Scrisorile de dragoste ale doamnei A

Prima zi de toamnă, ora 7:22

Abia aşteptam să ajung la servici, să-ţi
citesc mailurile şi, mai ales, să-ţi trimit şi
eu unul.
Drept pt care mă grăbesc să-ţi scriu câteva
rânduri înainte de a le citi pe ale tale.
În primul rând vreau să-ţi spun că sunt
fericită pentru că te-am întâlnit şi-ţi
mulţumesc pentru acea după-amiază
minunată în care ai reuşit să topeşti zidul
de gheaţă cu care mă înconjurasem de câtva timp...
Felul tău debordant de a lua cu asalt viaţa şi lumea, modul neconformist de a
gândi şi simţi,
tandreţea şi ochii tăi m-au făcut să nu mai ţin seama de principii şi prejudecăţi.
Parcă te cunoşteam de o viaţă... Daca m-ar întreba cineva cum a fost, i-aş
răspunde: "Ca-n filme!" A fost minunat!
Am citit undeva: "Şi mai ales să deschidem ochii mari, să deschidem sufletul
spre oamenii din lumea asta miraculoasă". Eu i-am deschis spre tine şi nu
regret, chiar dacă este o nebunie de-o clipă, de o oră sau de câteva ore.
Aşa-i: "Nu iarna este scurtă sau lungă ci propriul nostru drum spre
cunoaştere".
Ştii ce citesc în fiecare seară de la un timp? Versurile Luminiţei Rusu,
'Presimţire'.
"Ai să vii cu toamna,
Simt adânc asta.
Va începe atunci cu o durere în mine,
Ca un plâns, ca o înfrigurare de timp.
Apoi voi alerga deodată în toate părţile
Întrebându-mă unde sunt
M-aş prinde cu privire
De tot ce nu e şi se vede
Ca zarea de cântecul ploii în frunze
Atunci se vor dezlipi
Toate nevăzutele mâini din mine
Şi le voi da drumul peste retina mea
Unde eşti
Te vor mângâia mult,
Aşa de mult,
Că voi lăcrima.
Şi după toate acestea
Voi deveni aievea ca toamna,
Ca tine, poate."

Te sarut cu drag,
A.

Ultima zi de toamnă, ora 09:54

"Aş fi vrut să nu mă îndrăgostesc
fiindcă dragostea mă face melancolică
...........
dar tocmai m-am îndrăgostit de tine!"
Acestea erau versurile ultimului cântec din episodul de aseară cu Ally McBeal
şi ce bine se potrivesc cu ce simt eu acum!
Dacă până vinerea trecută nu eram foarte sigură de ceea ce simt pt tine sau nu
aveam curajul să mărturisesc, în zilele care au urmat m-am convins că DA,
TE IUBESC!
Te iubesc pt ceea ce eşti tu şi pt ceea ce reuşeşti să renaşti în mine, pt gesturile
pline de sensibilitate şi de emoţie, pt gândurile curate, pt îmbrăţişările tandre şi
sărutările fierbinţi pe care şi acum le simt cu aceeaşi intensitate :))
Nu pot să uit primul sărut în hol, când am simţit că-mi vine să mă pierd
definitiv în braţele tale. De fapt nu pot să uit nimic din tot ce a fost şi totul a
fost la superlativ! Sunt tot mai îndrăgostită de spiritul tău!
Şi îmi dau seama că mai întâi m-am îndrăgostit de tine prin cuvintele
fermecate transmise de tine în scris, cuvinte care au făcut să vibreze în mine
sentimente şi trăiri pe care le credeam de mult apuse...
"Şi dacă la început cuvântul a născut dragoste, de acum înainte dragostea a
născut cuvânt".
Nu cred că am mai scris vreodată atâtea declaraţii de dragoste câte am scris în
ultimele săptămâni :))...
De obicei sunt mai reţinută în aprecieri de teamă să nu sune fals sau să nu se
interpreteze ca o slăbiciune a sufletului meu. Dar cu tine totul pare adevărat, ca
o poveste sau un vis pe care îl trăieşti şi din care nu vrei să te trezeşti, de teamă
să nu se destrame...
Chiar este o taină! :))
Dumnezeu nu poate să te condamne că oferi dragoste şi bucurie unui suflet
pereche.
Mi-ar plăcea să fiu steaua ta norocoasă atâta timp cât voi străluci pe cerul
sufletului tău

Te sărut cu drag,
A.