorice îi familiarizează pe copii cu elemente ale
folclorului românesc contribuind la dezvoltarea dragostei
pentru arta poporului nostru , la dezvoltarea simţului ritmic ,
a capacităţilor de coordonare a mişcărilor , educă gustul
pentru frumos şi armonie .Dansurile populare ne dau
posibilitatea de-a educa copiii în spiritul dragostei pentru
costumele populare din diferite zone ale ţării precum şi a
cunoşterii dansurilor specifice diferitelor zone geografice ale
ţării ( Banat ,Maramureş ,Muntenia şi Moldova )
 Cunoşterea costumelor populare specifice zonelor
folclorice le-am realizat prin vizionare de dvd-uri cu dansuri
populare din diferite zone folclorice ale ţării .
Împreună am observat modelele , culorile şi piesele din care
se compun .
Copii au fost impresionaţi de frumuseţea culorilor ,îmbinarea
şi măiestria modelelor ţesute ,cusute sau brodate .Copiii au
învăţat componentele costumului popular roânesc : ie ,
fată ,brâu ,maramă ,iţari .
Chiar de la grupa mică am învăţat şi dansat cu
copiii dansuri populare mai accesibile vârstei : „Alunelu” ;
„Drag mi –e jocul românesc” ; „Soră dragă” ;”Hora mare „ .
La grupele mai mari am învăţat daqnsurile :
„Haţegana” ; „ Baraboiul „ ;
„De doi din Banat” ; „Căluşarul”; urmărind executarea unor
mşcări ritmice mai complicate după melodie , redate prin
paşi succesivi înainte şi înapoi ; cu batăi în diverse
combinaţii; învârtiri individuale sau în perechi ; paşi săltaţi ,
laterali sau paşi şchiopătaţi .
În pregătirea dansurilor populare au fost explicaţi
paşii care se armonizează cu melodia .La început au au fost
executaţi pe bătăi şi după învăţarea lor s-a folosit melodia .
Totodată am învăţat strigături,care prin tâlcul lor popular ,
sugerează mişcarea uşurând executarea corectă a dansului
popular . Prin modul de organizare a dansului popular , am
antrenat întreaga grupăde copii, reuşind dezvolt curajul şi
încrederea copiilor timizi , alegându – le ca pereche copii mai
vioi . Dansurile populare din diferite zone ale ţării prin
ritmul melodiilor au dezvoltat copiilor şimţul ritmic ,
rapiditatea şi precizia în executarea mişcărilor .Îmbrăcaţi în
costumele populare , copii au dansat plini de entuziatm şi
aprecierile celor din jur l-au produs clipe de bucurie şi
mulţumire sufletească.
 Dansurile populare prin melodiile lor şi paşii specifici
fiecărei zone au contribuit la cunoşterea folclorului din
diferite regiuni ale ţării ,făcând cunoscută această comoară a
culturii poporului nostru.

BIBLIOGRAFIE

1. Ana Maria Grigoraş, ,,Jocuri şi poezii la gura sobei” ,

Editura Erc Press Educativ, Bucureşti
2. Claudia Stupineanu, ,,Peripeţii de iarnă”, Editura Erc
Press Educaţional , Bucureşti
3. Florica Mitu, ,,Literatură pentru cei mici” , Antologie
de texte comentate, Grădinţă – Clasele I-IV, Editura
Humanitas Educaţional, 2007, Bucureşti
4. Geta Stanciu, ,,La grădiniţă e serbare!” Antologie de
poezii şi scenete , Editura Compania, 2006
5. Învăţământul preşcolar , Supliment trimestrial al revistei
de pedagogie, nr. 4, 1972, Bucureşti
6. Lidia Constantinescu, ,,Jocul iernii”, Editura Erc Press ,
2006, Bucureşti
7. Maria Dinulescu, Roxana Geantă ,,Brăduţul cu poezii”,
Editura Erc Press, Bucureşti
 8. Maria Neacşu, ,,Omul de zăpadă”, Editura Erc Press
Educaţional, Bucureşti
9. Vasile Poenaru, ,,Cartea serbărilor şcolare” Editura
Coresi , 2006
10. Marinela Alecu , ,,Caietul educatoarei”
11. Iuliana Gall-Tamaş, ,,Caietul educatoarei”
12. V. Lomura „190 de cantece si jocuri” , Editura Plimb,
Bacau, 1994
13. **** “ Antologie de poezii pentru copii”, Editura
Coresi , Bucuresti, 1995
14. Viorel Bârleanu ” Vesel, soarele rasare! – Culegere
de cântece pentru copii”, Editura Spiru Haret, 1994
15. Stela Ene , Dialog muzical - Cântece pentru
preşcolari , Editura Aramis, 1996

CUPRINS

Argument..............................................................................3
Pentru tine primăvară.........................................................4
1. Cântec de primăvară................................................................4
2. Pentru tine primăvară de O. Cazimir......................................4
3. Cântec de primăvară de Ştefan O…………………………... 5
4. Primăvara de Daniela Crâsnaru ……………………………. 5
5. Primăvara …………………………………………………... 5
6. Primăvara …………………………………………………... 5
7. Primăvara de Vasile Alecsandri ……………….………...….6
8. Reţetă de primăvară ............................................................... 6
9. Carnavalul florilor .................................................................7
10. Pentru cine înfloresc florile?.............................................. 14
Vino ,vino dragă vară …………………………………. 20
11. Vara ……………………………………………………... 20
12. Vara ……………………………………………………... 20
13. Vino, vino, dragă vară…………………………………… 20
14. Convingem vara? ............................................................... 21
15. Vino, vara! ......................................................................... 21
16. Vacanţă la ţară ................................................................... 22
17. Vara ................................................................................... 22
18. Vacanţa la mare ................................................................. 23
19. Vara la mare....................................................................... 23
20. O zi de vară ....................................................................... 23
21. În pădure când e vară ........................................................ 23

Toamna la grădiniţă .................................................... 24

22. Vânt de toamnă ………………………………………… 24
23. Toamna de O. Cazimir …………………………………. 24
24. Toamna de Demostene Botez ………………………….. 24
25. Toamna …………………………………………………. 24
26. Toamna la grădiniţă …………………………………….. 25
27. Toamna …………………………………………………. 25
28. Toamna………………………………………………….. 25
29. Unde te duci toamnă dragă? …………………………... 25
30. Fructele …………………………………………………. 26
31. Toamna …………………………………………………. 26
32. Toamna de O. Goga …………………………………….. 26
Vis de Iarnă ................................................................. 27
33. Iarna ……………………………………………………...27
34. Iarna …………………………………………………….. 27
35. Baba iarna ......................................................................... 27
36. Iarna în noapte ………………………………………….. 27
37. Ninge! ............................................................................... 28
38. Iarna …………………………………………………….. 28
39. Iarna ……………………………………………………. 28
40.Ninge, ninge........................................................................ 28
41. Gerul ……………………………………………………. 29
42. Fulgul de zăpadă ………………………………………... 29
43. Vine iarna .......................................................................... 29
44. Iarna .................................................................................. 29
45. Iarna …………………………………………………….. 29
46. Săniuţa .............................................................................. 30
47. Ţurţurul ............................................................................ 30
48. Fulgul de zăpadă ............................................................. 30
49. Vis de iarnă …………………………………………….. 30
50. În jurul pomului de iarnă……………………………….. 31

Lumea micilor vieţuitoare …………….…………..... 36

51. Ursuleţul cafeniu .............................................................. 36
52.Cireşul ............................................................................... 36
53. La piaţă ............................................................................. 36
54. Căpşuna nemulţumită ………………………………….. 36
55. Pătrunjelul ........................................................................ 37
56. Hoaţa ............................................................................... 37
57. Iepuraşii........................................................................... 37
58.Ciupercuţa cu papuci.......................................................... 37
59. Morcovul........................................................................... 38
60. Roşia ................................................................................. 38
61. Albinuţa Zum-Zum-Zum................................................... 38
62. Veveriţa …......................................................................... 38
63. Cat - Pisoi la vânătoare...................................................... 39
64. Arici Pogonici .................................................................. 40
65. Buburuza şi Ghiocelul ………………………………… 40
66. Concertul din pădure ....................................................... 41
67. Broasca şi Răcuşorul ......................................................... 41
68. Melcul Supărat ………………………………………..… 41
69. Căprioara............................................................................ 41
70. Ridichea uriaşă …………………………………………. 42
71. Scufiţa roşie …………………………………………….. 46
72. Greierele şi furnica ……………………………………... 56
73. Şcoala din pădure ………………………………………. 62
Din folclorul copiilor ………………………………. 71
74. Concertul ………………………………………………...71
75. Sosirea rândunicii ............................................................ 72
76. Dacă furnica ...................................................................... 73
77. Acum e toamnă da ............................................................ 74
78. Şi-am plecat să colindăm .................................................. 75
79. Dansul fulgilor de nea ....................................................... 76
80. Noi umblăm şi colindăm ................................................... 77

Referate ...................................................................... 78
81. Educarea potenţialului creativ prin activităţile
extracurriculare................................................................... 78
82. Instrumente muzicale nonconvenţionale folosite
în cadrul activităţilor extracurriculare............................... 81
83. Şezătorile , frumuseţi ale poporului român ....................... 85
84. Dansul popular – mijloc cunoaştere
a folcrului românesc .......................................................... 88
Bibliografie ............................................................... 90
Cuprins ..................................................................... 91
COLABORATORI :

Bulat Raluca
Csaky Margareta
Fullop - Ştefan Viorica
Gall - Tamaş Iuliana
Vlad Mihaela
TEHNOREDACTARE: Knapik Camelia Arina