1 Dunfi dcclaratiile pe care fostul S.S.

-Obsrsturmbannfiihrer Rudolf Franz Ferdinad Hoss, comandant al

KZ-ului Auschwitz pina spre sfinjilul cnului 1943, avea sa le faca, definut fiind, in 1947, idcea folosirii
Ziklon B-ului (pina atunci intrebuint-at la distrugerea inscctelor parazite, ca pvtrici, pacluchi etc.) i-a
aparfinut adjunctului sau, S.S.-I-lauptsturmfiihrerului Karl Fritzsch, care 1-a experimentat — initial — pe
prizonieri de razboi sovietici, in toamna lui 1941. Hoss relateaza negru pc alb : „In timpul absentci mele,
pe citid ma aflam intr-o doplasare de sevviciu, adjunctul meu Fritzsch, Lagerfiihrer, intrebuintS pentru a
ucide Ziklon B, utilizat in lagar pentru stirpirea verminei. La intoarcerea mea, Fritzsch ma anun{& acest
lucru §i, cind veni convoiul urmator, gazul fu din nou folosit. Gazarea avea loc in celulele blocului 11. Eu
insumi, cu o masca pe fa^S, priveam cum decurge omorirea. in celulele pline, moartea survenea
numaidectt dupa ce ciclonul fusese azvirlit inauntru. Un strigat scurt, aproape sugrumat — §i gata.
Primul caz de ucidere nu mi s-a imprimat in memorie, poate fiindcfi eram foarte impresionat de toata
procedura. Im i amintesc mai bine de executarea cu gaz a 900 de ru$i ; ea avu loc putin dupa aceea in
cladirea vechiului crematoriu, caci a gaza in incinta blocului era foarte incurcat. Cita vreme convoiul era
descSrcat, se facura citeva gauri in plafonul morgii. Ru?ii trebuiau sS se dezbrace in anticamera, apoi
intrau absolut linijjtiti in morga, deoarece li se spusese ca vor fi deparazitafi. Convoiul umpluse intreaga
morgS. U?a fu inchisa ?i gazul aruncat prin orificii. Nu ?tiu cit timp a durat asta, dar se auzi dupa destul
de putin§ vreme un murmur. In momentul lansarii gazului, ci^iva prizonieri tipara : gaz ! — apoi se auzi
un racnet teribil ?i incepurS sa impinga u$a pe dinauntru. U?a nu ceda deloc. Abia dupa citeva ore u?a fu
descMsa ?i incaperea aerisita. Atunci am vazut. pentru intiia oarS o asemenea canfi.late de oameni
gazati" $i tot el : ...Voi spune deschis... ca uciderca cu gaz a acestui convoi ni- a lini.stit: trebuia sS
inceapa curind masiva exterminare a evreilor. Trebuia folosit un gaz, insS nu se ?tia care §1 nici cum sa
te sluje?ti de el. Acum gasisem gazul §i modul lui de intrebuintare... Acum eram lini?tit, deoarece vom fi
cu tofii scutifi de masacre §i puteam evita suferintele victimelor pinS in ultima clipa. Aceasta era cea mai
mare grijS a mea— In timpul vizitei lui Eichmann i-am vorbit despre intrebuinfarea Ziklon B-ului. Am
hot&rit sS intrebuin|am acest gaz pentru acfiunea exterminSrii masive “. Ziklon B-ul era fabricat de
„Degesch“ — abrevierea de la Deutsche Gesellschaft fiir Schadlingsbekampfung — Asocia^ia germanS de
lupta impotriva vietStilor vStamStoare — , aparfinind consorfiului 1. G. Farbenindustrie, iar drept
intermediar pentru furnizarea acestuia KZ-ului Auschwitz slujea firm a „Testa“. Dealtminteri, alegerea
Ziklon - B-ului fusese determinate §i de criterii „economice“ , ca $i de „securitatea“ operafiunilor de
exterminare : „calcul!nd“ pe hirHe, un glonte costs mai mult decit revine costul gazului pe cap da om a
sfixia t! Totodata, se „economise?te“ timp §i se inlSturS rises: 1 revoltelor, caci lichidarea se produce
simultan, in masS. Optica nazista

PG 73 SUBSOL -75