PRINCIPII PROTETICE IN CONCEPEREA

PUNTILOR DENTARE

In conceperea puntiklor dentare trebuiesc respectate urmatoarele principii

protetice:
 Biofunctional;
 Biomecanic;
 Bioprofilactic.
Aceste principii au rol in restaurarea functiilor fundamentale ale
sistemului stomatognat: masticatia, fizionomia, fonatia.

Principiul biofunctional:
Este alaturi de celelalte unul din cele mai importante. Vizeaza restaurarea
functiei masticatorii, estetice, fonetice si a ocluziei.

1) Masticatia
Din piunct de vedere masticator, principiu vizeaza restaurari protetice cu:
 Suprafete ocluzale identice cu cele ale dintilor absenti de pe
arcada ;
 Suprafete morfologic cuspidate ;
 Suprafete realizate din materiale rezistente mecanic (metalice,
ceramice).
Se contraindica modelajul aplatizat si subdimensionarea in sens
vestibulo-oral a corpului de punte deoarece va fi influentata eficienta
masticatorie (functia masticatorie nu e stabilita in parametrii indicati).
Din punct de vedere al modelajului anatoform functional se indica
restaurarea de contacte dento-dentare de tip cuspid-fosa (contact stabil,
functional, eficient in functia masticatorie). Este cel mai indicat tip de contact
dento-dentar la restaurarile partiale fixe de tipul puntilor.
Observatie

Contactele trebuie sa fie multiple, stabile, uniform repartizate.

 Cel mai indicat tip de contact dento-dentar utilizat in restaurarile protetice
fixe este contactul tripodic , cu o arie de utilizare mai redusa la cazurile clinice
cu ocluzii labiodonte : ocluzii cu point centric (cazuri clinice in proportie de 12-
15%).
Point centric reprezinta coincidenta relatiei centrice cu relatia de intercuspidare
maxima.(R.C.=I.M) , apare in momentul contactului interdentar de la nivelul
arcadelor, contact ce se stabileste intre versantele cuspidului activ si versantele
fosetei (in 3 puncte). Cuspidul nu contacteaza planseul fosei. Este un contact
ferm, stabil. Acest tip de contact se poate restaura prin modelaj aditiv la
restaurarile protetice fixe (puntile de hemiarcada, punti totale de regula), numai
la cazurile cu ocluzie labiodonta care nu permit restaurarea in varianta cu long
centric.
Curent ocluzia cu point centric se indica in tratamentul cu proteze totale.
Contactul cuspid –fosa –permite miscari sagitale dar si antero-laterale « wide
centric », proportinal cu miscari condil in cavitatea glenoida . Este tipul de
contact cel mai indicat in restaurari protetice fixe.
Contactul in suprafata –caracterizat prin realizarea de puncte de contact
initial si apoi contct total intre versantii cuspizilor si cei ai fosetei. Morfologic
cuspizii initial sunt inalti, fosetele adanci (morfologia primara), ulterior
consecutiv functionalitatii in parafunctii (bruxism), cuspizii se micsoreaza prin
atritie impreuna cu fosetele anulandu-se morfologia initiala chiar pana la
desfiintare. Este un contact traumatogen, se contraindica a fi restaurat cu
ajutorul puntilor dentare.
Afecteaza in ansamblu ocluzia.
Contactul tripodic este folosit in metoda cu articulator si modelaj aditiv al
machetelor. Este rar utilizat.

2) Fonatia
Functia fonatorie este caracteristica speciei homoide si ea trebuie
restabilita cu ajutorul constructiei protetice fixe, ce se restaureaza cel mai rapid
cand se realizeaza corect lucrarea fixa.

Caracteristici:
 Corpul de punte in regiunea frontala va fin inscris in configuratia
de arcada, avand un traiect arcuat.
 Dimensiunea cervico-incizala si vestibulo-orala va fi identica cu a
dintilor naturali ;
 Modelajul fetelor axiale dar in special al celor orale va fi identic cu
al dintilor naturali (creste marginale, cingulum in 1/3 medie,
convexitati, relief concav-convex);
  Se contraindica modelajul aplatizat al fetelor orale, subdimensionat
in sens vestibulo-oral si cervixo-incizal.
Toate aceste caracteristici genereaza tulburari de fonatie, sigmatism,
sasait.

3) Fizionomia
Consta atat la nivelul corpurilor de punte frontale dar si laterale in
realizarea volumului, formei si culorii dintilor artificiali identice cu ale dintilor
naturali.
Volumul, forma se obtin prin modelaj individualizat al elementelor
dentare pentru a obtine armonia dento-dentara caracteristica cazului clinic.
Din punct de vedere estetic se vor realiza punti integral ceramice (estetica
mare) , pentru zona frontala . Se pot realiza si din materiale hibride (ceromeri)
ce confera o estetica foarte buna dar rezistenta lor este inferioara maselor
ceramice.

Principiul biomecanic:
Puntile se concep din punct de vedere biomecanic sa fie rezistente fizico-
chimic , sa se insereze pe infrastructura si sa fie stabile.

1. Rezistenta fizica:
Corpurile de punte din punct de vedere mecanic se realizeaza din
materiale rezistente (mase ceramice, aliaje metalice) care sa nu se deformeze/
abrazeze/fractureze. Corpurile de punte sunt concepute cu forme care pe
sectiune au o geometrie speciala : in litera « T »/ »L » considerate a fi cele mai
rezistente la actiunea fortelor ocluzale (pentru puntile mixte).
Pentru puntile mixte fizionomice componenta metalica va avea o forma
rotunda/patrata, ambele variante T/L rotund, patrat vor prezenta diametre
maxime in sensul aplicarii fortelor de presiune ocluzale. Corpurile de punte sunt
asemanatoare cu o bara intre 2 stalpi.
Materialele de placat (polimeri, cermice) sa fie suficient de rezistente.
La cazurile clinice unde nu prezinta spatiu suficient se indica suprafete
metalice. La cazurile clinice cu spatiu suficient in toate sensurile (1,5mm),
materialul de placat ideal va fi masa ceramica.
Se contraindica placarea suprafetelor ocluzale in zonele laterale cu
materiale de placat putin rezistente : rasini acrilice, compozite. Exceptie vor fi
cazurile clinice :ppersoane publice care solicita fizionmie maxima . Se
placheaza cu materiale hibride : ceromeri, compozite de ultima
generatie :fotopolimerizabile in vid.
Se contraindica corpurile de punte integral ceramice, polimerice, din
ceromeri deoarece se fractureaza. Ceromerii se indica in ocluzii deschise, in
zona frontala.

2. Insertia:
Insertia constructiei fixe este asigurata prin preparatia paralela a dintilor
limitanti (pe care se agrega).
Insertia poate fi facila cand preparatiile (bonturile) sunt mai conicizate
sau coroanele de acoperire au grosime dirijata. Insertia medie si ferma are loc
cand coroanele sunt cu grosime nedirijata si suprafata de contact este mare.

3. Stabilitatea:
Stabilitatea protezelor pluridentare fixe este conferita de frictiunea
realizata intre fata interna a elementelor de agregare si bont.
Relatia de contact poate fi totala sau partiala (numai cervical).
Stabilitatea este augmentata de stratul de ciment prin care se fixeaza puntile pe
bonturile dentare.
Fixitatea prin frictiune-cimentare.
!!!!!!!! Coroane cu grosime dirijata (in practica)??????????????????????

Principiul bioprofilactic
Deosebit de important, cu ajutorul caruia concepem punti ale caror
elemente morfologice nu trebuie sa aiba efecte patologice asupra campului
protetic.
Morfologic se concep corpuri de punte care sa poata fi cat mai bine
igienizate prin autocuratire/curatire mecanica (artificiala).
Bioprofilactic corpurile de punte sunt concepute cu directie, latime,
modelaj ocluzal, raport cu creasta edentata specifice (modificate) pentru a
favoriza in primul rand igiena.
Directia corpului de punte:
In zona frontala directia corpului de punte va fi astfel incat sa-l inscrie in
configuratia arcadei: in arc de cerc/arcuat/semicerc cu dimensiune cervico-
incizala /vestibulo-orala asemanatoare dintilor naturali. Numai aceste corpuri de
punte pot asigura restaurarea fizionomiei, fonatiei, functionalitate in ocluzie.
Se contraindica corpurile de punte subdimensionate in sens vertical,
sagital sau modelate aplatizat deoarece genereaza tulburari fizionomice, de
dinamica functionala si parodontale.
In zona laterala directia corpului de punte va fi rectilinie (ideal) sau usor
curba.

Raportul corpului de punte cu creasta edentata:

Corpurile de punte concepute si modelate cu o morfologie specifica
principiilor bioprofilactice si igienizarii.
Tipuri de raporturi (relatia de contact corp de punte-creasta edentata):
La maxilar:
 Zona frontala: sa/semisa.
Corpul de punte in sa se contraindica. Se indica numai in
cazurile speciale (creste late si dinti scurti). Corpul de punte in
semisa este cel mai indicat si utilizat in practica.
 Zona laterala: corpul de punte tangent liniar la versantul vestibular
(dinti inalti asociati cu creste inguste) sau in semisa (dinti scurti cu
creste late).
La mandibula:
 Zona frontala: raport sa/semisa/punctiform.
 Zona laterala: tangent liniar la mijlocul crestei (cu contact liniar),
punctiform , suspendat.

Caracteristici morfologice, indicatii, desene :vezi

L.P.???????????????????????????