FERTILIZAREA IN AGRICULTURA

BIOLOGICA
 OBIECTIVELE AGRICULTURII ECOLOGICE
 să evite toate formele
de poluare, atât la
nivelul produselor cât
şi la nivelul mediului;

 să menţină fertilitatea
naturală a solurilor,
prin aceasta putându-
se asigura de o
manieră durabilă
securitatea alimentară
a planetei;
 Produsele destinate fertilizării şi ameliorării
solurilor admise în agricultura biologică

 AMENDAMENTE

 ÎNGRĂȘĂMINTE
 ÎNGRĂȘĂMINTE

 Îngrășăminte organice

 Îngrășăminte minerale naturale

 Resurse fertilizante
alternative
 ÎNGRĂȘĂMINTE ORGANICE

 Gunoiul de grajd
 Mranita
COMPOSTUL
VERMICOMPOSTUL
TURBA
 ÎNGRĂȘĂMINTE VERZI
 Leguminoasele: lupinul peren
(Lupinus polyphyllus), lupinul cu
frunza îngustă sau albastru
(L.angustifolius), specia de bază
folosită ca îngrăşământ verde în
zonele de cultură a lupinului,
lupinul galben (L. Luteus), lupinul
alb (Lupinus albuş), mazărea
(Pisum sativum), lintea (Lathyrus
sativus), bobul (Vicia faba), trifoiul
mărunt (Medicago lupulina), trifoiul
roşu (Trifolium pratense), trifoiul
încărnat (Trifolium incarnatum),
sulfina anuală (Melilotus albă),
măzărichea (Vicia villosa).
 ÎNGRĂȘĂMINTE VERZI
 rapiţa (Brassica napus var.
Olifera, Brassica râpă var.
Oleifera) muştarul (Sinapis
alba), secara (Secale
cereale), hrişca (Fagopyrum
esculentum). Aceste plante
se pot semăna singure sau
sub forma unor amestecuri
din două sau mai multe
plante. De exemplu, se poate
semăna mazăre cu ovăz sau
măzăriche cu ovăz.
 ÎNGRĂȘĂMINTE MINERALE NATURALE

 Cu azot: salpetru de Chile si salpetru de

Norvegia
 ÎNGRĂȘĂMINTE MINERALE NATURALE

 Cu fosfor: fosforite, apatite, faina de oase,

zgura lui Thomas
 ÎNGRĂȘĂMINTE MINERALE NATURALE

 Cu potasiu: kainit, silvinit, carnalit, mica, praful

de granit
 ÎNGRĂȘĂMINTE MINERALE NATURALE

 Cu magneziu: dolomit, sulfat de magneziu,

dunit
 ÎNGRĂȘĂMINTE MINERALE NATURALE

 Cu calciu: piatra de var

RESURSE FERTILIZANTE ALTERNATIVE

 origine vegetala
origine animală

origine minerală

Inoculanți microbieni
 RESURSE FERTILIZANTE ALTERNATIVE DE
NATURA VEGETALA
 Faina de lucerna contine aproximativ 3% N fiind utilizata ca hrana pentru
animale. Este un excelent material fertilizant in horticultura.
 Faina de seminte de bumbac este o sursa bogata de azot (7%). O parte
din doza mare de pesticide aplicata bumbacului se regaseste in seminte,
fapt ce restrictioneaza utilizarea sa intr-o agricultura organica.
 Pulpa de fructe este un reziduu ramas dupa extragerea sucului din fructe.
Se poate utiliza local, de preferat dupa compostare.
 Faina de soia este, la fel ca si faina de lucerna, un supliment alimentar
pentru animale. Contine 7% N, are eficienta ridicata, dar este un material
fertilizant scump.
 Cenusa de lemn contine aproximativ 2% P2O5 si 6% K2O, dar poate fi
contaminata cu metale grele . are reactie alcalina iar aplicarea ei in exces
poate avea efecte negative. Unele sisteme de agricultura organica
restrictioneaza utilizarea ei.
 Compostul de frunze devine tot mai accesibil, intrucat se practica intr-o
scara tot mai larga compostarea frunzelor. Este un material fertilizant
bun, dar uneori poate fi impurificat cu diverse materiale neagreate intr-o
agricultura ecologica.
 RESURSE FERTILIZANTE ALTERNATIVE
DE NATURA ANIMALA
 Faina de sange este un reziduu uscat ce contine aproximativ 12% N. In
cazul utilizarii necorespunzatoare poate provoca arderea plantelor
datorita punerii in libertate de amoniac, pierzand astfel azotul prin
volatilizare.favorizeaza cresterea

 Faina de pene este un reziduu rezultat la complexele de crestere a

pasarilor. Desi au un continut ridicat de azot, intre 7-10%, il elibereaza
mai greu decat alte produse similare.

 Faina de peste si emulsia de peste . Faina de peste contine 10% N si 6 %

P2O5. Este utilizata ca supliment alimentar , dar poate fi un material
fertilizant foarte bun. Continutul in elemnte nutritive al emulsiei de peste
variaza in functie de metoda de obtinere. Emulsia obtinuta in urma
tratarii cu acid are un raport N:P:K de 4:4:1, in timp ce emulsia obtinuta
sub actiunea enzimelor are raportul N:P:K de 4:1:1.
 RESURSE FERTILIZANTE ALTERNATIVE
DE NATURA MINERALĂ
Zeolitii sunt materiale alumino – silicatice care contin doar o
cantitate nesemnificativa de elemnte nutritive.

 Utilizarea lor ca resurse fertilizante este bazata pe

capacitatea mare de schimb cationic, care le permite sa
absoarba elementele nutritive si apa si sa le elibereze, fara
a-si modifica structura ( poroasa, dar stabila).

 Zeolitii sunt rezistenti la levigare, imobilizare si volatilizare. Au

un rol important la reducerea pierderilor prin levigare pe
solurile nisipoase. Cercetarile efectuate au aratat ca la
aplicarea a 8-16 tone zeoliti/ha , productia de grau a crescut
cu 14%, cea de vinete cu 19-55%, de morcovi cu 63% , iar
cea de mere cu 13-38%.
ZEOLIT
 RESURSE FERTILIZANTE ALTERNATIVE
DE NATURA MINERALĂ
Humatii sunt produse comerciale
obtinute pe baza de leonardit
(forma oxidata de lignit ).
Leonarditul contine aproximativ
60% acizi humici si fulvici, care
constituie partea activa a
humusului.
Sunt utilizati, in special, ca
substrat in sere si solarii.
Rezultatele cele mai bune au fost
obtinute pe solurile alcaline,
sarace in materie organica.
 INOCULANȚII MICROBIENI
Inoculantii microbieni sunt preparate uscate sau
lichide din una sau mai multe microorganisme,
care se clasifica astfel:
 Preparate care inoculeaza individual planta cu
microorganisme simbiotice (ex. bacterii
fixatoare de azot);
 Preparate care inoculeaza solul cu
microorganisme;
 Preparate utilizate ca si “culturi de acoperire”
(algele).
 BACTERII FIXATOARE DE AZOT
 Bacteriile fixatoare de azot fac parte din specia Rhizobium si traiesc in
simbioza cu radacinile plantelor din familia Leguminosae, prin intermediul
nodozitatilor radiculare.

 Cantitatea de azot fixat simbiotic difera de la specie la genotip si este

influentata de pH-ul solului, temperatura, umiditate, de nivelul aprovizionarii
initiale cu azot si de aprovizionarea initiala cu fosfor.

 Speciile de leguminoase mai raspandite in zonele temperate (lupin, mazare,

fasole, trifoi, lucerna, soia) fixeaza simbiotic annual intre 32 si 288 kgN/ha.

 Culturile de cereale care beneficiaza de leguminoase ca plante

premergatoare regasesc prin resturile vegetale ramase, cantitati de azot
rezidual cuprinse intre 40-80 kg N/ha.

 Preparatele bacteriene cu specia Rhizobium sunt utilizate pentru inocularea

tratarea semintelor de leguminoase in vederea cresterii productivitatii
activitatii simbiotice a acestora si reglarii eficiente a efectelor azotului fixat.
 MICORIZA

Micoriza inseamna o asociere de fungi cu

sistemul radicular al plantelor.
Fungii traiesc in sau pe radacina si contribuie la
alungirea perisorilor radiculari in sol.
Micoriza contribuie la intensificarea absorbtiei
de elemente nutritive si apa de catre plante.
Se apreciaza ca peste 95% din plante formeaza
asociatii cu ciupercile si fungii din familia
Basidiomicetes, Ascomycetes si Zigomycetes.
MICORIZA
 ALGELE
Un alt grup de inoculanti, denumiti “culturi de acoperire”, sunt algele. O solutie
de alge amestecate cu apa se imprastie pe suprafata solului, formand o
retea de alge.

 imbunatatesc structura solului;

 cresc continutul de materie organica;
 imbunatatesc regimul hidric al solului.

Temperatura ridicata si excesul de umiditate favorizeaza cresterea luxurianta a

acestor alge.

Activitatea de fixarea a azotului molecular prin algele albastre a determinat un

aport annual de N de 15-50 kg/ha/an.

“Algalizarea” mediului de cultura si inocularea semintei de orez cu

cianobacterii au determinat cresteri semnificative de productie concomitent
cu modificari esentiale la nivelul rizosferei plantelor, a cresterii continutului
de materie organica, a capacitatii de tamponare si a continutului de
nutrienti.
ALGE
 AMENDAMENTE

 Soluri acide: piatra de var, var ars, lapte de var,

dolomit, marna, tufuri calcaroase, spuma de
defecatie

 Soluri alcaline: gips, clorura de calciu, praf de

lignit