Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Venit maxim = 136742 lei ; Cheltuieli date = 92000 lei ; Profit = 44742 lei
INDICATORI ECONOMICI:
Rata medie profit RMP= Profit / Cheltuieli = 0.49 lei profit / 1 leu cheltuit
Rata marginală profit RDP= y4 -1 = 1.90 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP= RDP / RMP = 3.9 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
Venit garantat=136500 lei ; Cheltuieli minime = 91917 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=44583 lei
INDICATORI ECONOMICI:
Rata medie profit RMP= Profit / Cheltuieli = 0.48 lei profit/ 1 leu cheltuit
Rata marginală profit RDP= 1 / y5 -1 = 1.94 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP= RDP / RMP = 4.04 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
Venit maxim=117600 lei ; Cheltuieli date = 75200 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=42400 lei
INDICATORI ECONOMICI:
Rata medie profit RMP= Profit / Cheltuieli = 0.56 lei profit / 1 leu cheltuit
Rata marginală profit RDP= y4 -1 = 0.4 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP= RDP / RMP = 0.71 % creștere profit /
1 % creștere de cheltuieli
Venit garantat=115000 lei ; Cheltuieli minime = 73343 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=41657 lei
INDICATORI ECONOMICI:
Rata medie profit RMP= Profit / Cheltuieli = 0.57 lei profit / 1 leu cheltuit
Rata marginală profit RDP= 1 / y5 -1 = 0.41 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP= RDP/RMP = 0.72 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
Venit maxim = 5340 lei ; Cheltuieli date = 2490 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=2850 lei
INDICATORI ECONOMICI:
Rata medie profit RMP= Profit / Cheltuieli = 1.14 lei profit/ 1 leu cheltuit
Rata marginală profit RDP= y4 -1 = 5 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = 4.4 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
Venit garantat=5080 lei ; Cheltuieli minime = 2447 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=2633 lei
INDICATORI ECONOMICI:
Rata medie profit RMP= Profit / Cheltuieli = 1.08 lei profit / 1 leu cheltuit
Rata marginală profit RDP= 1 / y5 -1 = 4.88 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profituluiERP = RDP/RMP = 4.52 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
Venit maxim = 44000 lei ; Cheltuieli date = 30000 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=14000 lei
INDICATORI ECONOMICI:
Rata medie profit RMP= Profit / Cheltuieli = 0.47 lei profit/ 1 leu cheltuit
Rata marginală profit RDP= y2 -1 = 0.5 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = 1.1 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
Venit maxim = 45050 lei ; Cheltuieli date = 30700 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=14350 lei
INDICATORI ECONOMICI:
Rata medie profit RMP= Profit / Cheltuieli = 0.47 lei profit/ 1 leu cheltuit
Rata marginală profit RDP= y2 -1 = 0.5 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = 1.1 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
1.Venit(C) (lei) 0.90 0.80 0.30 0.40 2.4 2.5 3.70 lei
2.Fânuri 1 1 0 0 0 0 = 1
3,Suculente 0 0 1 1 0 0 = 1
4.Concentrate 0 0 0 0 1 1 = 1
Cheltuieli(V)((lei) 0.60 0.50 0.20 0.30 1.2 1.4 Minim
Venit maxim = 3.70 lei ; Cheltuieli date = 2.10 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=1.60 lei
INDICATORI ECONOMICI:
Rata medie profit RMP= Profit / Cheltuieli = 0.76 lei profit/ 1 leu cheltuit
10
Rata marginală profit RDP= 1 / y1 -1 = 0 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = 0 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
1.Greutate rație 1 1 1 1 35 kg
2.SU(kg) 0.84 0.25 0.13 0.86 15 kg
3.UN 0.48 0.25 0.12 0.77 12.5 UN
4.PD(g) 122 9 10 108 1200 g
5.Fân Lucernă MIN 1 0 0 0 12 kg
6.Porumb SilozMIN 0 1 0 0 10 kg
7.Sfeclă Furaj MIN 0 0 1 0 5 kg
8.Tărâţe grâu MIN 0 0 0 1 1 kg
Cheltuieli (C)(lei) 1.00 0.40 0.40 1.40 MIN
lei;P’= 15.42 lei deci RDP= (17.59 – 15.42) /(24.35 – 22.20) = 0.02 lei creștere profit / 1 leu creștere
cheltuieli așa că ERP = RDP / RMP = 0.02 / 0.72 = 0.03 % creștere profit /
1 % creștere cheltuieli
Venit calculat=3.05 lei ; Cheltuieli minime = 2.27 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=0.78 lei
INDICATORI ECONOMICI:
Rata medie profit RMP= Profit / Cheltuieli = 0.34 lei profit / 1 leu cheltuit
Fie soluția suboptimă x1 = 1.56 Kg; x2 = 0.97 Kg; x3 = 0.3 Kg; x4 = 0.2 Kg
, , , ,
cu V’calculat = 3.036 lei; C’ = 2.28 lei;P’= 0.756 lei deci RDP= (0.78 – 0.756) /(2.27 – 22.28) =
-2.4 lei creștere profit / 1 leu creștere cheltuieli așa că ERP = RDP / RMP = - 2.4 / 0.34 = - 7.06 % creștere
profit / 1 % creștere cheltuieli
1. Greutate 1 1 1 1 35 kg
2. Cheltuieli 1 0.4 0.4 1.4 25.4 lei
3. SU 0.84 0.25 0.13 0.86 15 kg
4. UN 0.48 0.25 0.12 0.77 12.5 UN
5. PD 122 9 10 108 1200 g
6. Fân MIN 1 0 0 0 12 kg
13
7. Porumb MIN 0 1 0 0 10 kg
8. Sfeclă MIN 0 0 1 0 5 kg
9. Tărâţe MIN 0 0 0 1 1 kg
Parte liniară venit 2 1 0.9 2.5 MAX
Parte pătratică venit - 0.03 - 0.02 - 0.01 - 0.03
Venit maxim = 44.80 lei ; Cheltuieli date = 25.40 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=19.40 lei
INDICATORI ECONOMICI:
Rata medie profit RMP= Profit / Cheltuieli = 0.76 lei profit / 1 leu cheltuit
Rata marginală profit RDP= y2 -1 = 0.52 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP= RDP / RMP = 0.78 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
1. Greutate 1 1 1 1 3.5 kg
2. Cheltuieli 1 0.4 0.3 1.2 2.56 lei
3. SU 0.83 0.25 0.13 0.86 1.75 kg
4. UN 0.59 0.22 0.15 1.10 1.4 UN
5. PD 92 11 10 84 130 g
6. Fân MIN 1 0 0 0 1.5 kg
7. Porumb MIN 0 1 0 0 0.9 kg
8. Sfeclă MIN 0 0 1 0 0.3 kg
9. Tărâţe MIN 0 0 0 1 0.2 kg
Parte liniară venit 1.4 1 0.8 1.7 MAX
Parte pătratică venit - 0.2 - 0.1 - 0.5 - 1.8
CULTURI CEREALIERE
15
1200 1300
Grâu
X
Venit
800 700
30 ha
Porumb Cheltuieli 40 ha
1000 lei
X 900
Cheltuieli Venituri
Suprafeţe cu
40 ha 50 ha 5 ha Totale(lei) Totale(lei)
premergătoare
≤ 94000 lei ≥ 141000 lei
440 400
Porumb siloz
X 200 240
4 ha
Cheltuieli Venituri
Suprafeţe cu
5 ha 3 ha 2 ha Totale(lei) Totale(lei)
premergătoare
≤ 2500 lei ≥ 4700 lei
18
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = - 1.01 % creştere de profit / 1 % creştere de cheltuieli .
MODELE DE REPARTIȚIE
B B1 B2 B3 Oferte
F
F1 30 20 10 15 tone
50 60 30
F2 10 30 40 45 tone
40 70 80
OT=60 tone
Cereri 27 tone 21 tone 10 tone CT=58 tone
Explicație
v11 = 50 lei/tonă =venitul negociat între F1și B1 ; c11 = 30 lei / t = 2 lei / tonă.km x 15 Km(distanța
între F1 și B1) = cheltuielile de transport între F1 și B1.
Analog pentru celelalte 5 celule din tabelul precedent.
Întrucât oferta totală OT=60 tone este mai mare ca cererea totală CT=58 tone , vom folosi semnul ≤
pentru restricțiile referitoare la F1 , F2 și vom folosi semnul = pentru restricțiile referitoare la B1 , B2 ,B3.
Dacă oferta totală OT ar fi fost mai mică ca cererea totală CT , am fi folosit semnul = pentru restricțiile
referitoare la F1 , F2 și am fi folosit semnul ≤ pentru restricțiile referitoare la B1 , B2 ,B3 .
Dacă oferta totală OT ar fi fost egală cu cererea totală CT , am fi folosit semnul = pentru toate restricțiile
referitoare la furnizori și beneficiari .
Venit (V) = 3240 lei = maxim ; Cheltuieli(C) limitate = 1200 lei ; Profit(P) = 2040 lei
Indicatori economici :
1) Rata medie a profitului RMP = P/C = 1.70 lei profit/1 leu cheltuit
2) Rata Marginală a profitului RDP = y1 – 1 = - 0.23 lei creștere profit / 1 leu creștere cheltuieli
3) Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = - 0.14 % creștere profit / 1 % creștere cheltuieli
Explicație
v11 = 50 lei/t =venitul negociat între F1și B1 ; c11 = 30 lei/t = 2 lei/tonă.km x 15 Km(distanța
între F1 și B1) = cheltuielile de transport între F1și B1
Analog pentru celelalte 5 celule din tabelul precedent.
Venit (V) = 3400 lei =garantat; Cheltuieli(C) = 1440 lei = minim; Profit(P) = 1960 lei
Indicatori economici :
1) Rata medie a profitului RMP = P/C = 1.36 lei profit/1 leu cheltuit
2) Rata Marginală a profitului RDP = 1/y1 – 1 = - 0.33 lei creștere profit / 1 leu creștere cheltuieli
3) Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = - 0.24 % creștere profit / 1 % creștere cheltuieli
Dacă problema primală este de maxim , în rutele interzise luăm costuri cij negative ,mult mai mici ca
restul costurilor din căsuţele neinterzise.
În soluţia bazică optimă primală aceste căsuţe interzise nu apar ,contribuţia lor la fmaxim fiind neglijabilă.
Dacă problema primală este de minim , în rutele interzise luăm costuri cij pozitive ,mult mai mari ca
restul costurilor din căsuţele neinterzise.
În soluţia bazică optimă primală aceste căsuţe interzise nu apar ,contribuţia lor la fminim fiind prea mare.
Fie problema de maxim echilibrată cu ruta F2-B2 interzisă deci vom lua în căsuța interzisă un cost
foarte mic (de exemplu 0.1 lei /t pe această rută interzisă) :
Fie problema de minim echilibrată cu ruta F1-B3 interzisă deci vom lua în căsuța interzisă un cost foarte
mare (de exemplu 1000 lei /t pe această rută interzisă) :
F \ B B1 B2 B3 B4 Oferte
F1 3 1 1000 2 45 t
NU
F2 5 4 6 8 75 t
Cereri 20 t 10 t 40 t 50 t 120 t
PROBLEME DE ASSIGNMENT
Aceste probleme sunt de tip transport de maxim în care furnizorii F1,…,Fm sunt solicitanţi de slujbe iar
beneficiarii B1,…,Bn sunt angajatorii.
Coeficienţii cij sunt valori economice ale solicitantului Fi la angajatorul Bj .
Variabilele xij sunt variabile bivalente : xij =1 dacă Fi este angajat de Bj şi 0 în caz contrar.
În plus avem ofertele de forţă de muncă a1=…=am=1 şi cererile de forţă de muncă b1=…=bn=1
Fie problema de repartiţie de maxim a cinci solicitanţi Fi pentru două posturi la angajatorii Bj :
B B1 B2 Oferte
F
F1 80 50 1
F2 70 0 1
F3 90 30 1
F4 20 70 1
F5 0 60 1
Cereri 1 1 OT=5
CT=2
25
Explicație
C11 = 80 din celula F1-B1 semnifică faptul că la testul-grilă de 100 întrebări ,dat de solicitantul F1 la
angajatorul B1 , acest solicitant a răspuns corect la 30 întrebări.Idem pentru celelalte celule nenule.
C22 = 0 din celula F2 – B2 semnifică faptul că solicitantul F2 nu are calificarea necesară pentru postul oferit
de angajatorul B2 sau că F2 a lipsit de la testul-grilă dat de B2. Idem pentru c51 = 0.
Transformăm problema pentru a aplica metoda simplex şi o rezolvăm ca problemă de optimizare cu
neconoscute binare xi = 0 sau 1 :
F F1 F2 F3 F4 F5
B B1 B2 B1 B2 B1 B2 B1 B2 B1 B2 SEMN LIMITE
RESTRICTII X1 X2 X3 X4 X5 X6 X7 X8 X9 X10
F1 1 1 ≤ 1
F2 1 1 ≤ 1
F3 1 1 ≤ 1
F4 1 1 ≤ 1
F5 1 1 ≤ 1
B1 1 1 1 1 1 = 1
B2 1 1 1 1 1 = 1
FUNCTIA 80 50 70 0 90 30 2 0 0 60 MAXIM
Exemplul ORZGRAU
Mai întâi construim graful proiectului pe baza coloanei cu activităţi anterioare din tabelul precedent.
Variabila primală xi (i = 1,…,10) reprezintă timpul maxim t*i scurs de la data începerii proiectului până
se ajunge în stadiul Vi , în presupunerea că s-au efectuat toate activităţile de pe toate drumurile care sosesc
în Vi .
Restricţiile primale referitoare la activităţile A – P ale proiectului specifivă faptul că pentru orice
activitate care pleacă din Vi şi ajunge în Vj ( i,j =1,…,10 , i < j ) şi care are durata ti j ,această durată trebuie
respectată deci avem restricţia xj xi + ti j adică - xi + xj ti j .
Funcţia-obiectiv primală este durata totală de execuţie a proiectului f = x10 – x1 = minim
Modelul dual are necunoscutele proprii y1 ,…, y16 cu semnificaţia : yi = 1 dacă activitatea
corespunzătoare este critică şi yi = 1 în caz contrar .
Modelul dual are restricţiile pe coloanele machetei de mai sus , toate fiind egalităţi iar funcţia-obiectiv
duală g are coeficienţii pe ultima coloană cu limite a machetei precedente şi se caută gmaxim adică drumul
critic cu lungimea maximă de la V1 la V10 .
Dealtfel un asemenea model ca cel dual , a fost formulat în secţiunea 2.4 pentru găsirea drumului de
lungime maximă într-o reţea.
Soluţia optimă primală de mai sus este : x1 = 0 ; x2 = 5 ; x3 = 11 ; x4 = 14 ; x5 = 22 ;
28
REZULTATE
Tabel 2.9.5 cu vârfuri și momente minime ti și maxime ti* de ajungere în aceste vârfuri
Vârfuri V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10
ti 0 zile 5 11 14 22 30 34 40 42 45
*
Xi = ti 0 zile 5 11 14 22 30 34 40 42 45
Dacă f este volumul forţei de muncă pentru durata tij iar f* este volumul forţei de muncă pentru
durata tij + Ri , avem tij.f = (tij + Ri ). f* deci f* / f = tij / (tij + Ri ).
29
De exemplu pentru activitatea B raportul între volumul noii forţe de muncă f* şi volumul vechii
forţe de muncă f este f* / f = 4 / 6 = 67 % .
30
31
Exemplul LINIEFAB
Mai întâi construim graful proiectului pe baza coloanei cu activităţi anterioare din tabelul precedent.
→xe10= 0 zile este rezerva intermediară pt.J →y10= 1 J este activitate critică
→xe11= 0 zile este rezerva intermediară pt.K →y11= 1 K este activitate critică
→xe12= 0 zile este rezerva intermediară pt.L →y12= 1 L este activitate critică
Variabila primală xi (i = 1,…,9) reprezintă timpul maxim t*i scurs de la data începerii
proiectului până se ajunge în stadiul Vi , în presupunerea că s-au efectuat toate activităţile de pe
toate drumurile care sosesc în Vi .
Restricţiile primale referitoare la activităţile A – L ale proiectului specifivă faptul că pentru
orice activitate care pleacă din Vi şi ajunge în Vj ( i,j =1,…,9 , i < j ) şi care are durata ti j
,această durată trebuie respectată deci avem restricţia xj xi + ti j adică - xi + xj ti j .
Funcţia-obiectiv a modelului primal este durata totală minimă de execuţie a proiectului f
= x9 – x1 = minim .
Modelul dual are variabilele duale proprii y1 ,…, y12 cu semnificaţia : yi = 1 dacă activitatea
corespunzătoare este critică şi yi = 0 în caz contrar .
Modelul dual are restricţiile duale pe coloanele machetei de mai sus , toate fiind egalităţi iar
funcţia-obiectiv duală g are coeficienţii pe ultima coloană cu limite a machetei precedente şi
se caută gmaxim adică drumul critic cu lungimea maximă de la V1 la V9 .
Dealtfel un asemenea model ca cel dual , a fost formulat în secţiunea 2.4 pentru găsirea
drumului de lungime maximă într-o reţea.
Soluţia optimă primală de mai sus este : x1 = 0 ; x2 = 7 ; x3 = 14 ; x4 = 16 ; x5 = 20 ;
x6 = 28 ; x7 = 28; x8 = 30 ; x9 = 40 adică chiar valorile maxime t*i (i = 1,…,10) găsite mai
sus în tabelul 1 cu rezultate.
Variabilele de egalizare primale xe1 , …, xe12 sunt chiar rezervele intermediare Ri ale celor
12 activităţi A-L ale proiectului , care au fost calculate mai sus în tabelul 3 cu rezerve de timp
ale activităţilor necritice. Avem fminim = 40 zile .
Soluţia optimă a modelului dual este : y2= y3 = y5 = y7 = y8 = y10 = y12 = 1 ,i restul de
variabile duale sunt nule. Variabilele duale nenule corespund activităţilor critice B, C , E , G , H ,
J , L găsite mai sus iar lungimea maximă a drumului critic este gmaxim = 40 zile .
REZULTATE
Tabel 2.9.12 cu vârfuri și momente minime ti și maxime ti* de ajungere în aceste vârfuri
Vârfuri V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9
ti 0 zile 7 14 16 20 28 25 30 40
Xi = ti* 0 zile 7 14 16 20 28 28 30 40
F V4 V5 1 16 18 18 20 -
G V4 V5 2 16 16 20 20 C
H V5 V6 1 20 20 28 28 C
I V5 V7 1 20 26 22 28 -
J V6 V8 1 28 28 30 30 C
K V7 V8 1 22 28 24 30 -
L V8 V9 1 30 30 40 40 C
Dacă f este volumul forţei de muncă pentru durata tij iar f* este volumul forţei de muncă
pentru durata tij + Ri , avem tij.f = (tij + Ri ). f* deci f* / f = tij / (tij + Ri ).
De exemplu pentru activitatea D raportul între volumul noii forţe de muncă f* şi volumul
vechii forţe de muncă f este f* / f = 50 % .
Exemplul CASA
Semn
Activităţi x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x9 x10 x11 x12 x13 (zile)
1. A -1 1 7
2. B -1 1 1
3. C -1 1 1
4. D -1 1 7
5. E -1 1 1
6. F -1 1 10
7. G -1 1 15
8. H -1 1 10
9. I -1 1 5
10. J -1 1 2
11. K -1 1 5
12. L -1 1 3
13. M -1 1 4
14. N -1 1 4
36
15. O -1 1 7
16. P -1 1 3
17. Q -1 1 1
Timp exec. -1 1 MINIM
Căsuțele goale conțin coeficienții egali cu 0.
Variabila primală xi (i = 1,…,13) reprezintă timpul maxim t*i scurs de la data începerii
proiectului până se ajunge în stadiul Vi , în presupunerea că s-au efectuat toate activităţile de pe
toate drumurile care sosesc în Vi .
Restricţiile primale referitoare la activităţile A – Q ale proiectului specifivă faptul că pentru
orice activitate care pleacă din Vi şi ajunge în Vj ( i,j =1,…,13 , i < j ) şi care are durata ti j
,această durată trebuie respectată deci avem restricţia xj xi + ti j adică - xi + xj ti j .
Funcţia-obiectiv primală este durata totală de execuţie a proiectului f = x13 – x1 = minim
.
Modelul dual are variabilele proprii duale y1 ,…, y17 cu semnificaţia : yi = 1 dacă activitatea
corespunzătoare este critică şi yi = 0 în caz contrar .
Modelul dual are restricţiile duale pe coloanele machetei de mai sus , toate fiind egalităţi iar
funcţia-obiectiv duală g are coeficienţii pe ultima coloană cu limite a machetei precedente şi
se caută gmaxim adică drumul critic cu lungimea maximă de la V1 la V13 .
Dealtfel un asemenea model ca cel dual , a fost formulat în secţiunea 2.4 pentru găsirea
drumului de lungime maximă într-o reţea.
Soluţia optimă primală de mai sus este : x1 = 0 ; x2 = 7 ; x3 = 8 ; x4 = 14 ; x5 = 15 ;
x6 = 25 ; x7 = 40; x8 = 50 ; x9 = 55 ; x10 = 59 ; x11 = 66; x12 = 69 ; x13 = 70 adică chiar valorile
t*i (i = 1,…,13) găsite mai sus în tabelul 1 cu rezultate.
Variabilele de egalizare primale xe1 , …, xe17 sunt chiar rezervele intermediare Ri ale celor
17 activităţi A-L ale proiectului , care au fost calculate mai sus în tabelul 3 cu rezerve de timp
ale activităţilor necritice. Avem fminim = 70 zile .
Soluţia optimă duală este : y1= y2 = y4 = y6 = y7 = y8 = y11 = y14 = y15 = y16 = y17 =1 ,iar
restul de variabile duale sunt nule. Variabilele duale nenule corespund activităţilor critice A,B,
D , F , G , H , J , N, O , P, Q găsite mai sus iar lungimea maximă a drumului critic este gmaxim
= 70 zile .
REZULTATE
Tabel 2.9.19 cu vârfuri și momente minime ti și maxime ti* de ajungere în aceste vârfuri
J V8 V9 1 52 53 52 55 -
K V8 V9 2 55 50 55 55 C
L V8 V9 3 53 52 53 55 -
M V8 V12 1 54 65 54 69 -
N V9 V10 1 59 55 59 59 C
O V10 V11 1 66 59 66 66 C
P V11 V12 1 69 66 69 69 C
Q V12 V13 1 70 69 70 70 C
Dacă f este volumul forţei de muncă pentru durata tij iar f* este volumul forţei de muncă
pentru
durata tij + Ri , avem tij.f = (tij + Ri ). f* deci f* / f = tij / (tij + Ri ).
De exemplu pentru activitatea I raportul între volumul noii forţe de muncă f* şi volumul vechii
forţe de muncă f este f* / f = 82.7 % .
Optimele precum şi ratele medie şi marginală ale profitului oricărui produs Y în raport cu
orice factor opțional X, se prezintă grafic conform figurii de mai jos .
În acest desen apar în mod clar următoarele intervale de valori ale factorului X și optime :
1. Intervalul de creștere economică [0 ; XM ] în care venitul suplimentar ,cheltuielile
suplimentare,profitul suplimentar,rata medie şi cea marginală ale profitului suplimentar cresc .
RDP > RMP → ERP > 1 → Creșterea de efort (%) > Creșterea de efect (%)
1A.Subntervalul de creştere accelerată [0 ; XD] în care rata marginală a profitului crește.
40
IB. Subintervalul de creştere încetinită [XD ; XM] în care rata marginală a profitului scade.
3. Intervalul de declin economic [XE ; XT] în care venitul suplimentar creşte ,cheltuielile
suplimentare crește , profitul suplimentar ,rata medie și cea marginală a profitului scad.
-1 < RDP < 0
C. Optim tehnic (VENITUL = MAXIM)
P'
V = P + C = MAXIM P ' + C ' = 0 RDP = = −1
C'
dcci RDP = -1
4. Intervalul de declin tehnico-economic [XT ; XR] în care venitul suplimentar scade,
cheltuielile suplimentare cresc, profitul suplimentar scade,rata medie şi cea marginală
ale profitului suplimentar scad.
RDP < -1
D. Prag de rentabilitate (Profitul = 0 )
RMP = 0
5. Intervalul de faliment economic [XR ; +∞] în care cheltuielile suplimentare cresc
,profitul suplimentar este negativ .
RMP< 0
NOTE:
1) În graficul de mai jos ,deși CS este funcție neliniară cubică în raport cu X ca și VS , PS , pe
intervalul (0: XR) graficul lui CS are forma liniară.
2) În unele cazuri sunt prezente numai zonele 1. , 2. și 3. deci X [0 ; XT] .
Exemplu La cultivarea plantelor excesul de apă de irigație , îngrășăminte chimice , densitate
la hectar peste optimul tehnic poate fi dăunător în timp ce la creșterea animalelor excesul de
41
furaje pente optimul tehnic nu este decât risipă (animalele consumă furaje până la
sațietate)
42
Exemplul 1 (F1P1E1)
I. DATE DE INTRARE:
I. REZULTATE :
II.REZULTATE-MARTOR
44
I. DATE DE INTRARE
1) M=1 produs Y (Grâu)
2) N= 1 factor X (NPK)
45
REZULTATE :
II.REZULTATE-MARTOR
Exemplul 3 (F2P1E1)
I. DATE
1) M = 1 produs : Y = Porumb(Kg/ha)
2) N = 2 factori : X1 = NPK(Kg/ha) ; X2 = Apa de irigatie(m3/ ha)
3) Y= [2000] + {[4X1 +0.002X12 - 0.00003 X13]+[0.8X2+0.00008 X22 -0.000000 X23]+
+2[0.00001X1X2]}
Prima paranteză patrată conține producția-martor iar acolada conține productiile suplimentare
datorate NPK , apei si interacțiunii lor.
4)Cheltuieli constante CC=900 lei/ha
5)Costurile factorilor CF1 = 1 leu / kg NPK ; CF2 = 0.1 lei/m3 apa
6)Costul recoltării CR= 0.05 lei/Kg porumb
7)Prețul vânzarii porumbului PV=0.8 lei/Kg porumb
8)Suprafața cultivată cu porumb S= 20 ha
REZULTATE
II.REZULTATE-MARTOR
MAXIM MAXIM
MAXIME ECONOMIC: TEHNIC:
XE1= 196.9 Kg NPK/Ha XT1= 235Kg NPK/Ha
REZULTATE XE2= 1785 m3 apă XT2= 1926 m3 apă
irigație/Ha irigație/Ha
3.1 PRODUCȚII SUPLIMENTARE :
PRODUCȚIE FIZICĂ SUPLIMENTARĂ YS 35148 Kg porumb 35866 Kg porumb
=Maxim
VENIT SUPLIMENTAR VS 28118 lei 28693 lei=Maxim
CHELTUIELI SUPLIMENTARE CS 9267 lei 10350 lei
PROFIT SUPLIMENTAR PS 18852 lei=Maxim 18343 lei
3.2 PRODUCȚII TOTALE :
PRODUCȚIE FIZICĂ TOTALĂ YG 75147 Kg porumb 75865 Kg porumb
=Maxim
VENIT TOTAL VG 60118 lei 60693 lei=Maxim
CHELTUIELI TOTALE CG 29267 lei 30350 lei
PROFIT TOTAL PG 30851 lei = Maxim 30343 lei
3.3 INDICATORI AI PRODUCȚIILOR TOTALE :
PRODUCȚIE TOTALĂ UNITARĂ YUG 3757 Kg porumb /ha 3793 Kg porumb /ha
PRODUCȚIE TOTALĂ UNITARĂ MINIMĂ CARE 1829 Kg porumb /ha 1897 Kg porumb /ha
ADUCE PROFIT YMG =48.7 % din YUG = 50 % din YUG
COSTUL UNITĂȚII PRODUCȚIEI TOTALE CYG 0.389 lei/Kg porumb 0.4 lei/Kg porumb
3.4 INDICATORI AI PROFITULUI TOTAL:
RATELE MEDII ALE PROFITULUI TOTAL 1.25 lei profit din 0.995 lei profit din
RMP1 , RMP2 fertilizare/1 leu cheltuit fertilizare/1 leu cheltuit
cu NPK cu NPK
2.87 lei profit din 2.63 lei profit din
irigare/1 leu cheltuit cu irigare/1 leu cheltuit cu
apa apa
RATELE MARGINALE ALE PROFITULUI TOTAL 0 lei creștere profit din -1 leu creștere profit din
RDP1, RDP2 fertilizare/1 leu creștere fertilizare/1 leu creștere
cheltuieli cu NPK cheltuieli cu NPK
0 lei creștere profit din -1 leu creștere profit din
irigare/1 leu creștere irigare/1 leu creștere
cheltuieli cu apa cheltuieli cu apa
ELASTICITĂȚILE RATELOR PROFITULUI TOTAL 0 % creștere profit din -1.01 % creștere profit
ERP1, ERP2 fertilizare/1 % creștere din fertilizare/1 %
49
Exemplul 4 (F2P1E2)
I. DATE
1) M = 1 produs : Y = Grâu(Kg/ha)
2) N = 2 factori : X1 = Azotat de amoniu(N)(Kg/ha) ; X2 = Superfosfat(P)(Kg/ ha)
3) Y= [1500] + {[4X1 + 0.002X12 – 0.00004X13]+[2X2+ 0.0001X22 – 0.00003X23 ]+
2[0.0001X1X2]}
Prima paranteză patrată conține producția-martor iar acolada conține producțiile suplimentare
datorate N , P si interacțiunii lor.
4)Cheltuieli constante CC = 800 lei/ha
5)Costurile factorilor CF1 = 1.1 lei/kg N ; CF2 = 0.9 lei/Kg P.
6)Costul recoltării CR= 0.08 lei/Kg grâu
7)Prețul vânzării porumbului PV= 0.9 lei/Kg grâu
8)Suprafața cultivată cu porumb S=10 ha grâu
Notă :N=Azotat de amoniu;P=Superfosfat
REZULTATE
Exemplul 5 (F1P2E1)
I. DATE
REZULTATE
2.1 PRODUCTII-MARTOR
Productia fizica – martor Y10 = 15000 Kg grâu ; Y20 = 40000 Kg porumb
Venitul-martor V0 = 45500 lei
Cheltuielile – martor C0 = 29050 lei din care C10 = 9050 lei pentru grâu și C20 = 20000 lei
pentru porumb
Profitul-martor P0 = 16450 lei
2.2 INDICATORI AI PRODUCTIEI-MARTOR
Producțiile fizice-martor unitare : YU10 = 1500 Kg grâu / ha; YU20 = 2000 kg porumb/ha
Productiile-martor minime care aduc profit :
YM10 = 1005.5 Kg grâu/ha = 67 % din producția fizică-martor unitară de grâu ;
YM20 = 1250 Kg porumb/ha = 62.5 % din din producția fizică-martor unitară de porumb.
Costurile unităților de productie fizică-martor :
CY10 = 0.603 lei/kg grâu ; CY20 = 0.500 lei/kg porumb
MAXIM MAXIM
MAXIME ECONOMIC: TEHNIC:
XE1= 200.8 kg NPK/ ha X1= 251.2 kg NPK/ ha
REZULTATE grâu; XE2 = 195.8 kg grâu; X2 = 234.2 kg
NPK/ ha porumb NPK/ ha porumb
52
cheltuieli cu porumbul
fertilizat
ELASTICITĂȚILE RATELOR PROFITULUI 0 % creștere profit total -1.56 % creștere profit
ERP1,ERP2 din grâul fertilizat/1 % total din grâul
creștere cheltuieli cu fertilizat/1 % creștere
grâul fertilizat; cheltuieli cu grâul
0 % creștere profit total fertilizat;
din porumbul fertilizat/1 -1.02 % creștere profit
% creștere cheltuieli cu total din porumbul
porumbul fertilizat fertilizat/1 % creștere
cheltuieli cu porumbul
fertilizat
3.5 INDICATORI AI VALORIFICĂRII
FACTORULUI DE CĂTRE PRODUSE
RATA MEDIE A VALORIFICĂRII RMV 0.75 Kg NPK la 0.68 Kg NPK la
porumb/1 Kg NPK la porumb/1 Kg NPK la
grâu au adus același grâu au adus același
profit profit
RATA MARGINALĂ A VALORIFICĂRII RDV 0.3 Kg creștere NPK la 1.03 Kg creștere NPK la
porumb/1 Kg scădere porumb/1 Kg scădere
NPK la grâu ar menține NPK la grâu ar menține
același profit același profit
ELASTICITATEA RATEI VALORIFICĂRII ERV 0.4 % creștereNPK la 1.52 % creștereNPK la
porumb/1 % scădere porumb/1 % scădere
NPK la grâu ar menține NPK la grâu ar menține
același profit același profit
Exemplul 6 (F1P2E2)
I. DATE
1) M = 2 produse : Y1 = Floarea Soarelui(Kg/ha) ; Y2 = Porumb(Kg/ha)
2) N = 1 factor : X = Apa de irigație(m3 /ha)
3) Y1 = [1500] + [0.3X +0.00003X2 – 0.00000009X3] ;
Y2 = [2000] + [0.8X + 0.00008X2 – 0.0000001X3]
4)Cheltuieli constante : CC1= 800 lei/ha floarea soarelui ; CC2= 900 lei/ha porumb
5)Costul factorului CF =0.1 lei/ m3 apă irigație
6)Costurile recoltarii și transportului :
CRT1= 0.05 lei/Kg floarea soarelui ; CRT2= 0.04 lei/Kg porumb
7)Pretul vanzarii florii soarelui PV1=1leu/Kg floarea soarelui ; pretul vanzarii porumbului PV2=
0.8 lei/Kg porumb
8)Suprafețele cultivate S1 = 5 ha floarea soarelui ; S2 = 20 ha porumb.
REZULTATE
2.1 PRODUCTII-MARTOR
Producțiile fizice – martor : Y10 = 7500 Kg floarea soarelui ; Y20 = 40000 Kg porumb
54
MAXIM MAXIM
MAXIME ECONOMIC: TEHNIC:
XE1= 988 m3 apă/ ha XT1= 1184 m3 apă/ ha
REZULTATE floarea soarelui; floarea soarelui;
XE2 = 1783 m3 apă / ha XT2 = 1921 m3 apă / ha
porumb porumb
3.1 PRODUCȚII SUPLIMENTARE :
PRODUCȚII FIZICE SUPLIMENTARE 1194 Kg floarea soarelui 1239 Kg floarea
YS1,YS2 22277 Kg porumb soarelui=Maxim ;
22462 Kg
porumb=Maxim
VENIT SUPLIMENTAR VS 19017 lei 19209 lei=Maxim
CHELTUIELI SUPLIMENTARE CS = CS1+CS2 5011 lei=554 lei 5395 lei=654 lei
pt.irigare floarea pt.irigare floarea
soarelui; soarelui;
+4457 lei pt.irigare +4741 lei pt.irigare
porumb porumb
PROFIT SUPLIMENTAR PS 14006 lei=Maxim 13814 lei
3.2 PRODUCȚII TOTALE :
PRODUCȚII FIZICE TOTALE 8694 Kg floarea soarelui 8739 Kg floarea
YG1,YG2 62277 Kg porumb soarelui
62462 Kg porumb
VENIT TOTAL VG 58517 lei 58709 lei=Maxim
CHELTUIELI TOTALE CG 28986 lei=4929 lei 29370 lei=5029 lei
pt.irigare floarea pt.irigare floarea
soarelui + soarelui +
24057 lei pt.irigare 24341 lei pt.irigare
porumb porumb
PROFIT TOTAL PG 29531 lei = Maxim 29339 lei = Maxim
3.3 INDICATORI AI PRODUCȚIILOR TOTALE :
55
RATA MARGINALĂ A VALORIFICĂRII RDV 0.5 m3 creștere apă la 1.076 m3 creștere apă la
porumb/1 m3 scădere porumb/1 m3 scădere
apă la floarea soarelui ar apă la floarea soarelui
menține același profit ar menține același profit
ELASTICITATEA RATEI VALORIFICĂRII ERV 1.45 % creștere apă la 3.751 % creștere apă la
porumb/1 % scădere apă porumb/1 % scădere
la floarea soarelui ar apă la floarea soarelui
menține același profit ar menține același profit
Un stoc este o acumulare de bunuri materiale care urmează să fie folosite în producţie sau
valorificate în consum .
Intensitatea aprovizionării cu bunuri materiale nu poate fi totdeauna egală cu intensitatea
cererii acestor bunuri pentru producţie / consum deci se impune necesitatea stocării lor .
Exemple de stocuri în agricultură
m n−m
C(n,m)=k ca + u cs + (t − u) c p
2 2
1 m2 (n − m)2
C(n,m)= N ca + T.cs + T cp
n 2n 2n
Derivăm parţial în raport cu n şi m :
C 1 m2 n 2 − m2
= − 2 N c a − 2 T cs + T cp = 0
n n 2n 2n 2
C m n−m
= T cs − T cp = 0
m n n
adică :
2.N.ca+ m2.T.(cs+cp) – n2.T.cp =0
m.(cs+cp) - n.cp = 0
Cu notaţia ρ = cp / (cs+cp ) deci 0< ρ < 1 acest sistem are soluţia (punctul staţionar) :
58
N ca 1
n0 = 2 ; m0 = n 0
T cs
Se verifică condiţiile :
2C 2C
2C n 2 nm
1 = 2 0 ; 2 = 2 0 pentru n = n 0 şi m = m0
n C 2C
mn m 2
N ca N T
n0 = 2 = m0 ; k 0 = ; t0 = = u0 ;
T cs n0 k0
N.ca T.cs .n 0
C(n 0 ) = Ca + Cs = +
n0 2
Exemplul 1
La o fermă zootehnică , necesarul anual de furaje concentrate este de N = 200 tone
pentru a)T1 = 180 zile (sezon de iarnă la rumegătoare : bovine,ovine,caprine) (STOC1)
respectiv b)T2 = 365 zile (porci , păsări) (STOC1BIS)
Costul de aprovizionare este ca = 100 lei / serie iar cel de stocare este cs = 0.5 lei / tonă.zi .
Absenţa furajelor concentrate duce la cheltuieli suplimentare astfel că costul de penurie este
cp = 3.5 lei / tonă.zi .
Se cer valorile optime n0 , m0 , k0 , t0 , u0 , C(n0 , m0) .
Soluţie
În ambele cazuri avem avem ρ = cp / (cs + cp ) = 0.875
a) În cazul T1 = 180 zile rezultă :
n 0 = [(2.N.ca) / (T1 .cs )]1 / 2 . (1 / ρ1 / 2 ) = 22.54 tone planificate pe serie .
m0 = ρ.no = 19.72 tone realizate pe serie.
k 0 = N / n0 = 9.87 serii .
t0 = T1 / k0 = 20.28 zile între două aprovozionări succesive .
u0 = ρ.t0 = 17.75 zile fără penurie .
59
C(n0 , m0 ) = 1774.82lei din care Ca = 887.74 lei pentru aprovizionare adică 50 din total ,
Cs =776.49 lei pentru stocare adică 43.75 % din total și Cp =110.93 lei pentru penurie adică 6.26
% din total.
b) În cazul T2 = 180 zile rezultă :
n 0 = [(2.N.ca) / (T2 .cs )]1 / 2 . (1 / ρ1 / 2 ) = 15.83 tone planificate pe serie .
m0 = ρ.no = 13.85 tone realizate pe serie.
k 0 = N / n0 = 12.63 serii .
t0 = T2 / k0 = 28.9 zile între două aprovozionări succesive .
u0 = ρ.t0 = 25.29 zile fără penurie .
C(n0 , m0 ) = 2527.625 lei din care Ca = 1263.68 lei pentru aprovizionare adică 50 din total ,
Cs =1105.72 lei pentru stocare adică 43.75 % din total și Cp =157.96 lei pentru penurie adică
6.26 %
din total.
STOC OPTIM EN GROS(STOC1)
DATE :
VOLUM TOTAL STOC(TONE) N= 200
TIMP TOTAL STOCARE(ZILE) T= 180
COST APROVIZIONARE(LEI/SERIE) CA= 100
COST STOCARE(LEI/TONA.ZI) CS =
CS= 0.5
COST PENURIE(LEI/TONA.ZI)
CP =
CP= 3.5
REZULTATE :
COLEFICIENTUL DE PENURIE RO= 0.875
NR.OPTIM TONE PLANIFICATE PE SERIE N0= 22.54
NR.OPTIM TONE REALIZATE PE SERIE M0= 19.72
NR.OPTIM SERII APROVIZIONARE K0= 8.87
TIMP OPTIM INTRE SERII(ZILE) T0= 20.28
TIMP OPTIM FARA PENURIE(ZILE) U0= 17.75
CHELTUIELI TOTALE MINIME(LEI) CT0= 1774.82 DIN CARE:
CHELTUIELI APROVIZIONARE CA0= 887.4 50 %
CHELTUIELI STOCARE CS0= 776.49 43.75 %
CHELTUIELI PENURIE CP0= 110.93 6.25 %
SERII STOC PLAN STOC REAL
1 177.46 180.28
2 154.93 160.56
3 132.39 140.84
4 109.85 121.12
5 87.31 101.40
6 64.78 81.68
7 42.24 61.96
8 19.70 42.24
9 -2.84 22.52
10 -25.37 2.80
60
3 152.52 158.45
4 136.69 144.61
5 120.87 130.76
6 105.04 116.91
7 89.21 103.06
8 73.39 89.21
9 57.56 75.36
10 41.73 61.52
11 25.90 47.67
12 10.08 33.82
13 -5.75 19.97
Exemplul 2 (STOC2)
O moară de făină are capacitatea de a măcina N = 100 tone grâu în T=90 zile.
Costul de aprovizionare este ca = 500 lei / serie iar cel de stocare este cs = 10 lei / tonă.zi .
Absenţa grâului duce la cheltuieli suplimentare astfel că costul de penurie este cp = 50 lei /
tonă.zi .
Se cer valorile optime n0 , m0 , k0 , t0 , u0 și C(n0 , m0) .
Soluţie
Avem ρ = cp / (cs + cp ) = 0.833 . Rezultă :
n 0 = [(2.N.ca) / (T.cs )]1 / 2 . (1 / ρ1 / 2 ) = 11.55 tone grâu planificate pe serie .
m0 = ρ.no = 9.62 tone grâu realizate pe serie.
k 0 = N / n0 = 8.66 serii .
t0 = T / k0 = 10.39 zile între două aprovizionări succesive .
u0 = ρ.t0 = 8.66 zile fără penurie .
C(n0 , m0 ) = 8660.25 lei din care Ca = 4330.13 lei adică 50 % din total ; Cs = 3608.44 lei adică
41.67 % din total și Cp = 721.69 lei adică 8.33 % din total .
62
REZULTATE :
COLEFICIENTUL DE PENURIE RO= 0.83
NR.OPTIM TONE PLANIFICATE PE SERIE N0= 11.55
NR.OPTIM TONE REALIZATE PE SERIE M0= 9.62
NR.OPTIM SERII APROVIZIONARE K0= 8.66
TIMP OPTIM INTRE SERII(ZILE) T0= 10.39
TIMP OPTIM FARA PENURIE(ZILE) U0= 8.66
CHELTUIELI TOTALE MINIME(LEI) CT0= 8660.25 DIN CARE:
CHELTUIELI APROVIZIONARE CA0= 4330.1 50 %
CHELTUIELI STOCARE CS0= 3608.44 41.7 %
CHELTUIELI PENURIE CP0= 721.69 8.3 %
SERII STOC PLAN STOC REAL
1 88.45 90.38
2 76.91 80.75
3 65.36 71.13
4 53.81 61.51
5 42.26 51.89
6 30.72 42.26
7 19.17 32.64
8 7.62 23.02
9 -3.92 13.40
10 -15.47 3.77
63
Intensitatea ofertei este de articole / unitete de timp iar intensitatea cererii este de articole
/ unitate de timp. Presupunem că > pentru a putea constitui stocul . Fie = cp / ( cs + cp )
0 ; 1 .
Avem t1 = r ; t2 = r + s ; t3 = r + s + u ; t4 = r + s + u + v .
În intervalul de timp 0 ; t1 de lungime r , se oferă s articole şi se cer s articole deci
stocul conţine ( - )r articole .
În intervalul de timp t1 ; t2 de lungime s se consumă în totalitate stocul de ( - )r articole
deci :
(1) ( − )r = s
În intervalul de timp t2 ; t3 de lungime u se creează deficitul de stoc de u articole .
În intervalul de timp t3 ; t4 de lungime v se reia oferta de vr articole şi se cer vr
articole pînă la lichidarea deficitului de stoc aşa că :
( 2) u = ( − ) v
Cheltuielile pe intervalul total de timp 0 ; t4 de lungime r + s + u + v sunt formate din :
a) Cheltuieli de lansare a producţiei ca (lei) ;
b) Cheltuieli medii de stocare egale cu cs . ( - ) r . (r+s) ) / 2 pe intervalul de timp 0 ; t2 de
lungime r + s .
c) Cheltuieli medii de penurie cp.u.(u + v) / 2 pe intervalul de timp t2 ; t4 de lungime u + vt .
Cheltuielile totale pe unitatea de timp sunt :
f(s,u,t,r) = ca + cs . ( - ) r . (r+s) ) / 2 + cp.u.(u +v) / 2 / ( r +s + u +v)
Din relaţiile (1) şi (2) rezultă : r = s / ( -) şi vr = u / ( -) aşa că avem :
( 3) f (s,u ) = [ ca ( − ) + ( cs .s 2 + c p .u 2 ) / 2] / [ (s + u )]
64
2ca ( − ) s 0 c u 0
(4) s0 = ; r0 = ; u 0 = s s0 ; v 0 =
cs − cp −
2ca ( − )
s0 =
cs
0 aşa că f(s) = ca(-) +.css2 / 2 / (s) iar f ’(u) = 0 are soluţia :
Soluţie
Avem = cp / (cs + cp ) = 0.875 deci din relaţiile (4) rezultă :
r0 = 183 zile ; s0 = 46 zile ; u0 = 7 zile ; ; v0 = 26 zile .
Valoarea f0 = f ( s0 , u0 ) = 9.17 lei/zi rezultă din relaţia (3) . Valoarea f0 este formată din fa =
4.58 lei/zi cheltuieli pentru lansarea stocului adică 50 % din total, fs = 4.01 lei/zi cheltuieli
pentru stocare adică 43.75 % din total și fp = 0.57 lei/zi cheltuieli pentru penurie adică 6.25 %
din total.
Avem t1 = r0 = 183 zile ; t2 = r0 + s0 = 229 zile ; t3 = r0 + s0 + u0 = 236 zile şi
t4 = r0 + s0 + u0 + v0 = 262 zile .
În intervalul 0 ; 183 zile se oferă r0 = 96 tone furaje şi se consumă r0 = 73.28 tone
furaje deci în a 183 – zi avem stocul de 22.72 tone furaje .
În intervalul 183 zile ; 229 zile se consumă în întregime stocul de 22.72 tone furaje .
În intervalul 229 zile ; 236 zile se creează un deficit de stoc de u0 = 26.2 tone de furaje .
În intervalul 236 zile ; 262 zile se reia oferta de v0 = 13.10 tone furaje şi se consumă
v0 = 10.48 tone furaje iar deficitul de furaje dispare în a 262 - a zi . În continuare procesul de
ofertă şi consum se reia cu aceiaşi paramatri optimi .
REZULTATE :
COLEFICIENT DE PENURIE RO= 0.88
TIMP OPTIM APROVIZIONARE + CONSUM R0= 183.3 ZILE
INTERVAL OPTIM APROVIZIONARE ȘI CONSUM 0 ZILE 183.3 ZILE
OFERTA TOTALA STOC MT= 91.65 TONE
CERERE TOTALA STOC CT= 73.32 TONE
STOC RAMAS ST= 18.33 TONE
TIMP OPTIM CONSUM S0= 45.8 ZILE
INTERVAL OPTIM CONSUM 183.3 ZILE 229.1 ZILE
TIMP OPTIM PENURIE U0= 6.5 ZILE
INTERVAL OPTIM PENURIE 229.1 ZILE 235.7 ZILE
DEFICIT STOC DS= 2.62 TONE
TIMP OPTIM REAPROVIZIONARE + CONSUM V0= 26.2 ZILE
INTERVAL OPTIM REAPROVIZIONARE+CONSUM 235.7 ZILE 261.9 ZILE
OFERTA REFACERE STOC RT= 13.09 TONE
CERERE REFACERE STOC CR= 10.47 TONE
CHELTUIELI UNITARE MINIME(LEI/ZI) CU0= 9.17 DIN CARE:
CHELTUIELI APROVIZIONARE CA0= 4.58 50 %
CHELTUIELI STOCARE CS0= 4.01 43.7 %
CHELTUIELI PENURIE CP0= 0.57 6.3 %
Exemplul 4 (STOC4)
La o fabrică de produse din carne avem costul de lansare a stocului ca = 4000 lei , cel de
stocare este cs = 10 lei / tonă.zi iar cel de penurie este cp = 50 lei / tonă.zi . Avem = 10 tone / zi
şi = 8 tone / zi.
Se cer valorile optime u0 , t0 , s0 , r0 şi f0 .
Soluţie
Avem = cp / (cs + cp ) = 0.833 deci din relaţiile (4) rezultă :
r0 = 16 zile ; s0 = 4 zile ; u0 = 1 zi ; ; v0 = 3 zile .
Valoarea f0 = f ( s0 , u0 ) = 326.6 lei/zi rezultă din relaţia (3) . Valoarea f0 este formată
din fa = 163.6 lei/zi cheltuieli pentru lansarea stocului adică 50 % din total, fs = 136.08 lei/zi
cheltuieli pentru stocare adică 41.67 % din total și fp = 27.22 lei/zi cheltuieli pentru penurie
adică 8.33 % din total.
Avem t1 = r0 = 16 zile ; t2 = r0 + s0 = 20 zile ; t3 = r0 + s0 + u0 = 21 zile şi t4 = r0 + s0 + u0 + v0 =
24 zile .
În intervalul 0 ; 16 zile se oferă r0 = 163.30 tone carne şi se consumă r0 = 130.64 tone
carne deci în a 16 – zi avem stocul de 32.66 tone furaje .
În intervalul 16 zile ; 20 zile se consumă în întregime stocul de 32.66 tone carne .
În intervalul 20 zile ; 21 zile se creează un deficit de stoc de u0 = 6.53 tone de carne .
În intervalul 21 zile ; 24 zile se reia oferta de v0 = 32.66 tone furaje şi se consumă
66
REZULTATE :
COLEFICIENT DE PENURIE RO= 0.83
TIMP OPTIM APROVIZIONARE SI CONSUM R0= 16.3 ZILE
INTERVAL OPTIM APROVIZIONARE ȘI CONSUM 0 ZILE 16.3 ZILE
OFERTA TOTALA STOC MT= 163.30 TONE
CERERE TOTALA STOC CT= 130.64 TONE
STOC RAMAS ST= 32.66 TONE
TIMP OPTIM CONSUM S0= 4.1 ZILE
INTERVAL OPTIM CONSUM 16.3 ZILE 20.4 ZILE
TIMP OPTIM PENURIE U0= 0.8 ZILE
INTERVAL OPTIM PENURIE 20.4 ZILE 21.2 ZILE
DEFICIT STOC DS= 6.53 TONE
TIMP OPTIM REAPROVIZIONARE +CONSUM V0= 3.3 ZILE
INTERVAL OPTIM REAPROVIZIONARE+CONSUM 21.2 ZILE 24.5 ZILE
OFERTA REFACERE STOC RT= 32.66 TONE
CERERE REFACERE STOC CR= 26.13 TONE
CHELTUIELI UNITARE MINIME(LEI/ZI) CU0= 326.60 DIN CARE:
CHELTUIELI APROVIZIONARE CA0= 163.30 50 %
CHELTUIELI STOCARE CS0= 136.08 43.7 %
CHELTUIELI PENURIE CP0= 27.22 6.3 %
Echipamentele suferă în timpul utilizării uzură fizică deci necesită cheltuieli de întreţinere şi
reparare.
Apariţia de echipamente noi provoacă uzura morală a celor vechi care trebuie înlocuite.
Momentul optim al înlocuirii echipamentelor vechi are ca scop minimizarea cheltuielilor medii
de
întreţinere şi reparare luând în calcul şi cheltuielile de cumpărare şi instalare şi valoarea de
recuperare prin revînzare sau casare(valorificarea materialelor refolosibile şi recondiţionarea
pieselor vechi) a acestor echipamente .
N 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Vn 30 25 22 18 15 10 8 7 5 0
Cn 2 5 8 14 21 25 28 30 34 38
INLOCUIREA OPTIMA A
ECHPAMENTELOR(ECHIP1)
X = DURATA EXPLOATARE ECHIPAMENT (ANI)
Y = CHELTUIELI ANUALE INTRETINERE ECHIPAMENT(LEI)
68
DATE :
ECHIPAMENT DINTR-O FABRICA DE PRODUSE LACTATE
CHELTUIELI CUMPARARE-INSTALARE ECHIPAMENT NOU : C0 = 50
CHELTUIELI INTRETINERE-REPARARE ECHIPAMENT IN ANUL N : CN = TABEL
VENIT REVANZARE / CASARE ECHIPAMENT IN ANUL N : VN = TABEL
CHELTUIELI MEDII ANUALE NETE CU ECHIPAMENTUL IN ANUL N FN = MINIM
Avem n0 = 3 ani cu cheltuieli medii minime actualizate f(n0) = 15.04 unităţi monetare .
DATE :
ECHIPAMENT DINTR-O FABRICA DE PRODUSE LACTATE
CHELTUIELI CUMPARARE-INSTALARE ECHIPAMENT NOU : C0 = 50
CHELTUIELI INTRETINERE-REPARARE ECHIPAMENT IN ANUL N : CN = TABEL
VENIT REVANZARE / CASARE ECHIPAMENT IN ANUL N : VN = TABEL
RATA DOBANZII D = 0.05 DECI δ= 1- D = 0.95
CHELTUIELI MEDII ANUALE NETE CU ECHIPAMENTUL FN = MINIM
T8 : C0-δ^N.VN +C1+…+δ^(N-1)*CN
C0- δ^(N-
AN VN CN (δ^N).VN (δ^N)*VN 1)*CN C1+…+δ^(N-1).CN T8 FN
1 30 2 28.50 21.50 2 2 23.50 23.50
2 25 5 22.56 27.44 4.75 6.75 34.19 17.09
3 22 8 18.86 31.14 7.22 13.97 45.11 15.04 ←
4 18 14 14.66 35.34 12.00 25.97 61.31 15.33
5 15 21 11.61 38.39 17.10 43.08 81.47 16.29
6 10 25 7.35 42.65 19.34 62.42 105.07 17.51
7 8 28 5.59 44.41 20.58 83.00 127.42 18.20
8 7 30 4.64 45.36 20.95 103.96 149.31 18.66
9 5 34 3.15 46.85 22.56 126.51 173.36 19.26
10 0 38 0.00 50.00 23.95 150.46 200.46 20.05
MINIM = 15.04
CONCLUZIE : ECHIPAMENTUL SE VA REVINDE SAU CASA DUPA 3 ANI DE EXPLOATARE
70
Exemplul 2 (ECHIP2)
Fie un echipament dintr-o fabrică de mezeluri cu costul de achiziție C0 = 120 unităţi monetare
şi valorile descrescătoare V1,…,Vn şi respectiv crescătoare C1,…,Cn în aceleaşi unităţi
monetare , date de tabelul următor pentru n = 8 ani :
N 1 2 3 4 5 6 7 8
Vn 100 80 70 60 50 40 30 20
Cn 5 8 11 14 19 25 32 45
2 80 8 40 13 53 26,5
3 70 11 50 24 74 24.7
4 60 14 60 38 98 24,5
5 50 19 70 57 127 25.4
6 40 25 80 82 162 27
7 30 32 90 114 204 25.1
8 20 45 100 159 259 32.4
DATE :
ECHIPAMENT DINTR-O FABRICA DE MEZELURI
CHELTUIELI CUMPARARE-INSTALARE ECHIPAMENT NOU : C0 = 120
CHELTUIELI INTRETINERE-REPARARE ECHIPAMENT IN ANUL N : CN = TABEL
VENIT REVANZARE / CASARE ECHIPAMENT IN ANUL N : VN = TABEL
CHELTUIELI MEDII ANUALE NETE CU ECHIPAMENTUL IN ANUL N FN = MINIM
C0-VN
ANUL VN CN C0-VN ∑ CN +∑CN FN
1 100 5 20 5 25 25
2 80 8 40 13 53 26.5
3 70 11 50 24 74 24.67
4 60 14 60 38 98 24.5 ←
5 50 19 70 57 127 25.4
6 40 25 80 82 162 27
7 30 32 90 114 204 29.14
8 20 45 100 159 259 32.38
MINIM= 24.50
CONCLUZIE : ECHIPAMENTUL SE VA REVINDE SAU CASA DUPA 4 ANI DE EXPLOATARE
72
Avem n0 = 6 ani cu cheltuieli medii minime actualizate f(n0) = 26.47 unităţi monetare .
DATE :
ECHIPAMENT DINTR-O FABRICA DE MEZELURI
CHELTUIELI CUMPARARE-INSTALARE ECHIPAMENT NOU : C0 = 120
CHELTUIELI INTRETINERE-REPARARE ECHIPAMENT IN ANUL N : CN = TABEL
VENIT REVANZARE / CASARE ECHIPAMENT IN ANUL N : VN = TABEL
RATA DOBANZII D = 0.07 DECI δ= 1- D = 0.93
CHELTUIELI MEDII ANUALE NETE CU ECHIPAMENTUL FN = MINIM
T8 : C0-δ^N.VN +C1+…+δ^(N-1)*CN
C0- δ^(N-
AN VN CN (δ^N).VN (δ^N)*VN 1)*CN C1+…+δ^(N-1).CN T8 FN
1 100 5 93.00 27.00 5 5 32.00 32.00
2 80 8 69.19 50.81 7.44 12.44 63.25 31.62
3 70 11 56.30 63.70 9.51 21.95 85.65 28.55
4 60 14 44.88 75.12 11.26 33.21 108.33 27.08
5 50 19 34.78 85.22 14.21 47.43 132.64 26.53
73
În acest caz cantitatea de produs y scade direct proporţional odată cu creşterea preţului
de vînzare x , deci cantitatea de produs vândută are forma y = a.x + b cu a < 0 .
Coeficienţii a , b se găsesc din condiţiile :
yc = a.xc + b ; yp = a.xp +b deci :
Exemplul l (PRET1)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 2.5 lei / Kg în T =10 ore o cantitate yc = 8 kg
fasole VERDE pentru care a primit suma zc = 20 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 3 lei tot în T = 10 ore o cantitate
yp = 6 Kg fasole verde pentru care a primit suma zp= 18 lei.Din formulele de mai sus rezultă preţul de
vînzare economic xe = 2.25 lei /Kg cu care în T = 10 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 9 Kg fasole verde
şi s-ar primi suma maximă ze = 20.25 lei .
PRET PRODUS NECESITATE NESPECIFICATA(PRET1)
X =PRET VANZARE PRODUS(LEI / UNITATE PRODUS)
Y = CANTITATE PRODUS VANDUTA LA PRETUL X
Z =X.Y = VALOAREA CANTITATII VANDUTE LA PRETUL X (LEI)
NUME PRODUS :FASOLE VERDE
DATE :
PRET VANZARE CURENT (LEI/UNITATE PRODUS)
XC = 2.5
CANTITATE PRODUS VANDUTA LA PRETUL XC
YC = 8
VALOAREA CANTITATII VANDUTE LA PRETUL XC (LEI)
ZC= 20
PRET VANZARE DE PROBA (LEI/UNITATE PRODUS)
XP = 3
CANTITATE PRODUS VANDUTA LA PRETUL XP
YP = 6
VALOAREA CANTITATII VANDUTE LA PRETUL XP (LEI)
ZP= 18
REZULTATE:
COEFICIENTUL A = -4
COEFICIENTUL B = 18
PRET VANZARE OPTIM (LEI/UNITATE PRODUS)
XE = 2.25
CANTITATE PRODUS VANDUTA LA PRETUL XE 9
77
YE =
VALOAREA CANTITATII VANDUTE LA PRETUL XE (LEI)
ZE = 20.25 MAXIM
X Y Z
2 10 20
2.1 9.6 20.16
2.2 9.2 20.24
2.3 8.8 20.24
2.4 8.4 20.16
2.5 8 20
2.6 7.6 19.76
2.7 7.2 19.44
2.8 6.8 19.04
2.9 6.4 18.56
3 6 18
78
Exemplul 2 (PRET2)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 3 lei / Kg în T = 8 ore o cantitate
yc = 10 kg mazăre verde păstăi pentru care a primit suma zc = 30 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 4 lei tot în T = 8 ore o
cantitate yp = 7 Kg mazăre verde păstăi pentru care a primit suma zp= 28 lei.Din formulele de mai sus
rezultă preţul de vînzare economic xe = 3.17 lei /Kg cu care în T = ore , s-ar vinde cantitatea
ye = 9.5 Kg şi s-ar primi suma maximă ze = 30.08 lei .
În acest caz cantitatea de produs y scade lent odată cu creşterea preţului de vînzare x ,
deci cantitatea de produs vândută are forma y = a.x2 + b cu a <0 .
Coeficienţii a , b se găsesc din condiţiile :
yc = a.xc2 + b ; yp = a.xp2 + b deci :
y p − yc x 2p .yc − xc2 . y p
a= ; b= (3)
x 2p − xc2 x 2p − xc2
Trebuie să avem b / ( - 3a) > 0 şi cum a < 0 , trebuie ca să avem b >0 , condiţie totdeauna
îndeplinită pentru că funcţia f este descrescătoare .
Folosind relațiile (3) rezultă :
x 2p . yc − xc2 . y p 2.( x 2p . yc − xc2 . y p )
xe = ; ye = ; z e = xe . ye = Maxim (4)
3.( yc − y p ) 3.( x 2p − xc2 )
Exemplul 3 (PRET3)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 1 leu / Kg în T =10 ore o cantitate
yc = 60 kg cartofi pentru care a primit suma zc = 60 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 1.2 lei tot în T = 10 ore o cantitate
yp = 50 Kg cartofi pentru care a primit suma zp= 60 lei..
Din formulele de mai sus rezultă preţul de vînzare economic xe = 1.1015 lei /Kg cu care în
T = 10 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 55.15 Kg cartofi şi s-ar primi suma maximă ze = 60.75 lei .
Exemplul 4 (PRET4)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 1.5 lei / Kg în T = 9 ore o cantitate
yc = 20 kg varză albă pentru care a primit suma zc = 30 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 2 lei tot în T = 9 ore o cantitate
yp = 14 Kg varză albă pentru care a primit suma zp= 28 lei.
Din formulele de mai sus rezultă preţul de vînzare economic xe = 1.64 lei /Kg cu care în
T = 9 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 18.48 Kg varză albă şi s-ar primi suma maximă ze = 30.33 lei .
În acest caz cantitatea de produs y scade mai întâi lent apoi brusc odată cu creşterea
preţului de vînzare x , deci cantitatea de produs vândută are forma y = 1 / (a.x2 + b ) cu
punctul de inflexiune xI = (b / 3a )1 /2
Coeficienţii a , b se găsesc din condiţiile :
84
1 1 1 1
− x 2p . − xc2 .
y p yc yc yp
a= ; b= (5)
x 2p − xc2 x 2p − xc2
1 1
x 2p . − xc2 .
yc yp x 2p − xc2 x
xe = ; ye = ; z e = xe . ye = Maxim iar x I = e (6)
1 1 1 1 3
− 2.( x 2p . − xc2 .
y p yc yc yp
Exemplul 5 (PRET5)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 2 lei / Kg în T =10 ore o cantitate yc = 10 kg
conopidă pentru care a primit suma zc = 20 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 2.5 lei / Kg , tot în T = 10 ore , o
85
Exemplul 6 (PRET6)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 4 lei / Kg în T =4 ore o cantitate yc = 4 kg
pere pentru care a primit suma zc = 16 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 6 lei / Kg , tot în T = 4 ore , o
cantitate yp = 3 Kg pere pentru care a primit suma zp= 18 lei.
Condiţia xp > xc.(yc / yp)1 / 2 este îndeplinită .
Din formulele de mai sus rezultă preţul de vînzare economic xe = 6.63 lei /Kg cu care în
T = 4 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 2.73 Kg pere şi s-ar primi suma maximă ze = 18.09 lei .
În acest caz cantitatea de produs y scade brusc odată cu creşterea preţului de vînzare x
, deci cantitatea de produs vândută are forma y = 1 / (a.x + b )2
Coeficienţii a , b se găsesc din condiţiile :
1 / yc = (a.xc + b)2 ; 1 / yp = (a.xp + b)2 deci :
1 1 1 1
− xp. − xc .
yp yc yc yp
a= ; b= (7)
x p − xc x p − xc
Avem z = x.y = x / (a.x + b)2 deci z = maxim pentru z’ = (b – a.x) / (a.x+b)3 = 0 aşa că
xe = b / a deci ye = 1 / 2b şi ze = xe.ye = a / 2=maxim .:
1 1
xp. − xc .
yc yp ( x p − xc ) 2
xe = ; ye = ; z e = xe . ye = Maxim (8)
1 1 1 1 1 1
− ( − ).( x p . − xc . )
yp yc yp yc yc yp
Exemplul 7 (PRET7)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 3 lei / Kg în T =10 ore o cantitate
yc = 10 kg căpşuni pentru care a primit suma zc = 30 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 4 lei / Kg , tot în T = 10 ore ,
o cantitate yp = 7 Kg căpşuni pentru care a primit suma zp= 28 lei.
Din formulele de mai sus rezultă preţul de vînzare economic xe = 2.12 lei /Kg cu care în
T = 10 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 14.56 Kg căpşuni şi s-ar primi suma maximă ze = 30.91 lei .
(LEI) ZP=
REZULTATE:
COEFICIENTUL
A= 0.06
COEFICIENTUL B
= 0.13
PRET VANZARE OPTIM (LEI/UNITATE PRODUS)
XE = 2.12
CANTITATE PRODUS VANDUTA LA PRETUL XE
YE = 14.56
VALOAREA CANTITATII VANDUTE LA PRETUL XE
(LEI) ZE = 30.91 MAXIM
X Y Z
1.9 16.22 30.81
2 15.44 30.88
2.1 14.72 30.91
2.2 14.04 30.90
2.4 12.83 30.79
2.5 12.28 30.70
2.7 11.28 30.46
2.9 10.40 30.17
3.1 9.62 29.82
3.3 8.92 29.45
3.5 8.30 29.05
3.7 7.74 28.64
3.9 7.23 28.21
4.1 6.78 27.78
4.3 6.36 27.35
Exemplul 8 (PRET8)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 10 lei / Kg în T = 8 ore o cantitate
yc = 3 kg afine pentru care a primit suma zc = 30 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 8 lei / Kg , tot în T = 8 ore ,
o cantitate yp = 4 Kg afine pentru care a primit suma zp= 32 lei.
Din formulele de mai sus rezultă preţul de vînzare economic xe = 4.93 lei /Kg cu care în
T = 8 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 6.88 Kg afine şi s-ar primi suma maximă ze = 33.91 lei .
În această secţiune vom maximiza venitul din vânzarea a n produse concurenţiale în aceeaşi piaţă
de desfacere.
Pentru simplificare vom aborda numai cazul în care cele n produse sunt toate de necesitate
nespecificată .
Fie x1,…,xn preţurile de vânzare ale celor n produse.
Valoarea în lei a cantităţilor vândute din cele n produse este :
n n n
z = d ijxixj + c i xi
i =1 j =1 i =1
Exemplul 9 (PRET9)
Fie două produse concurenţiale : mere ionatan şi mere golden.
Un vânzător a vândut într-o piaţă cu preţul curent xc = 2.5 lei / Kg în T = 3 zile , o cantitate yc = 30
kg mere ionatan pentru care a primit suma zc = 75 lei .
În continuare a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 3 lei / Kg tot în T = 3 zile , o cantitate
yp = 25 Kg mere ionatan pentru care a primit suma zp= 75 lei.Din formulele din secţiunea 2.1.3,
punctul 6a) rezultă a = -10 ; b = 27.5 deci preţul de vînzare economic xe = 2.75 lei /Kg cu care în T = 3
zile , s-ar vinde cantitatea ye = 27.5 Kg mere ionatan şi s-ar primi suma maximă ze = 75.625 lei .
Un alt vânzător a vândut în altă piaţă cu preţul curent xc = 3 lei / Kg în T = 3 zile , o cantitate yc = 20
kg mere golden pentru care a primit suma zc = 60 lei .
În continuare a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 3.5 lei / Kg tot în T = 3 zile , o cantitate
94
yp = 17 Kg mere golden pentru care a primit suma zp= 59.5 lei.Din formulele din secţiunea 2.1.3,
punctul 6a) rezultă a = - 6 ; b = 19 deci preţul de vînzare economic xe = 3.17 lei /Kg cu care în T = 3
zile , s-ar vinde cantitatea ye = 19 Kg mere golden şi s-ar primi suma maximă ze = 60.17 lei .
Dacă cei doi vânzători ar vinde produsele lor în aceeaşi piaţă , merele ionatan şi golden fiind produse
concurenţiale , valoarea totală a vânzărilor celor două soiuri de mere este mai mică decât valoarea
vânzărilor pentru fiecare soi în parte adică z1 = (-10x12 + 55 x1 ) şi respectiv z2 = (- 6x22 + 39 x2 ) , avînd
forma :
(1) z = (-10x12 + 55 x1 ) + (- 6x22 + 39 x2 ) + (2 a12 x1x2 ) cu a12 < 0 .
Dacă cele două produse ar fi fost complementare (de exemplu mere şi pere) am fi avut a12 > 0 .
Valoarea coeficientului de concurenţă a12 se determină astfel :
Cei doi vînzători vând soiurile lor de mere în aceeaşi piaţă cu preţurile x1c = 2.5 lei / Kg mere
ionatan şi respectiv x2c = 3 lei / Kg mere golden timp de T = 3 zile şi volumul vânzărilor împreună este
zc = 115.05 lei .Înlocuim pe x1 cu 2.5 , x2 cu 3 şi z cu 115.05 în relaţia (1) şi găsim a12 = -1.33 deci
valoarea vânzărilor ambelor soiuri de mere în aceeaşi piaţă are forma:
(2) z = (-10x12 + 55 x1 ) + (- 6x22 + 39 x2 ) + (- 2.66 x1x2 )
Anulăm derivatele parţiale ale lui z în raport cu x1 şi x2 :
z / x1 = -20x1 + 55 – 2 .66x2 = 0 ; z / x2 = -12x2 + 38 – 2.66x1 = 0
Soluţia acestui sistem liniar este x1e = 2.4 lei / Kg mere ionatan ; x2e = 2.64 lei / Kg mere golden .
Această soluţie este punct de maxim pentru funcţia z deoarece :
2z / x12 = - 20 < 0 ; 2z / x22 = -12 < 0 şi 2z / x1x2 = -2.66 deci :
= (2z / x12). (2z / x22) – [(2z / x1x2)]2 = (-20).(-12)- (-2.66)2 > 0 .
Valoarea maximă a volumului vânzărilor pentru cele două soiuri de mere împreună , se obţine
din relaţia (2) , înlocuind pe x1 cu 2.4 şi pe x2 cu 2.64 şi găsim ze = 118.69 lei = Maxim.
Valoarea volumului vânzărilor pentru merele ionatan este z1 = (-10x12 + 55 x1 ) + (- 1.33 x1x2 )
iar valoarea volumului vânzărilor pentru merele golden este z2 = (- 6x22 + 39 x2 ) + (- 1.33 x1x2 )
Pentru x1 = 2.4 şi x2 = 2.64 avem z1e = 65.97 lei şi z2e = 52.72 lei iar ze = z1e+z2e =118.69 lei.
Volumul vânzărilor pentru merele ionatan este y1 = (-10x1 + 55 ) + (- 1.33 x2 ) iar volumul vânzărilor
pentru merele golden este y2 = (- 6x2 + 39 ) + (- 1.33 x1 ) . Pentru x1 = 2.4 şi x2 = 2.64 obţinem valorile
optime ale volumelor vânzărilor : y1e = 27.49 Kg mere ionatan ; y2e = 19.97 Kg mere golden .