C�t de important este turismul pentru o ?ar�? Care e locul ?

i rolul turismului �n
contextul unei economii na?ionale din secolul 21? Ce �nseamn� turismul pentru o ?
ar� precum Rom�nia? Ce am putea face ca s� valorific�m poten?ialul turistic pe care
Rom�nia �l are?

Numeroase ?�ri ale lumii demonstreaz� c� turismul contribuie la cre?terea ?i

dezvoltarea economiei lor na?ionale, pe de o parte, prin numeroasele conexiuni
economice pe care le genereaz� �n rela?ie cu alte sectoare economice, prin crearea
de locuri de munc� ?i prin contribu?ia la PIB, iar pe de alt� parte, prin
construirea ?i consolidarea unei identit�?i de imagine, a unei notoriet�?i �n
mentalul colectiv ?i prin construc?ia unei m�rci de ?ar�, care atest� ineditul ?i
calitatea destina?iei.

Fiecare ?ar� responsabil� evalueaz� domeniul economic al turismului nu doar din

perspectiva capacit�?ii de a atrage turi?ti, ci ca pe o platform� de cre?tere
economic� ?i de dezvoltare sustenabil�. Este greu de definit corect un indicator
economic care s� m�soare reputa?ia, �ns� acesta este reperul care s�de?te dorin?a
de a vizita o destina?ie ?i odat� consolidat� aceast� reputa?ie devine un reper al
dezvolt�rii acelei destina?ii.

Despre turismul �n Rom�nia putem spune, f�r� s� avem prea mul?i contestatari, c�
este unul dintre cele dou� pariuri majore pierdute an de an, de la Revolu?ie
�ncoace. Cu to?ii vorbim despre poten?ialul fantastic al ?�rii noastre care dispune
de toate resursele posibile pentru a performa �n turism, �ns� niciodat� nu ne
atingem cu adev�rat obiectivele, pe care, s� fim one?ti, nici nu ni le stabilim cu
fermitate. Str�inii sunt cople?i?i de ce resurse pentru turism sustenabil g�sesc
aici, dar �n aceea?i m�sur� sunt contraria?i de ce noi nu facem cu adev�rat ceva �n
sensul poten?�rii acestui domeniu at�t de ofertant. De trei decenii politicienii
privesc turismul raport�ndu-se exclusiv la propriile vacan?e (sau uneori interese),
dar nu la o industrie complex� care ar fi putut demult deveni catalizatorul
economiei na?ionale. Tot politicienii subliniaz� c� turismul are o contribu?ie mult
prea mic� la PIB, (f�r� �ns� s� existe o preocupare clar� de eliminare a evaziunii
fiscale din domeniu ?i f�r� s� se considere domeniile conexe, care sunt �n clar�
interdependen?� cu turismul). Aceia?i �parteneri� sociali nu sunt satisf�cu?i de
ceea ce aduce turismul, f�c�nd referire la deficitul balan?ei externe din turism,
f�r� �ns� s� legifereze turismul ca ?i export de servicii ?i f�r� s� aloce vreodat�
sumele necesare unei promov�ri coerente ?i sus?inute a destina?iei.

Trebuie totu?i s� recunoa?tem c� avem cea mai redus� cot� de TVA pentru acest
domeniu din Europa. �ns� nu este suficient. Mai recunoa?tem c� �nc� avem un num�r
redus de turi?ti str�ini, c� nu putem ridica nivelul serviciilor �n anumite
destina?ii, c� nivelul investi?iilor directe �n turismul rom�nesc este �nc� redus,
c� mentalitatea unor proprietari este �nvechit�, c� unii sunt �nc� �?efi� nu
manageri ?i c� uneori gradul de satisfac?ie al turi?tilor, rom�ni ?i str�ini �n
egal� m�sur�, nu este cel necesar pentru o destina?ie apreciat�. Cu toate acestea,
industria ospitalit�?ii din Rom�nia a devenit ceea ce este acum exclusiv prin
pasiunea unoroameni, prin riscul asumat de antreprenori, prin nop?ile nedormite,
prin d�ruirea pentru o profesie care este, de fapt, un cumul de pasiuni ?i
preocup�ri dintr-o arie vast� de activit�?i. Nu este numai o profesie, ci devine
treptat un mod de via?�.

Situa?ia �n care suntem, dar mai ales situa?ia �n care ne dorim s� ajungem, impune
luarea unor m�suri urgente ?i radicale. Nici noi, cei din industrie, nu suntem mul?
umi?i de performan?ele ob?inute p�n�acum. Noi consider�m ca aceast� stare de
relativ� precaritate a turismului rom�nesc poate ?i trebuies� �nceteze. Putem s�
g�sim acele solu?ii inteligente ?i resursele necesare pentru a aduce turismul pe o
pozi?ie meritat�, putem s� transform�m �n fapt concret simpla declara?ie
politicianist� f�cut� permanent �n ultimii peste dou�zeci de ani, potrivit c�reia
turismul a fost perpetuu ramura prioritar� ?i strategic� a economiei na?ionale a
Rom�niei.

Alian?a Pentru Turism (APT) entitatea care a realizat din convingere ?i cu dedicare
acest proiect, reprezint� o structur� informal� deschis�, constituit� voluntar.
P�n� la acest moment au aderat la acest grup de atitudine ?i ini?iativ� 18
organiza?ii profesionale ale turismului rom�nesc, multe alte organiza?ii ?i exper?i
exprim�ndu-?i interesul, APT fiind expresia unit�?ii, voin?ei ?i determin�rii
�ntregii industrii a ospitalit�?ii �n fa?a acestor mari amenin?�ri ?i provoc�ri
c�rora turismul rom�nesc trebuie s� le fac� fa?�.

S.O.S. Turismul Rom�nesc (Solu?ii de Organizare ?i Sus?inere a Turismului Rom�nesc)

este un prim proiect al acestei Alian?e ?i reprezint� un demers unitar, coordonat ?
i focusat pe VIITORUL TURISMULUI ROM�NESC, un demers f�cut de o singur� voce
puternic� a �ntregii bresle. Este un proiect menit s� demonstreze importan?a
acestui domeniu economic ?i care s� aduc� propuneri de relansare a acestei
industrii. Cum va fi economia ?i via?a noastr� dup� criza medical� pe care o
parcurgem depinde �n primul r�nd de noi. De fiecare dintre noi. �Noi� incluz�nd nu
numai proprietarii, operatorii ?i angaja?ii din turism, dar ?i turi?tii,
furnizorii, politicienii, func?ionarii etc.

Proiectul S.O.S. Turismul Rom�nesc are dou� obiective bine definite care au stat la
baza �ntregii lucr�ri:

Primul obiectiv este acela de a scoate turismul din starea critic� �n care se afl�
�n aceste momente extrem de dificile pe care le traversam �n contextul crizei
generate de epidemia de coronavirus
Al doilea obiectiv este cel de resetare a �ntregii industrii a ospitalit�?ii, de
pozi?ionare pe alte coordonate, care s� ?in� seama de tendin?ele mondiale din
domeniu, s� ia �n considerare modele interna?ionale de succes dar ?i specificit�?
ile locale.
Pentru primul obiectiv, cei 70 de profesioni?ti practicieni din domeniu, alc�tuind
zece grupuri de lucru, au g�ndit un plan de 10 m�suri urgente, care s� permit�
trecerea peste momentul critic generat de pandemie, cu pagube c�t mai reduse.

Pentru resetarea �ntregului domeniu al turismului �ns�, a fost structurat un plan

care con?ine la acest moment un num�r de 50 de m�suri dedicate mai multor linii de
ac?iune generice: cre?terii eficientei administrative, promov�rii, investi?iilor �n
turism, for?ei de munc� ?i educa?iei, digitaliz�rii ?i inov�rii, sustenabilit�?ii
�n turism, dar ?i ac?iuni orientate concret c�tre sectoarele principale ale
turismului: structuri de cazare, restaurante, facilit�?i de recreere, tour
operatori ?i agen?ii, ghizi de turism, servicii conexe ?i transporturi turistice.

��ntr-o lume a lan?urilor de aprovizionare dense ?i interdependente, impactul unei

crize care afecteaz� major turismul va fi resim?it nu doar �n cadrul acestui
sector, ci ?i de alte sectoare ale economiei � agricultur�, industrie alimentar�,
distribu?ie, construc?ii, furnizori de tehnologie, transport, energie, s.a.
Turismul este un creator major de locuri de munc� ?i un colac de salvare pentru
multe sectoare economice. Turismul ?i-a revenit �n urma multor crize ?i, av�nd �n
vedere importan?a sa dovedit� la fiecare nivel al societ�?ii, trebuie sprijinit
pentru a sus?ine ?i a cre?te din nou locurile de munc�.�

(sursa: OMT)

Scopul esen?ial al proiectului S.O.S. Turismul Rom�nesc este �ns� ca turismul

rom�nesc s� ob?in� performan?e mult mai bune ca urmare a implement�rii m�surilor
din acest document:

Cresterea incasarilor din turism

cazare de la nivelul actual de 1,4 miliarde euro �n 2019 la 3 miliarde euro �n 2025
restaurante ?i alimenta?ie public� de la nivelul actual de 3.5 miliarde �n 2019
euro la 7 miliarde �n 2025
agen?ii de turism ?i touroperatori de la 0.8 miliarde euro �n 2019 la 2 miliarde
euro �n 2025
activit�?i de organizare t�rguri ?i evenimente de la 120 milioane euro �n 2019 la
500 milioane euro �n 2025
Cre?terea cheltuielii medii per turist � de la nivelul actual de 480 euro �n 2019
la 575 euro �n 2025
Cre?terea duratei medii de ?edere a turi?tilor � de la 2 zile �n 2019 la 2,8 zile
�n 2025

Cre?terea num�rului de turi?ti str�ini � de la 2,85 milioane �n 2019 la 5,5

milioane �n 2025

Cre?terea num�rului de locuri de munc� �n hoteluri ?i restaurante � de la 220.000

�n 2019 la 450.000 �n 2025

Toate acestea ar trebui s� duc� la cre?terea contribu?iei directe a turismului �n

PIB, de la cca. 2,7% �n 2019 conform datelor publicate de INS la cca .4,25% �n
2025. Contribu?ia total� (direct� ?i indirect�) a turismului la PIB va cre?te de la
5,2% �n 2019 la 8,75% �n 2025.