se referă la diferiţi operatori care au ca operanzi relaţiile, fiind concepută
de cercetătorul E.F. Codd;
sunt folosite pentru formalizarea limbajului de cereri al sistemului de
gestiune al bazelor de date relaţionale;
sunt implementate în funcţiile de manevrare a datelor aferent SGBD-ului;
sunt disponibile utilizatorului cu ajutorul comenzilor limbajului de
manevrare a datelor sau a limbajului de interogare ale SGBD-ului; A. Operații care se aplică la două relații cu acceași schemă A1. Reuniunea
Reuniunea a două relaţii A şi B , notată A υ B, este o relaţie care va avea
schema identică cu a relaţiilor reunite şi care va include ca tupluri, toate tuplurile celor două relaţii, considerate o singură dată. A. Operații care se aplică la două relații cu acceași schemă A2. Intersecția
Intersecția a două relaţii A şi B , notată A ∩ B, este o relaţie care va avea
schema identică cu a relaţiilor intersectate şi care va include ca tupluri, toate tuplurile comune celor două relaţii. A. Operații care se aplică la două relații cu acceași schemă A3. Diferența
Diferenţa a două relaţii A şi B, notată A \ B, este o relaţie care va avea
schema identică cu a relaţiilor iniţiale şi ca realizări toate tuplurile primei relaţii care nu se regăsesc în cea de-a doua relaţie. B. Operații care se aplică unei singure relații B1. Proiecția se aplică relaţiei A de aritate n, se notează cu şi se realizează după un număr de atribute, a1, a2, …, an, care trebuie să fie incluse în schema relaţiei A; relaţia rezultată va avea schema dată de atributele după care se realizează proiecţia și va avea acelaşi număr de tupluri ca relaţia iniţială B. Operații care se aplică unei singure relații B2. Selecția se aplică relaţiei A de aritate n, se notează cu şi se realizează pe baza unei condiţii logice. Noua relaţie va avea aceeaşi schemă ca relaţia iniţială şi va conţine doar acele tupluri care respectă condiţia după care se realizează selecţia C. Operații care se aplică la două relații cu scheme diferite C1. Produsul cartezian Fie relaţiile A (cu aritatea a) şi B (cu aritatea b). Produsul cartezian al celor două relaţii, notat X este o relaţie care are aritatea a+b şi care va conţine toate tuplurile rezultate prin concatenarea unui tuplu din A cu fiecare tuplu din B.
dacă schemele celor două relaţii includ şi atribute comune, atunci în
schema produsului cartezian, cele două atribute vor apare de două ori, precedate de numele relației din care fac parte, separate de caracterul punct. C. Operații care se aplică la două relații cu scheme diferite C1. Produsul cartezian C. Operații care se aplică la două relații cu scheme diferite C1. Produsul cartezian C.I. Operații care se aplică la două relații cu scheme diferite și fără atribute comune CI1. Uniunea se defineşte pentru două relaţii A şi B (de aritate a, respectiv b), având la bază o expresie logică între două valori ale unor atribute ce aparţin celor două relaţii şi se notează: 𝐴 𝑋 𝐵 (c = expresie logică – inegalitate); 𝑐 rezultatul uniunii va fi o relaţie de aritate a+b, cu schema dată de reuniunea atributelor celor două relaţii şi care va conţine toate tuplurile aferente produsului cartezian dintre A şi B care respectă expresia logică specificată; C.I. Operații care se aplică la două relații cu scheme diferite și fără atribute comune CI1. Uniunea C.I. Operații care se aplică la două relații cu scheme diferite și fără atribute comune CI1. Uniunea C.I. Operații care se aplică la două relații cu scheme diferite și fără atribute comune CI1. Uniunea C.I. Operații care se aplică la două relații cu scheme diferite și fără atribute comune CI2. Echiuniunea se defineşte pentru două relaţii A şi B (de aritate a, respectiv b), având la bază o expresie logică între două valori ale unor atribute ce aparţin celor două relaţii şi se notează: 𝐴 𝑋 𝐵 (c = expresie logică – egalitate) 𝑐 rezultatul echiuniunii va fi o relaţie de aritate a+b, cu schema dată de reuniunea atributelor celor două relaţii şi care va conţine toate tuplurile aferente produsului cartezian dintre A şi B care respectă expresia logică specificată; C.I. Operații care se aplică la două relații cu scheme diferite și fără atribute comune CI2. Echiuniunea C.II. Operații care se aplică la două relații cu scheme diferite și cu cel puțin un atribut comun
CII1. Uniunea naturală
Uniunea naturală a relaţiilor A şi B, notată | A X B | se obţine prin selectarea din produsul cartezian al celor două relaţii a tuplurilor ce conţin valori comune pentru atributele cu acelaşi nume.
Schema relaţiei rezultate va fi dată de reuniunea atributelor celor două
relaţii (ceea ce înseamnă că atributele comune vor apare o singură dată). C.II. Operații care se aplică la două relații cu scheme diferite și cu cel puțin un atribut comun CII1. Uniunea naturală C.II. Operații care se aplică la două relații cu scheme diferite și cu cel puțin un atribut comun CII1. Uniunea naturală C.II. Operații care se aplică la două relații cu scheme diferite și cu cel puțin un atribut comun CII1. Uniunea naturală C.II. Operații care se aplică la două relații cu scheme diferite și cu cel puțin un atribut comun
CII2. Uniunea externă (Outer Join)
Uniunea externă se notează astfel: A || B (A şi B sunt cele două relaţii) și va include toate tuplurile uniunii naturale, la care se adaugă câte un tuplu pentru acele tupluri dintr-o relaţie care nu au corespondent în relaţia cu care s-a asociat;
Tuplurile adăugate au valoarea NULL pentru toate atributele ce nu apar
în relaţia din care provin; C.II. Operații care se aplică la două relații cu scheme diferite și cu cel puțin un atribut comun
CII2. Uniunea externă
C.II. Operații care se aplică la două relații cu scheme diferite și cu cel puțin un atribut comun
CII3. Uniunea externă stânga (Left Outer Join)
Uniunea externă stânga va include toate tuplurile uniunii naturale, la care se vor adăuga tuplurile primei relaţii (considerată relaţia din stânga) care nu au corespondent în relaţia din dreapta. În dreptul acestor valori se va trece valoarea NULL; C.II. Operații care se aplică la două relații cu scheme diferite și cu cel puțin un atribut comun
CII4. Uniunea externă dreapta (Right Outer Join)
Uniunea externă dreapta va include toate tuplurile uniunii naturale, la care se vor adăuga tuplurile celei de-a doua relaţii (considerată relaţia din dreapta) care nu au corespondent în relaţia din stânga. În dreptul acestor valori se va trece valoarea NULL;