Sunteți pe pagina 1din 3

Stat bazat pe justiție

Modul-standard de gândire cu privire la problema jusțiției este că legile justiției nu ar


trebui schimbate. Când vine vorba despre aceste norme juridice, mulți apreciează că acestea sunt
garantul democratiei, dar acest acord încetează de obicei când este vorba despre posibiltatea
schimbării lor. În timp ce unii sunt conviși că schimbarea propusă de PSD-ALDE vizeză
subordonarea politică a justiției, alții suțin că abuzurile săvârșite de procurori și judecători
trebuie să înceteze. UDMR-ul cosideră că ar fi important un demers în ceea ce privește
modificarea legii justiției. Sunt convinși că această adaptare poate să aibă un rezultat în
diminuarea abuzurilor de putere, contribuind, astfel, la întărirea statului de drept. Pe de o parte
suntem de acord că ar fi important o modificare a Legii, pentru a diminua abuzul de putere. Pe de
altă parte, nu suntem de acord ca procurorii să fie inferiori față de judecători. În prima parte a
lucrării vom prezenta argumentele formulate de UDMR. După aceea vom expune poziția noastră
față de aceste modificări invocând acele propuneri, care în loc să întărească, slăbesc statul de
drept. Punctul nostru de vedere va fi susținut prin prezentarea argumentelor aduse de opoziție.

UDMR pentru a-și argumenta poziția privind modificarea legii organizării judiciare
introduce câteva argumente tehnice. Aceștia susțin două categorii de argumente privind legea
statutului procurorilor și pentru schimbarea care privesc transparența și fluidicitatea actelor de
justiție. În prima categorie ei precizează ideea înființării unei secții pentru investigarea
infracțiunilor comise de judecători precum și pentru separarea carierelor judecătorilor de cele ale
procurorilor. În ceea ce privește a doua categorie, cea privind fluiditatea actului de justiție,
UDMR susține că reducerea termenelor de publicare și motivare dar și condițiile de
profesionalism în numirea procurorilor reprezintă alte puncte pozitive în adoptarea modificărilor
la legea justiției. Din punctul de vedere al lui UDMR (2017), procurorii DNA vor putea fi numiți
„ numai dacă au o vechime de cel puțin opt ani în funcția de judecător sau procuror, față de o
vechime de șase ani cum era până acum. Modificarea urmărește ca procurorii din cadrul acestor
organizații importante să fie bine pregătiți profesional și nu începători așa cum se întâmplă până
acum.” Cu alte cuvinte, în opinia membrilor partidului UDMR, profesionalismul persoanei
numite în funcția de procuror sau judecător constă în acei doi ani de diferență față de experiența
de lucru impusă de legea veche. Poziția UDMR-ului este fundamentată pe o logică eronată. În
primul rând, introducerea de doi ani de vechime suplimentară presupunem că nu duce la o
pregătire mai semnificativ profesională. În al doilea rând independența procurorilor trebuie
asigurată prin garanțiile lipsei controlului politic și nu prin creșterea profesionalismului
procurorilor. Controlul politic se instituie prin evalure, verificare, numire și revocare și nu prin
lipsa profesionalismului procurorilor. Politicienii puterii, bineînțeles, ar putea obiecta că
creșterea nivelului minim de experiență profesională duce la profesionalizarea procedurilor de
justiție. Însă, noi suntem de aceași părere cu opoziția politică formulată de PNL. Desigur, mulți
nu vor fi probabil de acord, pe temeiul că acești doi ani sunt nesemnificativi după atâția ani în
profesie. Costel Alexe, membru al partidului politic PNL, consideră că legea justiției nu ar trebui
să fie schimbată. Mai mult, PSD-ul care favorizează această modificare a legii, pentru a fii
protejați prin aceste legi, mai degreabă ar trebui să se ocupe cu problemele economice ale
societății, ale statului. După cum afirmă Costel Alexe, PSD-ul nu le tratează problemele
economice. „Nimeni din PSD nu ia atitudine față de dezastrul economic ce își va face simțite
efectele începând cu anul viitor”(Costel Alexe, 2017). Cu alte cuvinte, Costel Alexe crede că
măsurile economice luate de PSD ale anii 2017- creșterea salariilor din mediul bugetar- vor
produce efecte economice dezastruase, negative în anul următor.

Așa cum am arătat mai înainte suntem de acord cu modificarea legilor justiției pentru că
într-adevăr este bazată pe logică eronată. În schimb așa cum reiese din argumentele noastre nu
putem fi de acord cu mărirea termenului de practică, deoarece nu suntem de părere că această
mărire poate să ducă la rezultatele așteptate. Argumentul nostru se reduce defapt la următoarea
evidență: nu profesionalismul ci lipsa contolului politic face justiția mai eficientă. Cu toate că cei
aflați la putere ar putea obiecta că lipsa profesionalismului este problema, noi suntem de acord cu
poziția formulată de PNL. Mulți oameni presupun că legile justiției nu trebuie schimbate, dar
pentru am putea ajunge la o țară cu adevărat democratică aceste modificări trebuie să aibă loc cât
mai repede posibil.
BIBLIOGRAFIE

1. Costel Alexe, Comunicat de presă, 06.12.2017 la adresa


http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?
ids=7859&idm=1&idl=1&prn=1., accesat la data de 10.01.2019.
2. UDMR, Comunicat de presă, 2017.

S-ar putea să vă placă și