Oceanul i?i cere victim ele. Atlanticul nu face exceptie.

Pe ^armul brazilian, la Bertioga, punct situat intre

para lei e de 20 ?i 30 de grade sud, nu departe de Tropicul Capricornului, o faleza in forma de potcoava,
cu nisip oxtrem de fin, inainteaza lent in apa de culoare albastru.iconu§ie, ca §i cerul dealtminteri, pe
care se profileaza o pata verzuie, coasta impadurita. Anotimpul soarelui inalt. In emisfera australa e cald
(25 de grade). Aici, intr-o in- •sorita dupa amiaza de februarie — anul 1979 — s-a inecat un aproape.
septuagenar 1. Atac de cord ? Ultim a lui monajera, Ines Mehlich, avea sa declare mai tirziu ca, inainte
de a porni spre ocean, barbatul i-ar fi spus : — Ma due la plajS fiindca viaja mea s-a sfir§it. 2 Tnocatul
('sic inhumat intr-un cim itir modest din local iUitea Kmbu (aproximativ 40 km sud de Sao Paulo), sub
nuinelo do W olfgang Gerhard. Pu^ini oameni $tiu, insa, eft W olfgang Gerhard a murit in urma cu un an,
in Austria sa natnlfi. I,a inct'pulul anului 19R5, politia vest-germanS efecI mw.ft, la Gilnzburg, o
prrehozHie la domiciliul lui "Hans Sedlmoler, pensionnr nl fabrlcii dc? ma?ini agricole §i prese
hldraulicu ..Mengele und Sohn“, care fiin^eaza in localitato din 1907. Sodlmeler pare a fi comis o
indiscrete majorrt : prin el, fnmllla Mongole i-ar fi trimis bani lui Josef Mongole — supranumit „Ingerul
M ortii“ . Descin1 Coasta ostc scftldnlft de curcntul cald de suprafata numit Curentul Braziliei, avind o
vitezit de 1— 1,5 m ile marine pe orS. 2 Intr-o alta variants publicistici se sustine c5 aceasti replies i-a
dat-o Elsei Gulpian, personaj cu care a fost in relatii de arnicine amoroasS. 7 derea are drept rezultat
descoperirea de documente a caror autenticitate este inatacabila, printre acestea §i adresa lui Mengele
din... Sao Paulo (Brazilia). De aici incolo, dupa 40 de ani de relativa „stagnare“ a cercetarilor (doar citeva
„im pulsuri“ degraba stinse), totul va decurge rapid. Polina braziliana — informata de catre cea vest-
germana — apare prin surprindere la locuinta unui cuplu de origine austriaca (W olfram ?i Liselotte
Bossort, el — lacatu?, ea — lipe^te etichete intr-o intreprindere germana din Sao Paulo ; numele lor sint
dezvaluite de autoritati mai tirziu). Concluzie dezolanta : dr. Josef M engele este mort incS din anul 1979.
Cauza decesului: stop cardiac in timp ce inota in ocean, sub ochii so$ilor Bossert... Ace^tia s-au ocupat
de inhumare. In mormintul de la Ernbu, aparfinindu-i de fapt fam iliei Gerhard, un fals fiu i§i doarme
somnul de veci alaturi de mama celuilalt Gerhard, autenticul3. 3 Nascut in 1925, are — in 1938, la
infaptuirea Anschlussului, cotropirea Austriei de catre Germania nazistii — 13 ani. Peste cinci ani, in
1943, se inroleaza voluntar in Kriegsmarine (a?adar, imposibil de inteles afirmatia unora potrivit carora
s-ar fi numarat printre capeteniile Hitlerjungendului austriac — intre 13 ?i 18 ani ? !). El, W olfgang
Gerhard, va fi principal)ul protector al doctoruiui Mengele in perioada clandestinitatii sale. Reintors
acasa, in Austria, la Graz, atirn& in pomul de Craciun o cruce incirligata (va declara un martor ocular).
Dar fiul sau, Adolf, avea s5 sustina, in 1935, c& ornamentul din brad nu era decit... un simbol asiatic al
sarbatoririi Craciunului, de?i e limpede ca reprezenta o cruce incirligata, numita, deloc intimplator, $i
„crucea cu gheare", intr-adevfir un simbol, inc-& unul care se substituie heraldic celui al Acvilei, al A
cvilei solare sau al unei pasari saturniene : „Caracterul saturnian al Hakenkreuz-ului, in care se poate de
asemenea vedea figurarea a patru false invirtituri in jurul unui centru, implica un simbolism al
secerisului, al recoltei, al «m o rfii» simbolice a spicului cosit §i al reinvierii in «noua comunitate
religioasS germana*- (Rene Alleau). Asemenca simbolism, tipic pentru jertfa, accentueazd semniyicafia
amsninfatoare a Hakcnk r e u z-ului la adresa „inam icilor rasei ariene", azvirlifi in „tenebrele exterioare“
de mi?carea implacabila a rotafiei sale magice. Probabil c& acest sens dinaviic agresiv a fost cel ce s-a
impus mai spontan unci organizapii politice in care H itler a vazut intotdeauna, de la inceputurile
N.S.D.A.P.-ului (partidul nationalsocialist), o „comuniiate de lupta".