Cap 2. MODELE DE OPTIMIZATE LINIARE SI PATRATICE IN AGRICULTURA

1
CAPITOLUL 2 MODELE DE OPTIMIZARE LINIARE SI PATRATICE IN AGRICLTURA
2.1 MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE STRUCTURĂ CULTURĂ MARE
ZONELE DE SUD ȘI VEST
2.1.1 TABEL CU DATE PENTRU MDELARE(SCOC1) ; (SCOV1)

Culturi Grâu Porumb Floarea Sfeclă Limite
Soarelui de zahăr
Resurse
Motorină(litri / ha) 150 180 190 200 17100 litri
Combatere buruieni, 50 40 60 80 5000 lei
boli,dăunători(BBD)
(lei/ha)
Îngrăşăminte 150 100 120 140 12500 kg
Chimice(Kg/ha)
Limită MIN (ha) 30 40 10 4 Suprafaţă
Totală=100 ha
Venit (lei/ha) 1200 1500 1200 1800 Total
≥ 136500 lei
Cheltuieli (lei/ha) 840 960 990 1050 Total
≤ 92000 lei
2.1.2 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU CHELTUIELI

LIMITATE ȘI VENIT MAXIM (SCOC1)
Culturi Grâu Porumb Fl.soare Sfeclă zahăr Semn Limite
Restricţii X1 (ha) X2 (ha) X3 (ha) X4 (ha)
1.Motorină(litri / ha) 150 180 190 200  17100 litri

2.Combatere 50 40 60 80  5000 lei
BBD(lei / ha)
3.Îngrăşăminte 150 100 120 140  12500 kg
Chimice(Kg/ha)
4.Cheltuieli 840 960 990 1050  92000 lei
(C)(lei/ha)
5.Suprafaţa(ha) 1 1 1 1 = 100 ha
6.Grâu MIN 1 0 0 0  30 ha
7.Porumb MIN 0 1 0 0  40 ha
8.Fl.Soarelui MIN 0 0 1 0  10 ha
9.Sfeclă zahăr MIN 0 0 0 1  4 ha
Venit (V)(lei/ha) 1200 1500 1200 1800 MAX
2.I.3 SOLUTII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU ZONA SUD-VEST(SCOC1)

SOLUŢIA BAZICĂ OPTIMĂ PRIMALĂ SOLUŢIA BAZICĂ OPTIMĂ DUALĂ
1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Surplus de venit lei/ha cultură)
x1= 40.75 ha grâu ye1=0 lei surplus de venit/ha grâu
x2= 42.69 ha porumb ye2=0 lei surplus de venit/ha porumb
x3= 10 ha floarea soarelui ye3=0 lei surplus de venit/ha floarea soarelui
x4= 6.56 ha sfeclă de zahăr ye4=0 lei surplus de venit/ha sfeclă de zahăr
2)VPE(Diferenţe între resursele 4)VDP(Venituri marginale)
2
consumate şi limitele lor)
xe1= 91.40 litri motorină neconsumaţi y1= 0 lei creştere venit/încă 1 litru motorină
xe2= 130.11 lei necheltuiţi cu BBD y2= 0 lei creştere venit/încă 1 leu chelt. BBD
→xe3= 0 Kg NPK neconsumate →y3= 0.97 lei creştere venit/încă 1 Kg NPK
→xe4= 0 lei necheltuiţi →y4= 2.90 lei creştere venit/încă 1 leu cheltuit
→xe5= 0 ha teren necultivate →y5= -1383.87 lei creştere venit/încă 1 ha teren
Xe6= 10.75 ha grâu surplus y6= 0 lei creştere venit/al 31-lea ha grâu
Xe7= 2.69 ha porumb surplus y7= 0 lei creştere venit/al 41-lea porumb
→xe8= 0 ha floarea soarelui surplus →y8= - 406.45 lei creştere venit/al 11-lea ha floare soare
Xe9= 2.56 ha sfeclă de zahăr surplus y9= 0 lei creştere venit/al 5-lea ha sfeclă zahăr
fmaxim = gminim = 136742 lei
Venit maxim = 136742 lei ; Cheltuieli date = 92000 lei ; Profit = 44742 lei
INDICATORI ECONOMICI:
Rata medie profit RMP= Profit / Cheltuieli = 0.49 lei profit / 1 leu cheltuit
Rata marginală profit RDP= y4 -1 = 1.90 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP= RDP / RMP = 3.9 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
2.1.4 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VENIT GARANTAT ȘI

CHELTUIELI MINIME (SCOV1)
Culturi Grâu Porumb Fl.soarelui Sfeclă Semn Limite
zahăr
Restricţii X1 X2 (ha) X3 (ha) X4 (ha)
(ha)
1.Motorină(litri/ha) 150 180 190 200  17100 litri
2.Combatere BBD(lei /h a) 50 40 60 80  5000 lei
3.Îngrăşăminte 150 100 120 140  12500
chimice(Kg / ha) Kg
5.Venituri (V)( lei/ha) 1200 1500 1200 1800  136500 lei
6.Grâu MIN 1 0 0 0  30 ha
7.Porumb MIN 0 1 0 0  40 ha
8.Fl.soarelui MIN 0 0 1 0  10 ha
9.Sfeclă zahăr MIN 0 0 0 1  4 ha
Cheltuieli (C) (lei/ha) 840 960 990 1050 MIN
2.1.5 SOLUTII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU ZONA SUD-VEST(SCOV1)

1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Deficit de chelt.lei/ha cultură)
x1= 41.11 ha grâu ye1=0 lei deficit de chelt./ha grâu
x2= 42.78 ha porumb ye2=0 lei deficit de chelt./ha porumb
x3= 10 ha floarea soarelui ye3=0 lei deficit de chelt./ha floarea soarelui
x4= 6.11 ha sfeclă de zahăr ye4=0 lei deficit de chelt./ha sfeclă de zahăr
2)VPE(Diferenţe între resursele 4)VDP(Cheltuieli marginale)
xe1= 111.11 litri motorină neconsumaţi y1= 0 lei creştere chelt./încă 1 litru motorină
xe2= 144.44 lei necheltuiţi cu BBD y2= 0 lei creştere chelt./încă 1 leu chelt. Cu BBD
→xe3= 0 Kg NPK neconsumate →y3= - 0.33 lei creştere chelt./încă 1 Kg NPK
→xe4= 0 ha teren necultivate →y4= 476.67 lei creştere chelt./încă 1 ha teren
→xe5= 0 lei surplus de venit →y5= 0.34 lei creştere chelt./încă 1 leu venit
xe6= 11.11 ha grâu surplus y6= 0 lei creştere chelt./al 31-lea ha grâu
xe7= 2.78 ha porumb surplus y7= 0 lei creştere chelt./al 41-lea porumb
→xe8= 0 ha floarea soarelui surplus →y8= 140 lei creştere chelt./al 11-lea ha floare soare
3
xe9= 2.11 ha sfeclă de zahăr surplus y9= 0 lei creştere chelt./al 5-lea ha sfeclă zahăr
fminim = gmaxim = 91917lei
Venit garantat=136500 lei ; Cheltuieli minime = 91917 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=44583 lei
Rata medie profit RMP= Profit / Cheltuieli = 0.48 lei profit/ 1 leu cheltuit
Rata marginală profit RDP= 1 / y5 -1 = 1.94 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
2.2 MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE STRUCTURĂ CULTURĂ MARE
(ZONELE DE CENTRU ȘI NORD)
2.2.1 TABEL CU DATE PENTRU (SCOC2) ; SCOV2)

Culturi Grâu Orzoaică Sfeclă de Cartofi Limite
Zahăr
Resurse
Motorină(litri /ha) 150 180 190 200 9000 Litri
Combatere BBD 50 40 80 90 4000 lei
(lei/ha)
Îngrăşăminte 150 140 200 300 12500 kg
Chimice(kg/ha)
Limită MIN (ha) 20 8 10 5 Suprafaţă
Totală=50 ha
Venit (lei/ha) 1200 1500 1800 6000 Total
≥ 11500 lei
≤ 75200 lei

Culturi Grâu Porumb Sfeclă de Cartofi Semn Limite
zahăr
1.Motorină(litri/ha) 150 150 200 230  9000 litri

2.Combatere BBD 50 40 80 90  4000 lei
(lei / ha)
3.Îngrăşăminte 150 140 200 300  10000 kg
Chimice (Kg / ha)
4.Cheltuieli (C) (lei) 840 800 1000 4000  75200 lei
6.Grâu MIN 1 0 0 0  20 ha
7.Orzoaică MIN 0 1 0 0  8 ha
8.Sfeclă Zahăr MIN 0 0 1 0  10 ha
9.Cartofi MIN 0 0 0 1  5 ha
Venit (V)(lei) 1200 1500 1800 6000 MAX
2.2.3 SOLUTII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU ZONA CENTRU-NORD (SCOC2)

1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Surplus de venit lei/ha cultură)
4
x1= 20 ha grâu ye1=0 lei surplus de venit/ha grâu
x2= 8 ha orzoaică ye2=0 lei surplus de venit/ha orzoaică
x3= 12 ha sfeclă de zahăr ye3=0 lei surplus de venit/ha sfeclă de zahăr
x4= 10 ha cartofi ye4=0 lei surplus de venit/ha cartofi
xe1= 100 litri motorină neconsumaţi y1= 0 lei creştere venit/încă 1 litru motorină
xe2= 820 lei necheltuiţi cu BBD y2= 0 lei creştere venit/încă 1 leu chelt. BBD
xe3= 480 Kg NPK neconsumate y3= 0 lei creştere venit/încă 1 Kg NPK
→xe5= 0 ha teren necultivate →y5= 400 lei creştere venit/încă 1 ha teren
→xe6= 0 ha grâu surplus →y6= - 376 lei creştere venit/al 21-lea ha grâu
→xe7= 0 ha orzoaică surplus →y7= - 20 lei creştere venit/al 9-lea orzoaică
xe8= 2 ha sfeclă de zahăr surplus y8= 0 lei creştere venit/al 11-lea ha sfeclă de zahăr
xe9= 5 ha cartofi surplus y9= 0 lei creştere venit/al 6-lea ha cartofi
Venit maxim=117600 lei ; Cheltuieli date = 75200 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=42400 lei
Elasticitatea ratei profitului ERP= RDP / RMP = 0.71 % creștere profit /
1 % creștere de cheltuieli

Culturi Grâu Porumb Sfeclă de Cartofi Semn Limite
zahăr
1.Motorină(litri / ha) 150 150 200 230  9000 litri

2.Combatere BBD 50 40 80 90  4000 lei
(lei / ha)
3.Îngrăşăminte 150 140 200 3000  10000 kg
Chimice(Kg /ha)
5. Venit (V)(lei) 1200 1500 1800 6000  115000 lei
6.Grâu MIN 1 0 0 0  20 ha
7.Orzoaică MIN 0 1 0 0  8 ha
8.Sfeclă Zahăr MIN 0 0 1 0  10 ha
9.Cartofi MIN 0 0 0 1  5 ha
Cheltuieli (C)(lei) 840 800 1000 4000 MIN
2.2.5 SOLUTII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU ZONA CENTRU-NORD

(SCOV2)
1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Deficit de cheltuieli lei/ha cultură)
x1= 20 ha grâu ye1= 0 lei deficit dc cheltuieli /ha grâu
x2= 8 ha orzoaică ye2= 0 lei deficit dc cheltuieli /ha orzoaică
x3= 12.62 ha sfeclă de zahăr ye3= 0 lei deficit dc cheltuieli /ha sfeclă de zahăr
x4= 9.38 ha cartofi ye4= 0 lei deficit dc cheltuieli /ha cartofi
5
xe1= 118.57 litri motorină neconsumaţi y1= 0 lei creştere cheltuieli /încă 1 litru motorină
xe2= 826.19 lei necheltuiţi cu BBD y2= 0 lei creştere cheltuieli /încă 1 leu chelt. BBD
xe3= 541.90 Kg NPK neconsumate y3= 0 lei creştere cheltuieli /încă 1 Kg NPK
→xe4= 0 ha teren necultivate →y4= - 285.71 lei creştere cheltuieli /încă 1 ha teren
→xe5= 0 lei surplus de venit →y5= 0.71 lei creştere cheltuieli /încă 1 leu venit
→xe6= 0 ha grâu surplus →y6= 268.57 lei creştere cheltuieli /al 21-lea ha grâu
→xe7= 0 ha orzoaică surplus →y7= 14.29 lei creştere cheltuieli /al 9-lea orzoaică
xe8= 2.62 ha sfeclă de zahăr surplus y8= 0 lei creştere cheltuieli /al 11-lea ha sfeclă de zahăr
xe9= 4.38 ha cartofi surplus y9= 0 lei creştere cheltuieli /al 6-lea ha cartofi
fminim = gmaxim = 73343 lei
Elasticitatea ratei profitului ERP= RDP/RMP = 0.72 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
2.3 MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE STRUCTURĂ CULTURI FURAJERE
2.3.1 TABEL CU DATE PENTRU MODELARE (SCOC3) ; (SCOV3)

Culturi Porumb Ovăz Sfeclă Mazăre Limite
siloz furajeră furajeră
Resurse X1 (ha) X2 (ha) X3 (ha) X4 (ha)
Motorină(litri /ha) 100 80 120 90 1000 Litri
Îngrăşăminte 100 110 150 50 1100 Kg
Chimice (kg/ha)
Limită MIN (ha) 4 1 1 0.5 Suprafaţă
Totală= 10 ha
≤ 2490 lei
Venituri(lei/ha) 560 400 640 320 ≥5080 lei

Culturi Porumb Ovăz Sfeclă Mazăre Semn Limite
Siloz furajeră furajeră
1.Motorină(litri /ha) 100 80 120 90  1000 litri

2.Îngrăşăminte 100 110 150 50  1100 Kg
Chimice(Kg/ha)
3.Cheltuieli (C) (lei) 240 280 320 200  2490 lei
5.Porumb siloz MIN 1 0 0 0  4 ha
6.Ovăz MIN 0 1 0 0  1 ha
7.Sfeclă furaj MIN 0 0 1 0  1 ha
8.Mazăre furaj MIN 0 0 0 1  0.5 ha
Venit (V)(lei) 560 400 640 320 MAX
2.3.3 SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU FURAJE (SCOC3)

1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Surplus de venit mil.lei/ha cultură)
6
x1= 7.25 ha porumb siloz ye1=0 lei surplus de venit/ha porumb siloz
x2=1 ha ovăz ye2=0 lei surplus de venit/ha ovăz
x3=1 ha sfeclă furajeră ye3=0 lei surplus de venit/ha sfeclă furajeră
x4=0.75 ha mazăre furajeră ye4=0 lei surplus de venit/ha mazăre furajeră
xe1= 7.5 litri motorină neconsumaţi y1= 0 lei creştere venit/încă 1 litru motorină
xe2= 77.5 Kg NPK neconsumate y2= 0 lei creştere venit/încă 1 Kg NPK
→xe3= 0 lei necheltuiţi →y3= 6 lei creştere venit/încă 1 leu cheltuit
→xe4= 0 ha teren necultivate →y4= - 880 lei creştere venit/încă 1 ha teren
Xe5= 3.25 ha porumb siloz surplus y5= 0 lei creştere venit/al 5-lea ha porumb siloz
→xe6= 0 ha orzoaică surplus →y6= - 400 lei creştere venit/al 2-lea ha ovăz
→xe7= 0 ha sfeclă furajeră surplus →y7= - 400 lei creştere venit/al 2-lea ha sfeclă furajeră
xe8= 0.25 ha mazăre furajeră surplus y8= 0 lei creştere venit/încă 1 ha mazăre furajeră
Venit maxim = 5340 lei ; Cheltuieli date = 2490 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=2850 lei
Rata marginală profit RDP= y4 -1 = 5 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = 4.4 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli

Culturi Porumb Ovăz Sfeclă Mazăre Semn Limite
siloz furajeră furajeră
1.Motorină(litri) 100 80 120 90  1000 litri

2.Îngrăşăminte 100 110 150 50  1100 kg
chimice (kg/ha)
4. Venit (V)(lei) 560 400 640 320  5080 lei
5.Porunb siloz MIN 1 0 0 0  4 ha
6.Ovăz MIN 0 1 0 0  1 ha
7.Sfeclă furaj MIN 0 0 1 0  1 ha
8.mazăre furaj MIN 0 0 0 1  0.5 ha
Cheltuieli (C)(lei) 240 280 320 200 MIN
2.3.5 SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU FURAJE (SCOV3)

1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Deficit de cheltuieli lei/ha cultură)
x1= 6.17 ha porumb siloz ye1=0 lei deficit de cheltuieli /ha porumb siloz
x2= 1 ha ovăz ye2=0 lei deficit de cheltuieli /ha ovăz
x3= 1 ha sfeclă furajeră ye3=0 lei deficit de cheltuieli /ha sfeclă furajeră
x4= 1.83 ha mazăre furajeră ye4=0 lei deficit de cheltuieli /ha mazăre furajeră
xe1= 18.33 litri motorină neconsumaţi y1= 0 lei creştere cheltuieli /încă 1 litru motorină
xe2= 131.67 Kg NPK neconsumate y2= 0 lei creştere cheltuieli /încă 1 Kg NPK
→xe3= 0 ha necultivate →y3= 146.67 lei creştere cheltuieli /încă 1 ha teren
→xe4=0 lei surplus de vanit →y4= 0.17 lei creştere cheltuieli /încă 1 leu venit
7
Xe5= 2.17 ha porumb siloz surplus y5= 0 lei creştere cheltuieli /al 5-lea ha porumb siloz
→xe6= 0 ha orzoaică surplus →y6= 66.67 lei creştere cheltuieli /al 2-lea ha ovăz
→xe7= 0 ha sfeclă furajeră surplus →y7= 66.67 lei creştere cheltuieli /al 2-lea ha sfeclă furajeră
xe8= 1.33 ha mazăre furajeră surplus y8= 0 lei creştere cheltuieli /încă 1 ha mazăre furajeră
Elasticitatea ratei profituluiERP = RDP/RMP = 4.52 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
2.3.6 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VARIABILE ÎNTREGI ,

CHELTUIELI LIMITATE ȘI VENIT MAXIM PENTRU FURAJE(SCOC4)
Baloți fân Baloți Baloți Baloți
Borceag trifoi lucernă Semn Limite
Restricţii X1 X2 X3
(Bucăți) (Bucăți) (Bucăți)
1.Număr total baloți 1 1 1  100 Bucăți
2.Cheltuieli furaje(lei) 200 300 500  30000 lei
3,Baloți borceag 1 0 0  30 Bucăți
4.Baloți trifoi 0 1 0  40 Bucăți
5.Baloți lucernă 0 0 1  20 Bucăți
Venit(V)((lei) 300 450 700 Maxim
2.3.7 SOLUȚII OPTIME ÎNTREGI CU VENIT MAXIM (SCOC4)

1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Surplus de venit lei/ un balot)
x1= 31 baloți borceag ye1=0 lei surplus de venit/un balot borceag
x2= 46 baloți trifoi ye2=0 lei surplus de venit/un balot trifoi
x3= 20 baloți lucernă ye3=0 lei surplus de venit/un balot lucernă
xe1= 3 baloți deficit y1= 0 lei creştere venit/încă un balot
→xe2= 0 lei necheltuiți →y2= 1.5 lei creștere venit / încă 1 leu cheltuit
xe3= 1 balot borceag surplus y3= 0 lei creştere venit/încă un balot borceag
xe4= 6 baloți trifoi y4= 0 lei creştere venit/încă un balot trifoi
→xe5= 0 baloți lucernă →y5= - 50 lei creştere venit/încă un balot lucernă
2.3.8 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VARIABILE ÎNTREGI

, VENIT GARANTAT ȘI CHELTUIELI MINIME PENTRU FURAJE (SCOV4)
Baloți fân Baloți Baloți Baloți

Borceag trifoi lucernă Semn Limite
8
Restricţii X1 X2 X3
(Bucăți) (Bucăți) (Bucăți)
1.Număr total baloți 1 1 1  100 Bucăți
2.Venituri furaje(lei) 300 450 700  45050 lei
3,Baloți borceag 1 0 0  30 Bucăți
4.Baloți trifoi 0 1 0  40 Bucăți
5.Baloți lucernă 0 0 1  20 Bucăți
Cheltuieli(C)((lei) 200 300 500 Minime
2.3.9 SOLUȚII OPTIME ÎNTREGI CU CHELTUIELI MINIME (SCOV4)

1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Deficit de cheltuieli lei/1 balot)
x1= 30 baloți borceag ye1=0 lei deficit de cheltuieli/un balot borceag
x2= 49 baloți trifoi ye2=0 lei deficit de cheltuieli /un balot trifoi
x3= 20 baloți lucernă ye3=0 lei deficit de cheltuieli /un balot lucernă
xe1= 1 balot deficit y1= 0 lei creştere cheltuieli/încă un balot
→xe2= 0 lei necheltuiți →y2= 0.67 lei creștere cheltuieli / încă 1 leu cheltuit
→xe3= 0 balot borceag surplus y3= 0 lei creştere cheltuieli/încă un balot borceag
xe4= 9 baloți trifoi y4= 0 lei creştere cheltuieli/încă un balot trifoi
→xe5= 0 baloți lucernă →y5= 33.33 lei creştere cheltuieli/încă un balot lucernă
2.3.10 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VARIABILE BINARE ,

CHELTUIELI LIMITATE ȘI VENIT MAXIM PENTRU FURAJE (SCOC5)
Furaje Fânuri Suculente Concentrate

Semn Limite
Lucernă Trifoi Sfeclă Dovleci Turte Turte
Restricţii Furaj Furaj Fl.Soare Soia
X1 X2 X3 X4 X5 X6
1.Cheltuieli 0.60 0.50 0.20 0.30 1.2 1.4  2 lei

2.Fânuri 1 1 0 0 0 0 = 1
3,Suculente 0 0 1 1 0 0 = 1
4.Concentrate 0 0 0 0 1 1 = 1
Venit(V)((lei) 0.90 0.80 0.30 0.40 2.40 2.50 Maxim
2.3.11 SOLUȚII OPTIME BINARE CU VENIT MAXIM (SCOC5 )

1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Surplus de venit lei/ Furaj)
x1= 0 → Lucerna nu se include in ratie ye1=0 lei surplus de venit/Lucernă
x2= 1 → Trifoiul se include in rație ye2=0 lei surplus de venit/Trifoi
---------------------------------------------- ------------------------------------------------------
x3= 0 → Sfecla nu se include in rație ye3=0 lei surplus de venit/Sfecla furajeră
9
x4 =1 → Dovlecii se includ in ratie ye4 = 0 lei surplus de venit/Dovleci furajeri
--------------------------------------------- ------------------------------------------------------
x5= 1 → Floarea soare se include in rație ye5 = 0 lei surplus de venit/Turte floarea soarelui
x6= 0 → Soia se include in rație ye6 = 0 lei surplus de venit/Turte soia
→xe1= 0 lei necheltuiti →y1= 1 leu creştere venit/încă un leu cheltuit
→xe2= 0 Un fân se include in rație →y2= 0.3 lei creștere venit / încă un fan
→xe3= 0 Un suculent se include in rație →y3= 0.1 lei creştere venit/încă un un suculent
→xe4= 0 Un concentrat se include in rație →y4= 1,2 lei creştere venit/încă un concentrat
fmaxim = gminim = 3.60 lei
Venit maxim = 3.60 lei ; Cheltuieli date = 2 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=2.60 lei
Rata marginală profit RDP= y1 -1 = 0 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = 0 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
2.3.12 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VARIABILE BINARE ,

VENIT GARANTAT ȘI CHELTUIELI MINIME PENTRU FURAJE (SCOV5)
Furaje Fânuri Suculente Concentrate
Semn Limite
Lucernă Trifoi Sfeclă Dovleci Turte Turte
Restricţii Furaj Furaj Fl.Soare Soia
X1 X2 X3 X4 X5 X6
1.Venit(C) (lei) 0.90 0.80 0.30 0.40 2.4 2.5  3.70 lei
2.Fânuri 1 1 0 0 0 0 = 1
3,Suculente 0 0 1 1 0 0 = 1
4.Concentrate 0 0 0 0 1 1 = 1
Cheltuieli(V)((lei) 0.60 0.50 0.20 0.30 1.2 1.4 Minim
2.3.13 SOLUȚII OPTIME BINARE CU CHELTUIELI MINIME (SCOV5)

1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Deficit de cheltuieli lei/ Furaj)
x1= 1 → Lucerna se include in rație ye1=0 lei deficit de cheltuieli/Lucernă
x2= 0 → Trifoiul nu se include in rație ye2=0 lei deficit de cheltuieli /Trifoi
---------------------------------------------- ------------------------------------------------------
x3= 0 → Sfecla nu se include in rație ye3=0 lei deficit de cheltuieli /Sfecla furajerț
x4 =1 → Dovlecii se includ in rație ye4 = 0 lei deficit de cheltuieli /Dovleci furajeri
--------------------------------------------- ------------------------------------------------------
x5= 1 → Floarea soare se include in rație ye5 = 0 lei deficit de cheltuieli /Turte floarea soarelui
x6= 0 → Soia nu se include in rație ye6 = 0.1 lei deficit de cheltuieli /Turte soia
→xe1= 0 lei venit nerealizati →y1= 1 leu creştere cheltuieli /încă un leu venit
→xe2= 0 Un fan se include in rație →y2= - 0.3 lei creștere cheltuieli / încă un fîn
→xe3= 0 Un suculent se include in rație →y3= - 0.1 lei creştere cheltuieli /încă un suculent
→xe4= 0 Un concentrat se include in rație →y4= - 1,2 lei creştere cheltuieli /încă un concentrat
fminim = gmaxim = 2.10 lei
Venit maxim = 3.70 lei ; Cheltuieli date = 2.10 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=1.60 lei
10
Rata marginală profit RDP= 1 / y1 -1 = 0 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = 0 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
2.4 MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE STRUCTURA RATIE FURAJERA CU

CHELTUIELI MINIME
Ratie pentru o vacă în lactație de 500 kg şi 15 litri laptezi în sezonul de iarnă.
2.4.1 TABEL CU DATE PENTRU RAŢIA VACILOR (RAȚIEL1)

Furaje Fân Porumb Sfeclă Tărâţe Norme
Lucernă Siloz Furajeră Grâu nutritive
Resurse zilnice
SU(Kg) 0.84 0.25 0.13 0.86 15 kg
UN 0.48 0.25 0.12 0.77 12.5 UN
PD(g) 122 9 10 108 1200 g
Limită MIN (kg) 12 10 5 1 Greutate raţie
MAX=35 kg
Venit(lei/Kg) 2 1 0.9 2.5 -
(Parte liniară)
Venit(Parte pătratică) -0.03 -0.02 -0.01 -0.03 -
Cheltuieli (lei/Kg) 1 0.4 0.4 1.4  25.4 lei
2.4.2 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU CHELTUIELI MINIME

PENTRU RAŢIA VACILOR (RAȚIEL1)
Furaje Fân Porumb Sfeclă Tărâţe Semn Limite
Lucernă Siloz Furajeră Grâu
Restricţii X1 (kg) X2 (kg) X3 (kg) X4 (kg)
1.Greutate rație 1 1 1 1  35 kg
2.SU(kg) 0.84 0.25 0.13 0.86  15 kg
3.UN 0.48 0.25 0.12 0.77  12.5 UN
4.PD(g) 122 9 10 108  1200 g
5.Fân Lucernă MIN 1 0 0 0  12 kg
6.Porumb SilozMIN 0 1 0 0  10 kg
7.Sfeclă Furaj MIN 0 0 1 0  5 kg
8.Tărâţe grâu MIN 0 0 0 1  1 kg
Cheltuieli (C)(lei) 1.00 0.40 0.40 1.40 MIN
2.4.3 SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU RAŢIA VACILOR (RAȚIEL1)

1)VPP(Cantităţi de furaje în raţie) 3)VDE(Deficit de cheltuieli lei/Kg furaj)
x1= 12 Kg fân lucernă ye1=0 lei deficit de cheltuieli /Kg fân lucernă
x2= 14.85 Kg porumb siloz ye2=0 lei deficit de cheltuieli /Kg porumb siloz
x3= 5 Kg sfeclă furajeră ye3=0 lei deficit de cheltuieli /Kg sfeclă furajeră
x4= 3.15 Kg tărâţe grâu ye4=0 lei deficit de cheltuieli /Kg tărâţe grâu
→ xe1= 0 Kg furaj deficit →y1= - 0.08 lei creştere chelt./al 36-lea Kg furaj
xe2= 2.15 Kg SU surplus y2= 0 lei creştere chelt./încă 1 Kg SU
→xe3= 0 UN surplus →y3= 1.92 lei creştere chelt./încă 1 UN
xe4= 788.23 g PD surplus y4= 0 lei creştere chelt./încă 1 g PD
11
→xe5= 0 kg fân lucernă surplus →y5= 0.16 lei creştere chelt./încă 1 Kg fân lucernă
xe6= 4.85 Kg porumb siloz surplus y6= 0 lei creştere chelt./încă 1 Kg porumb siloz
→xe7= 0 Kg sfeclă furajeră surplus →y7= 0.25 lei creştere chelt./încă 1 Kg sfeclă furaj
xe8= 2.15 Kg tărâţe grâu surplus y8= 0 lei creştere chelt./încă 1 Kg tărâţe grâu
Venit calculat=41.94 lei ; Cheltuieli minime = 24.35 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=17.59 lei
Fie soluția suboptimă x1 = 12 Kg; x2 = 17 Kg; x3 = 5 Kg; x4 = 1 Kg cu V’calculat =37.62 lei; C’ = 22.20
, , , ,
lei;P’= 15.42 lei deci RDP= (17.59 – 15.42) /(24.35 – 22.20) = 0.02 lei creștere profit / 1 leu creștere
cheltuieli așa că ERP = RDP / RMP = 0.02 / 0.72 = 0.03 % creștere profit /
1 % creștere cheltuieli
Ratie pentru o oaie în lactație de 50 kg şi 0.5 litri laptezi în sezonul de iarnă.
2.4.4 TABEL CU DATE PENTRU RAŢIA OILOR (RATIEL2)

Furaje Fân Porumb Morcovi Uruială Norme
Trifoi Siloz Furajeri Orz nutritive
Resurse zilnice
SU(Kg) 0.83 0.25 0.13 0.86 1.75 kg
UN 0.59 0.22 0.15 1.10 1.4 UN
PD(g) 92 11 10 84 130 g
Limită MIN (kg) 1.5 0.9 0.3 0.2 Greutate raţie
MAX=3.5 kg
Venit(lei) 1.4 1 0.8 1.7 -
(Parte liniară)
Venit(Parte pătratică) -0.2 -0.1 -0.5 -1.8 -
Cheltuieli (lei/Kg) 1 0.4 0.3 1.2 2.56 lei
2.4.5 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU CHELTUIELI MINIME

PENTRU OI (RAȚIEL2)
Furaje Fân Porumb Morcovi Uruială Semn Limite
Trifoi Siloz Furajeri Orz
1.Greutate rație 1 1 1 1  3.5 kg

2.SU(kg) 0.83 0.25 0.13 0.86  1.75 kg
3.UN 0.59 0.22 0.15 1.10  1.4 UN
4.PD(g) 92 11 10 84  130 g
5.Fân Trifoi MIN 1 0 0 0  1.5kg
6.Porumb Siloz MIN 0 1 0 0  0.9 kg
7.Paie Orz MIN 0 0 1 0  0.3 kg
8.Tărâţe grâu MIN 0 0 0 1  0.2kg
Cheltuieli (C)(lei) 1.00 0.40 0.30 1.20 MIN
2.4.6 SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU OI (RAȚIEL2)

1)VPP(Cantităţi de furaje în raţie) 3)VDE(Deficit de cheltuieli lei/Kg furaj)
x1= 1.58 Kg fân trifoi ye1=0 lei deficit de cheltuieli /Kg fân trifoi
x2= 0.90 Kg porumb siloz ye2=0 lei deficit de cheltuieli /Kg porumb siloz
x3= 0.30 Kg morcovi furajeri ye3=0 lei deficit de cheltuieli /Kg morcovi furajeri
12
x4= 0.21 Kg uruială orz ye4=0 lei deficit de cheltuieli /Kg uruială orz
xe1= 0.51 Kg furaj deficit y1= 0 lei creştere chelt./încă 1 Kg furaj
→xe2= 0 Kg SU surplus →y2= 0.97 lei creştere chelt./încă 1 Kg SU
→xe3= 0 UN surplus →y3= 0.34 lei creştere chelt./încă 1 UN
xe4= 45,28 g PD surplus y4= 0 lei creştere chelt./încă 1 g PD
xe5= 0.08 kg fân trifoi surplus y5= 0 lei creştere cheltuieli/încă 1 Kg fân trifoi
→xe6= 0 Kg porumb siloz surplus →y6= 0.08 lei creştere chelt./încă 1 Kg porumb siloz
→xe7= 0 Kg morcovi furajeri surplus →y7= 0.12 lei creştere chelt./încă 1 Kg morcovi furajeri
Xe8= 0,01 Kg uruială orz surplus y8= 0 lei creştere chelt./încă 1 Kg uruială orz
Venit calculat=3.05 lei ; Cheltuieli minime = 2.27 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=0.78 lei
Fie soluția suboptimă x1 = 1.56 Kg; x2 = 0.97 Kg; x3 = 0.3 Kg; x4 = 0.2 Kg
, , , ,
cu V’calculat = 3.036 lei; C’ = 2.28 lei;P’= 0.756 lei deci RDP= (0.78 – 0.756) /(2.27 – 22.28) =
-2.4 lei creștere profit / 1 leu creștere cheltuieli așa că ERP = RDP / RMP = - 2.4 / 0.34 = - 7.06 % creștere
profit / 1 % creștere cheltuieli
2.5 MODELE PATRATICE DE OPTIMIZARE A RATIEI FURAJERE CU VENIT MAXIM
Ratie pentru o vacă în lactație de 500 kg şi 15 litri laptezi în sezonul de iarnă.
2.5.1 TABEL CU DATE PENTRU RAŢIA VACILOR (RAȚIEP1)

Furaje Fân Porumb Sfeclă Tărâţe Norme
Lucernă Siloz Furajeră Grâu nutritive
Resurse zilnice
SU(Kg) 0.84 0.25 0.13 0.86 15 kg
UN 0.48 0.25 0.12 0.77 12.5 UN
PD(g) 122 9 10 108 1200 g
Limită MIN (kg) 12 10 5 1 Greutate raţie
MAX=35 kg
Venit(lei/kg) 2 1 0.9 2.5 -
(Parte liniară)
Venit(lei/kg) -0.03 -0.02 -0.01 -0.03 -
(Parte pătratică)
Cheltuieli (lei/Kg) 1.00 0.40 0.40 1.40 ≤ 25.4 lei
2.5.2 MACHETA MODELULUI PATRATIC CU CHELTUIELI LIMITATE ȘI VENIT

MAXIM PENTRU RAŢIA VACILOR (RAȚIEP1)
Furaje Fân Porumb Sfeclă Tărâţe Semn Limite
lucernă Siloz Furajeră Grâu
1. Greutate 1 1 1 1  35 kg
2. Cheltuieli 1 0.4 0.4 1.4  25.4 lei
3. SU 0.84 0.25 0.13 0.86  15 kg
4. UN 0.48 0.25 0.12 0.77  12.5 UN
5. PD 122 9 10 108  1200 g
6. Fân MIN 1 0 0 0  12 kg
13
7. Porumb MIN 0 1 0 0  10 kg
8. Sfeclă MIN 0 0 1 0  5 kg
9. Tărâţe MIN 0 0 0 1  1 kg
Parte liniară venit 2 1 0.9 2.5 MAX
Parte pătratică venit - 0.03 - 0.02 - 0.01 - 0.03
2.5.3 SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU RAŢIA VACILOR (RAȚIEP1)

1)VPP(Cantităţi de furaje în raţie) 3)VDE(Surplus de venit lei/Kg furaj)
x1= 12 Kg fân lucernă ye1=0 lei surplus de venit/Kg fân
x2= 10 Kg porumb siloz ye2=0 lei surplus de venit/Kg porumb
x3= 8.80 Kg sfeclă furajeră ye3=0 lei surplus de venit/Kg sfeclă
x4= 4.20 Kg tărâţe grâu ye4=0 lei surplus de venit/Kg tărâţe
→xe1= 0 Kg furaj deficit →y1= 0.11 lei creştere venit/al 36-lea Kg furaj
xe3= 2.34 Kg SU surplus y3= 0 lei creştere venit/încă 1 Kg SU
xe4= 0.05 UN surplus y4= 0 lei creştere venit/încă 1 UN
xe5= 895.60 g PD surplus y5= 0 lei creştere venit/încă 1 g PD
→xe6= 0 kg fân lucernă surplus →y6= 0.36 lei creştere venit/încă 1 Kg fân lucernă
→xe7= 0 Kg porumb siloz surplus →y7= 0.12 lei creştere venit/încă 1 Kg porumb siloz
xe8= 3.80 Kg sfeclă furajeră surplus y8= 0 lei creştere venit/încă 1 Kg sfeclă furaj
xe9= 3.20 Kg tărâţe grâu surplus y9= 0 lei creştere venit/încă 1 Kg tărâţe grâu
Ratie pentru o oaie în lactație de 50 kg şi 0.5 litri laptezi în sezonul de iarnă.
2.5.4 TABEL CU DATE PENTRU RAŢIA OILOR (RAȚIEP2)

Furaje Fân Porumb Morcovi Uruială Norme
Trifoi Siloz Furajeri Orz nutritive
Resurse zilnice
SU(Kg) 0.83 0.25 0.13 0.86 1.75 kg
UN 0.59 0.22 0.15 1.10 1.4 UN
PD(g) 122 9 10 108 130 g
Limită MIN (kg) 1.5 0.9 0.3 0.2 Greutate raţie
MAX=3.5 kg
Venit(lei/kg) 1.40 1 0.80 1.70 -
(Parte liniară)
Venit(lei/kg) -0.2 -0.1 -0.5 -1.8 -
(Parte pătratică)
Cheltuieli (lei/Kg) 1.00 0.40 0.30 1.20 ≤ 2.56 lei
14
2.5.5 MACHETA MODELULUI PATRATIC CU CHELTUIELI LIMITATE ȘI VENIT

MAXIM PENTRU RAŢIA OILOR (RAȚIEP2)
Furaje Fân Porumb Morcovi Uruială Semn Limite
Trifoi Siloz Furajeri Orz
1. Greutate 1 1 1 1  3.5 kg
2. Cheltuieli 1 0.4 0.3 1.2  2.56 lei
3. SU 0.83 0.25 0.13 0.86  1.75 kg
4. UN 0.59 0.22 0.15 1.10  1.4 UN
5. PD 92 11 10 84  130 g
6. Fân MIN 1 0 0 0  1.5 kg
7. Porumb MIN 0 1 0 0  0.9 kg
8. Sfeclă MIN 0 0 1 0  0.3 kg
9. Tărâţe MIN 0 0 0 1  0.2 kg
Parte liniară venit 1.4 1 0.8 1.7 MAX
Parte pătratică venit - 0.2 - 0.1 - 0.5 - 1.8
2.5.6 SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU RAŢIA OILOR (RAȚIEP2)

1)VPP(Cantităţi de furaje în raţie) 3)VDE(Surplus de venit lei/Kg furaj)
x1= 1.63 Kg fân trifoi ye1=0 lei surplus de venit/Kg fân trifoi
x2= 1.30 Kg porumb siloz ye2=0 lei surplus de venit/Kg porumb siloz
x3= 0.30 Kg morcovi furajeri ye3=0 lei surplus de venit/Kg morcovi furajeri
x4= 0.26 Kg uruială orz ye4=0 lei surplus de venit/Kg uruială orz
→xe1= 0 Kg furaj deficit →y1= 0.73 lei creştere venit/încă 1 Kg furaj
xe3= 0.20 Kg SU surplus y3= 0 lei creştere venit/încă 1 Kg SU
xe4= 0.18 UN surplus y4= 0 lei creştere venit/încă 1 UN
xe5= 59.62 g PD surplus y5= 0 lei creştere venit/încă 1 g PD
xe6= 0.13 kg fân trifoi surplus y6= 0 lei creştere venit/încă 1 Kg fân trifoi
xe7= 0.40 Kg porumb siloz surplus y7= 0 lei creştere venit/încă 1 Kg porumb siloz
→xe8= 0 Kg morcovi furajeri surplus →y8= 0.24 lei creştere venit/încă 1 Kg morcovi furajeri
xe9= 0.06 Kg uruială orz surplus y9= 0 lei creştere venit/încă 1 Kg uruială orz
Rata medie profit RMP = Profit / Cheltuieli = 0.33 lei profit / 1 leu cheltuit
Rata marginală profit RDP= y2 -1 = - 0.99 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP= RDP / RMP = - 3 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
2.6 MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE A ROTAȚIEI CULTURILOR VEGETALE
CULTURI CEREALIERE
15
2.6.1 TABEL CU DATE PENTRU ROTAŢIA CEREALELOR (ROTCOC1) ,(ROTCOV1)

Premergătoare
Limita
Grâu Porumb Soia
MIN (ha)
Succesoare
1200 1300
Grâu
X
Venit
800 700
30 ha
1500 lei 1600
Porumb Cheltuieli 40 ha
1000 lei
X 900
1800 1900 2000

Sfeclă
4 ha
de zahăr ---------- -------- --------
1200 1100 1000
Cheltuieli Venituri
Suprafeţe cu
40 ha 50 ha 5 ha Totale(lei) Totale(lei)
premergătoare
≤ 94000 lei ≥ 141000 lei
2.6.2 MACHETA MODELULUI ROTATIEI CEREALELOR CU CHELTUIELI

LIMITATE ȘI VENIT MAXIM ( ROTCOC1)
PREMERGĂTOARE GRÂU PORUMB SOIA

SUCCESOARE Porumb Sfeclă Grâu Sfeclă Grâu Porumb Sfeclă
Zahăr Zahăr Zahăr
RESTRICŢII ↓ SEMN LIMITE
X1(ha) X2(ha) X3(ha) X4(ha) X5(ha) X6(ha) X7(ha)
1.Cheltuieli (C) 1000 1200 800 1100 700 900 1000  94000 lei
2.SUPRAFAŢĂ 1 1 1 1 1 1 1 = 100 ha
3.Parcela cu 1 1 0 0 0 0 0 = 45 ha
Grâu premergător
4. Parcela cu 0 0 1 1 0 0 0 = 50 ha
Porumb premergător
5. Parcela cu 0 0 0 0 1 1 1 = 5 ha
Soia premergător
6.Grâu MIN 0 0 1 0 1 0 0  30 ha
7.Porumb MIN 1 0 0 0 0 1 0  40 ha
8.Sfeclă zahăr MIN 0 1 0 1 0 0 1  4 ha
Venituri (V) 1500 1800 1200 1900 1300 1600 2000 MAX
2.6.3 SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU ROTAŢIA CEREALELOR ( ROTCOC1)

1)VPP(Suprafeţe cultivate cu 3)VDE(Surplus de venit mil.lei/ha cultură)
succesoare după premergătoare)
16
x1=45 ha porumb după grâu ye1=0 lei surplus de venit/ha P după G
→x2=0 ha sfeclă zahăr după grâu →ye2=-166.67lei surplus de venit/ha SZ după G
------------------------------------------- ----------------------------------------------------
x3=36.67 ha grâu după porumb ye3=0 lei surplus de venit/ha G după P
x4=13.33 ha sfeclă de zahăr după porumb ye4=0 lei surplus de venit/ha SZ după P
-------------------------------------------- ----------------------------------------------------
x5=0 ha grâu după soia ye5=0 lei surplus de venit/ha G după S
x6=0 ha porumb după soia ye6=-166.67 lei surplus de venit/ha P după S
x7=5 ha sfeclă zahăr după soia ye7=0 lei surplus de venit/ha SZ după S
→xe1=0 lei necheltuiţi →y1= 2.33 lei creştere venit/încă un leu cheltuit
xe2=0 ha teren necultivate y2= 0 lei creştere venit/al 101-lea ha teren
→xe3=0 ha grâu premerg.necultivate →y3= - 833.33 lei creştere venit/al 46-lea ha G premerg.
→xe4=0 ha porumb premerg.necultivate →y4= - 666.67 lei creştere venit/al 51-lea ha P premerg.
→Xe5=0 ha soia premerg.necultivate →y5= -333.33 lei creştere venit/al 6-lea ha S premerg.
xe6=6.67 ha grâu surplus y6=0 mil.lei creştere venit/al 31-lea ha grâu
xe7=5 ha porumb surplus y7=0 lei creştere venit/al 41-lea ha porumb
xe8=14.33 ha sfeclă zahăr surplus y8= 0 lei creştere venit/al 5-lea ha sfeclă zah.
Prescurtări : G=grâu;P=porumb;S=soia;SZ=sfeclă de zahăr

Venit =146833 lei=maxim; Cheltuieli date =94000 lei; Profit = Venit – Cheltuieli =52833 lei.
Rata medie a profitului RMP =0.56 lei profit /1 leu cheltuit
Rata marginală a profitului RDP = y1 – 1 =1.33 lei creştere de profit / 1 leu creştere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = 2.37 % creştere de profit / 1 % creştere de cheltuieli .
2.6.4 MACHETA MODELULUI ROTATIEI CEREALELOR CU VENIT GARANTAT ȘI

CHELTUIELI MINIME (ROTCOV1)
PREMERGĂTOARE→ GRÂU PORUMB SOIA
Porumb Sfeclă Grâu Sfeclă Grâu Porumb Sfeclă
SUCCESOARE→
zahăr Zahăr Zahăr
X1 (ha) X2 (ha) X3 (ha) X4 (ha) X5(ha) X6(ha) X7(ha) SEMN LIMITE
RESTRICŢII ↓
1.SUPRAFAŢĂ 1 1 1 1 1 1 1 = 100 ha
2.Parcela cu 1 1 0 0 0 0 0 = 45 ha
Grâu premergător
3.Parcela cu 0 0 1 1 0 0 0 = 50 ha
Porumb premergător
4.Parcela cu 0 0 0 0 1 1 1 = 5 ha
Soia premergător
5.Venituri (V) 1500 1800 1200 1900 1300 1600 2000  140000
lei
6.Grâu MIN 0 0 1 0 1 0 0  30 ha
7.Porumb MIN 1 0 0 0 0 1 0  40 ha
8.Sfeclă zahăr MIN 0 1 0 1 0 0 1  4 ha
Cheltuieli (C) 1000 1200 800 1100 700 900 1000 MIN
2.6.5 SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU ROTAŢIA CEREALELOR

(ROTCOV1)
1)VPP(Suprafeţe cultivate cu 3)VDE(Deficit de chelt. mil.lei/ha cultură)
succesoare după premergătoare)
x1=45 ha porumb după grâu ye1=0 lei deficit de chelt./ha P după G
17
→x2=0 ha sfeclă zahăr după grâu →ye2=71.43 lei deficit de chelt./ha SZ după G
------------------------------------------ -------------------------------------------------------
x3=41.43 ha grâu după porumb ye3=0 lei deficit de chelt./ha G după P
x4=8.57 ha sfeclă zahăr după porumb ye4=0 lei deficit de chelt./ha SZ după P
------------------------------------------------ --------------------------------------------------------
x5=5 ha grâu după soia ye5=0 lei deficit de chelt./ha G după S
→x6=0 ha porumb după soia →ye6=71.43 lei deficit de chelt./ha P după S
x7=0 ha sfeclă zahăr după soia ye7=0 lei deficit de chelt./ha SZ după S
xe1=0 ha necultivate y1= 0 lei creştere chelt./al 101-lea ha teren
→xe2=0 ha grâu premerg.necultivate →y2= 357.14 lei creştere chelt./al 46-lea ha G premerg.
→xe3=0 ha porumb premerg.necultivate →y3= 285.71 lei creştere chelt./al 51-lea ha P premerg.
→xe4=0 ha soia premerg.necultivate →y4= 142.86 lei creştere chelt./al 6-lea ha S premerg.
→xe5=0 lei venit surplus →y5= 0.43 lei creştere chelt./încă un leu venit
xe6=16.43 ha grâu surplus y7=0 lei creştere venit/al 31-lea ha grâu
xe7=5 ha porumb surplus y8=0 lei creştere venit/al 41-lea ha porumb
xe8=4.57 ha sfeclă zahăr surplus y9= 0 lei creştere venit/al 5-lea ha sfeclă zah.
Prescurtări : G=grâu;P=porumb;S=soia;SZ=sfeclă de zahăr
Venit garantat=140000 lei ; Cheltuieli =91071 lei =minime ; Profit= Venit – Cheltuieli = 48928.57 lei.
Rata medie a profitului RMP = Profit / Cheltuieli = 0.85 lei profit /1 leu cheltuit
Rata marginală a profitului RDP = 1 / y5 – 1 = 1.33 lei creştere de profit / 1 leu creştere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = 1,56 % creştere de profit / 1 % creştere de cheltuieli .
2.7 MODELE DE OPTIMIZARE A ROTAȚIEI CULTURILOR FURAJERE
2.7.1 TABEL CU DATE PENTRU ROTAŢIA FURAJELOR(ROTCOC2),(ROTCOV2)

Premergătoare→ Porumb Mazăre Limita
Ovăz
Succesoare ↓ siloz furajeră MIN(ha)
440 400
Porumb siloz
X 200 240
4 ha
Venit 720 640

560 lei
Sfeclă furajeră -------- 2 ha
Cheltuieli 280 320
320 lei
320 360 320

Sorg
1 ha
---------- -------- --------
200 160 200
Cheltuieli Venituri
Suprafeţe cu
5 ha 3 ha 2 ha Totale(lei) Totale(lei)
premergătoare
≤ 2500 lei ≥ 4700 lei
18
2.7.2 MACHETA MODELULUI ROTATIEI FURAJELOR CU CHELTUIELI LIMITATE

ȘI VENIT VENIT MAXIM (ROTCOC2)
PREMERGĂTOARE PORUMB SILOZ MAZĂRE FURAJERĂ OVĂZ
SUCCESOARE Sfeclă Sorg Porumb Sfeclă Sorg Porumb Sfeclă Sorg
furajeră Siloz furajeră siloz furajeră
RESTRICŢII X1(ha) X2(ha) X3(ha) X4(ha) X5(ha) X6(ha) X7(ha) X8(ha) SEMN LIMITE
1.Cheltuieli (C) 320 200 200 280 160 240 320 200  2500
lei
2.SUPRAFAŢĂ TOTALĂ 1 1 1 1 1 1 1 1 = 10 ha
3.Parcela cu porumb 1 1 0 0 0 0 0 0 = 3 ha
siloz premergător
4.Parcela cu mazăre 0 0 1 1 1 0 0 0 = 5 ha
furajeră premergătoare
5.Parcela cu ovăz 0 0 0 0 0 1 1 1 = 2 ha
premergător
6. Porumb siloz MIN 0 0 1 0 0 1 0 0  4 ha
7. Sfeclă furaj MIN 1 0 0 1 0 0 1 0  2 ha
8.Sorg MIN 0 1 0 0 1 0 0 1  1 ha
Venituri (V) 560 320 440 720 360 400 640 320 MAX
2.7.3 SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU ROTAIA FURAJELOR (ROTCOC2)

1)VPP(Suprafeţe cultivate cu succesoare după 3)VDE(Surplus de venit .lei/ha cultură)
premergătoare)
x1= 2.83 ha sfeclă furaj după porumb siloz ye1= 0 lei surplus de venit/ha SF după PS
x2= 2.17 ha sorg după porumb siloz ye2= 0 lei surplus de venit/ha SO după PS
-------------------------------------------------- ------------------------------------------------------
x3= 2 ha porumb siloz după mazăre furaj furaje
ye3= 0 lei surplus de venit/ha PS după MF
x4= 1 ha sfeclă furajeră după mazăre furaj yefuraj
4= 0 lei surplus de venit/ha SF după MF
→x5=0 ha sorg după mazăre furajeră →ye5= - 120 lei surplus de venit/ha SO după MF
------------------------------------------------------ -----------------------------------------------------------
x6=2 ha porumb siloz după ovăz ye6= 0 lei surplus de venit/ha PS după OV
→x7=0 ha sfeclă furajeră după ovăz →ye7= - 40 lei surplus de venit/ha SF după OV
→x8 =0 ha sorg după ovăz →ye8 = - 120 lei surplus de venit/ha SO după OV
2)VPE(Diferenţe între resursele consumate şi 4)VDP(Venituri marginale)
limitele lor)
→xe1= 0 lei necheltuiţi →y1= 2 lei creştere venit/încă un leu cheltuit
xe2= 0 ha teren necultivate y2= 0 lei creştere venit/al 11-lea ha teren
→xe3= 0 ha porumb siloz premerg.necultivate →y3= - 80 lei creştere venit/al 4-lea ha PS premerg.
→xe4= 0 ha mazăre furajeră premerg.necultivate →y4= 160 lei creştere venit/al 6-lea ha MF premerg.
→xe5= 0 ha ovăz premerg.necultivate →y5= 40 lei creştere venit/al 3-lea ha OV premerg.
→xe6= 0 ha porumb siloz surplus →y6= - 120 lei creştere venit/al 5-lea ha porumb siloz
xe7=3.83 ha sfeclă furajeră surplus y7= 0 lei creştere venit/al 3-lea ha sfeclă furajeră
xe8=2.17 ha sorg surplus y8= 0 lei creştere venit/al 2-lea ha sorg
Prescurtări : PS=porumb siloz;MF=mazăre furajeră; OV= ovăz;SF=Sfeclă furajeră;SO=Sorg
Venit=4680 lei=maxim; Cheltuieli date =2500 lei;Profit=Venit - Cheltuieli = 2180 lei
Rata medie a profitului RMP =Profit / Cheltuieli= 0.87 lei profit /1 leu cheltuit
Rata marginală a profitului RDP = y1 – 1 =1 leu creştere de profit / 1 leu creştere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = 1.15 % creştere de profit / 1 % creştere de cheltuieli .
19
2.7.4 MACHETA MODELULUI ROTATIEI FURAJELOR CU VENIT GARANTAT ȘI

CHELTUIELI MINIME (ROTCOV2)
PREMERGĂTOARE PORUMB SILOZ MAZĂRE FURAJERĂ OVĂZ
SUCCESOARE Sfeclă Sorg Porumb Sfeclă Sorg Porumb Sfeclă Sorg
furajeră Siloz furajeră siloz furajeră
RESTRICŢII X1(ha) X2(ha) X3(ha) X4(ha) X5(ha) X6(ha) X7(ha) X8(ha) SEMN LIMITE
1.SUPRAFAŢĂ TOTALĂ 1 1 1 1 1 1 1 1 = 10 ha
2.Parcela cu porumb 1 1 0 0 0 0 0 0 = 3 ha
siloz premergător
3.Parcela cu mazăre 0 0 1 1 1 0 0 0 = 5 ha
furajeră premergătoare
4.Parcela cu ovăz 0 0 0 0 0 1 1 1 = 2 ha
premergător
5.Venit (V) 560 320 440 720 360 400 640 320  5960
lei
6. Porumb siloz MIN 0 0 1 0 0 1 0 0  4 ha
7. Sfeclă furaj MIN 1 0 0 1 0 0 1 0  2 ha
8.Sorg MIN 0 1 0 0 1 0 0 1  1 ha
Cheltuieli (C) 320 200 200 280 160 240 320 200 MIN
2.7.5 SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU FURAJE ( ROTCOV2)

1)VPP(Suprafeţe cultivate cu succesoare după 3)VDE(Deficit de cheltuieli lei/ha cultură)
premergătoare)
x1=5 ha sfeclă furaj după porumb siloz ye1= 0 lei deficit de cheltuieli /ha SF după PS
→x2=0 ha sorg după porumb siloz →ye2= - 120 lei deficit de cheltuieli /ha SO după PS
--------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------
x3= 1 ha porumb siloz după mazăre furaj furaje
ye 3= 0 lei deficit de cheltuieli /ha PS după MF
x4=2 ha sfeclă furajeră după mazăre furaj 4= 0 lei deficit de cheltuieli /ha SF după MF
yefuraj
→x5=0 ha sorg după mazăre furajeră →ye5= - 40 lei deficit de cheltuieli /ha SO după MF
----------------------------------------------------- ------------------------------------------------------------
→x6=0 ha porumb siloz după ovăz →ye6= - 80 lei deficit de cheltuieli /ha PS după OV
x7=2 ha sfeclă furajeră după ovăz ye7= 0 lei deficit de cheltuieli /ha SF după OV
→x8 =0 ha sorg după ovăz →ye8 = - 40 lei surplus de venit/ha SO după OV
2)VPE(Diferenţe între resursele consumate şi 4)VDP(Venituri marginale)
limitele lor)
xe1=0 hectare necultivate y1= 0 lei creştere cheltuieli /încă un hectar teren
→xe2=0 ha porumb siloz premerg. necultivate →y2= 320 lei creştere cheltuieli /al 6-lea ha PS prem.
→xe3=0 ha mazăre furajeră premerg.necultivate →y3= 280 lei creştere cheltuieli /al 4-lea ha MF premerg.
→xe4=0 ha ovăz premerg.necultivate →y4= 320 lei creştere cheltuieli /al 6-lea ha OV premerg.
xe5=0 lei surplus de venit y5= 0 lei creştere cheltuieli /încă 1 leu creștere venit
xe6=1 ha porumb siloz surplus y6= 0 lei creştere cheltuieli /al 5-lea ha porumb siloz
xe7=2 ha sfeclă furajeră surplus y7= 0 lei creştere venit/al 3-lea ha sfeclă furajeră
→xe8=0 ha sorg surplus →y8= - 80 lei creştere venit/al 2-lea ha sorg
Prescurtări : PS=porumb siloz;MF=mazăre furajeră; OV= ovăz;SF=Sfeclă furajeră;SO=Sorg

Venit garantat=5960 lei; Cheltuieli =3000 lei=minime;Profit=Venit – Cheltuieli = 2960 lei
Rata medie a profitului RMP = Profit / Cheltuieli= 0.99 lei profit /1 leu cheltuit
Rata marginală a profitului RDP = y5 – 1 = - 1 leu creştere de profit / 1 leu creştere de cheltuieli
20
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = - 1.01 % creştere de profit / 1 % creştere de cheltuieli .
2.8. OPTIMIZAREA MODELELOR DE REPARTIȚIE
MODELE DE REPARTIȚIE
Modelul 2.8.1 (Venit maxim cu cheltuieli limitate )

Fie problema de venit maxim cu cheltuieli limitate ≤ 1200 lei .
B B1 B2 B3 Oferte
F
F1 30 20 10 15 tone
50 60 30
F2 10 30 40 45 tone
40 70 80
OT=60 tone
Cereri 27 tone 21 tone 10 tone CT=58 tone
Explicație
v11 = 50 lei/tonă =venitul negociat între F1și B1 ; c11 = 30 lei / t = 2 lei / tonă.km x 15 Km(distanța
între F1 și B1) = cheltuielile de transport între F1 și B1.
Analog pentru celelalte 5 celule din tabelul precedent.
Întrucât oferta totală OT=60 tone este mai mare ca cererea totală CT=58 tone , vom folosi semnul ≤
pentru restricțiile referitoare la F1 , F2 și vom folosi semnul = pentru restricțiile referitoare la B1 , B2 ,B3.
Dacă oferta totală OT ar fi fost mai mică ca cererea totală CT , am fi folosit semnul = pentru restricțiile
referitoare la F1 , F2 și am fi folosit semnul ≤ pentru restricțiile referitoare la B1 , B2 ,B3 .
Dacă oferta totală OT ar fi fost egală cu cererea totală CT , am fi folosit semnul = pentru toate restricțiile
referitoare la furnizori și beneficiari .
Transformăm acest tabel pentru a aplica metoda simplex .
2.8.2 MACHETA MODELULUI TIP TRANSPORT CU CHELTUIELI LIMITATE ȘI

VENIT MAXIM (REPCOC1)
F F1 F2
B B1 B2 B3 B1 B2 B3 Semn Limite
Restric. x1 x2 x3 x4 x5 x6
Cheltuieli 30 20 10 10 30 40 ≤ 1200
1. F1 1 1 1 0 0 0 ≤ 15
2. F2 0 0 0 1 1 1 ≤ 45
3. B1 1 0 0 1 0 0 = 27
4. B2 0 1 0 0 1 0 = 21
6. B3 0 0 1 0 0 1 = 10
Venit 50 60 30 40 70 80 MAXIM
După rezolvare avem :
2.8.3 SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM (REPCOC1)

Soluţie bazică optimă primală Soluţie bazică optimă duală
I)VPP(cantităţi transportate) III) VDP(Surplus de venit lei / tonă)
x1=1 tonă de la F1 la B1 ye1=0 surplus de venit lei / tonă de la F1 la B1
21
x2=12 tone de la F1 la B2 ye2=0 surplus de venit lei / tonă de la F1 la B2
→x3=0 tone de la F1 la B3 →ye3= - 26.67 surplus de venit lei / tonă de la F1 la B3
x4=26 tone de la F2 la B1 ye4=0 surplus de venit lei / tonă de la F2 la B1
x5 =9 tone de la F2 la B2 ye5= 0 surplus de venit lei / tonă de la F2 la B2
x6=10 tone de la F2 la B3 ye6= 0 surplus de venit lei / tonă de la F2 la B3
II) VPE(Diferenţe între cantităţile IV)VDP(Venituri marginale)
transportate şi limite)
→ xe1 = 0 lei necheltuiți →y1 = 0.67 lei creștere venit / încă 1 leu cheltuit
xe2=2 tone netrimise de la F1 y2=u1=0 creştere venit / încă 1 tonă de la F1
→ xe3=0 tone netrimise de la F2 →y3=u2=3.33 lei creştere venit / încă 1 tonă de la F2
→xe4=0 tone neprimte la B1 →y4=v1=30 lei creştere venit / încă 1 tonă la B1
→ xe5=0 tone neprimite la B2 →y5=v2=46.67 lei creştere venit / încă 1 tonă la B2
→ xe6=0 tone neprimite la B3 y6=v3=50 lei creştere venit / încă 1 tonă la B3
Venit (V) = 3240 lei = maxim ; Cheltuieli(C) limitate = 1200 lei ; Profit(P) = 2040 lei
Indicatori economici :
1) Rata medie a profitului RMP = P/C = 1.70 lei profit/1 leu cheltuit
2) Rata Marginală a profitului RDP = y1 – 1 = - 0.23 lei creștere profit / 1 leu creștere cheltuieli
3) Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = - 0.14 % creștere profit / 1 % creștere cheltuieli
Modelul 2.8.4 (Cheltuieli minime cu venit garantat )

Fie problema de minim echilibrată cu venit garantat ≥ 3400 lei .
2.8.4 TABEL CU DATE PENTRU (REPCOV1)

B B1 B2 B3 Oferte
F
F1 30 20 10 15 tone
50 60 30
F2 10 30 40 45 tone
40 70 80
OT=60 tone
Cereri 27 tone 21 tone 10 tone CT=58 tone
Explicație
v11 = 50 lei/t =venitul negociat între F1și B1 ; c11 = 30 lei/t = 2 lei/tonă.km x 15 Km(distanța
între F1 și B1) = cheltuielile de transport între F1și B1
Analog pentru celelalte 5 celule din tabelul precedent.
Transformăm acest tabel pentru a aplica metoda simplex :
2.8.5 MACHETA MODELULUI TIP TRANSPORT CU VENIT GARANTAT ȘI

CHELTUIELI MINIME (REPCOV1)
F F1 F2
B B1 B2 B3 B1 B2 B3 Semn Limite
Restric. x1 x2 x3 x4 x5 x6
Venit 50 60 30 40 70 80 ≥ 3400
1. F1 1 1 1 0 0 0 ≤ 15
2. F2 0 0 0 1 1 1 ≤ 45
3. B1 1 0 0 1 0 0 = 27
4. B2 0 1 0 0 1 0 = 21
5. B3* 0 0 1 0 0 1 = 10
Cheltuieli 30 20 10 10 30 40 MINIM
22
2.8.6 SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME (REPCOV1)

I)VPP(cantităţi transportate) III) VDP(Deficit de cheltuieli lei / tonă)
x1=9 tone de la F1 la B1 →ye1=10 lei/tonă deficit de cheltuieli de la F1 la B1
x2=4 tone de la F1 la B2 ye2=0 lei/tonă deficit de cheltuieli de la F1 la B2
→x3=0 tone de la F1 la B3 →ye3=40 lei/tonă deficit de cheltuieli de la F1 la B3
x4=18 tone de la F2 la B1 ye4=0 lei/tonă deficit de cheltuieli de la F2 la B1
x5 =17 tone de la F2 la B2 ye5= 0 lei/tonă deficit de cheltuieli de la F2 la B2
x6=10 tone de la F2 la B3 ye6= 0 lei/tonă deficit de cheltuieli de la F2 la B3
II) VPE(Diferenţe între cantităţile IV)VDP(Cheltuieli marginale)
→ xe1=0 lei necheltuiți →y1 = 1.5 lei creștere cheltuieli/încă 1 leu creştere venit
xe2=2 tone de la F1 y2=u1=0 creştere cheltuieli / încă 1 tonă de la F1
→xe3=0 tone de la F2 →y3=u2= - 5 lei creştere cheltuieli / încă 1 tonă de la F2
→xe4=0 tone la B1 →y4=v1= - 45 lei creştere cheltuieli / încă 1 tonă la B1
→ xe5=0 tone la B2 →y5=v2= - 70 lei creştere cheltuieli / încă 1 tonă la B2
→xe6=0 tone la B3 →y6=v3= - 75 lei creştere cheltuieli / încă 1 tonă la B3
fminim = gmaxim =1440 lei
Venit (V) = 3400 lei =garantat; Cheltuieli(C) = 1440 lei = minim; Profit(P) = 1960 lei
Indicatori economici :
1) Rata medie a profitului RMP = P/C = 1.36 lei profit/1 leu cheltuit
2) Rata Marginală a profitului RDP = 1/y1 – 1 = - 0.33 lei creștere profit / 1 leu creștere cheltuieli
3) Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = - 0.24 % creștere profit / 1 % creștere cheltuieli
MODELE DE REPARTIȚIE CU UNELE RUTE INTERZISE
Dacă problema primală este de maxim , în rutele interzise luăm costuri cij negative ,mult mai mici ca
restul costurilor din căsuţele neinterzise.
În soluţia bazică optimă primală aceste căsuţe interzise nu apar ,contribuţia lor la fmaxim fiind neglijabilă.
Dacă problema primală este de minim , în rutele interzise luăm costuri cij pozitive ,mult mai mari ca
restul costurilor din căsuţele neinterzise.
În soluţia bazică optimă primală aceste căsuţe interzise nu apar ,contribuţia lor la fminim fiind prea mare.
MODELE DE MAXIM CU UNELE RUTE INTERZISE
Fie problema de maxim echilibrată cu ruta F2-B2 interzisă deci vom lua în căsuța interzisă un cost
foarte mic (de exemplu 0.1 lei /t pe această rută interzisă) :
2.8.7 TABEL CU DATE PENTRU (REPIV1)

B B1 B2 B3 Oferte
F
F1 2 3 1 20 t
F2 4 0.01 7 30 t
NU
F3 5 6 9 40 t
Cereri 35 t 27 t 28 t 90 t

23
2.8.8 MACHETA MODELULUI CU VENIT MAXIM ȘI UNELE RUTE INTERZISE

(REPIV1)
F F1 F2 F3
B B1 B2 B3 B1 B2 B3 B1 B2 B3 Semn Limite
Restric. x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
1. F1 1 1 1 = 20 t
2. F2 1 1 1 = 30 t
3. F3 1 1 1 = 40 t
4. B1 1 1 1 = 35 t
5. B2 1 1 1 = 27 t
6. B3 1 1 1 = 28 t
Venit 2 3 1 4 0.01 7 5 6 9 MAXIM
2.8.9 SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM (REPIV1)

I)VPP(cantităţi transportate) III) VDP(Surplus de venit lei / tonă)
x1 = 5 tone de la F1 la B1 ye1=0 lei/t surplus de venit de la F1 la B1
→x2 = 15 tone de la F1 la B2 ye2=0 lei/t surplus de venit de la F1 la B2
→x3 = 0 tone de la F1 la B3 →ye3= - 5 lei/t surplus de venit de la F1 la B3
x4 =30 tone de la F2 la B1 ye4=0 lei/t surplus de venit de la F2 la B1
x5 = 0 tone de la F2 la B2 ruta →ye5= -4.99 lei/t surplus de venit de la F2 la B2
interzisă)
x6 = 0 tone de la F2 la B3 →ye6= - 1 lei/t surplus de venit de la F2 la B3
x7 = 0 tone de la F3 la B1 ye7= 0 lei/t surplus de venit de la F3 la B1
II) VPE(Diferenţe între cantităţile IV)VDP(Venituri marginale)
xe1 = 0 tone rămase la F1 y1=u1= 0 lei creștere venit/încă 1 t de la F1
→xe2= 0 tone rămase la F1 →y2=u2= 2 creştere venit / încă 1 t de la F2
→ xe3= 0 tone rămase la F3 →y3=u3= 3 lei creştere venit / încă 1 t de la F3
→xe4= 0 tone neajunse la B1 →y4=v1= 2 lei creştere venit / încă 1 t către B1
→xe5= 0 tone neajunse la B2 →y5=v2= 3 lei creştere venit / încă 1 t către B2
→xe6= 0 tone neajunse la B3 →y6=v3= 6 creştere venit / încă 1 t către B3
2.8.10 MODELE DE MINIM CU UNELE RUTE INTERZISE
Fie problema de minim echilibrată cu ruta F1-B3 interzisă deci vom lua în căsuța interzisă un cost foarte
mare (de exemplu 1000 lei /t pe această rută interzisă) :
F \ B B1 B2 B3 B4 Oferte
F1 3 1 1000 2 45 t
NU
F2 5 4 6 8 75 t
Cereri 20 t 10 t 40 t 50 t 120 t
2.8.11 MACHETA MODELULUI CU CHELTUIELI MINIME ȘI UNELE RUTE

INTERZISE (REPIC1)
F F1 F2
24
B B1 B2 B3 B4 B1 B2 B3 B4 Semn Limite
Restric. x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
1. F1 1 1 1 1 0 0 0 0 = 45 t
2. F2 0 0 0 0 1 1 1 1 = 75 t
3. B1 1 0 0 0 1 0 0 0 = 20 t
4. B2 0 1 0 0 0 1 0 0 = 10 t
5. B3 0 0 1 0 0 0 1 0 = 40 t
6. B4 0 0 0 1 0 0 0 1 = 50 t
Cheltuieli 3 1 1000 2 5 4 6 8 MINIM
2.8.12 SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME (REPIC1)

I)VPP(cantităţi transportate) III) VDP(Deficit de cheltuieli lei / tonă)
→x1 =0 tone de la F1 la B1 →ye1=4 lei/t deficit de cheltuieli de la F1 la B1
→x2 =0 tone de la F1 la B2 →ye2=3 lei/t deficit de cheltuieli de la F1 la B2
→x3 =0 tone de la F1 la B3(ruta →ye3=1000 lei/t deficit de cheltuieli de la F1 la B3
interzisă)
x4 =45 tone de la F1 la B4 ye4=0 lei/t deficit de cheltuieli de la F1 la B4
x5 =20 tone de la F2 la B1 ye5= 0 lei/t deficit de cheltuieli de la F2 la B1
x6 =10 tone de la F2 la B2 ye6= 0 lei/t deficit de cheltuieli de la F2 la
x7 =40 tone de la F2 la B3 ye7= 0 lei/t deficit de cheltuieli de la F2 la B2
x8 = 5 tone de la F2 la B4 ye8= 0 lei/t deficit de cheltuieli de la F2 la B2
II) VPE(Diferenţe între cantităţile IV)VDP(Cheltuieli marginale)
→ xe1 = 0 tone rămase la F1 →y1 =u1 = - 6 lei creștere cheltuieli/încă 1 t de la F1
xe2=0 tone rămase la F1 y2=u2=0 creştere cheltuieli / încă 1 t de la F2
→ xe3=0 tone neajunse la B1 →y3=v1=5 lei creştere cheltuieli / încă 1 t către B1
→xe4=0 tone neajunse la B2 →y4=v2= 4 lei creştere cheltuieli / încă 1 t către B2
→xe5=0 tone neajunse la B3 →y5=v3= 6 lei creştere cheltuieli / încă 1 t către B3
→xe6=0 tone neajunse la B4 →y6=v4=8 creştere cheltuieli / încă 1 t către B4
PROBLEME DE ASSIGNMENT
Aceste probleme sunt de tip transport de maxim în care furnizorii F1,…,Fm sunt solicitanţi de slujbe iar
beneficiarii B1,…,Bn sunt angajatorii.
Coeficienţii cij sunt valori economice ale solicitantului Fi la angajatorul Bj .
Variabilele xij sunt variabile bivalente : xij =1 dacă Fi este angajat de Bj şi 0 în caz contrar.
În plus avem ofertele de forţă de muncă a1=…=am=1 şi cererile de forţă de muncă b1=…=bn=1
Fie problema de repartiţie de maxim a cinci solicitanţi Fi pentru două posturi la angajatorii Bj :
B B1 B2 Oferte
F
F1 80 50 1
F2 70 0 1
F3 90 30 1
F4 20 70 1
F5 0 60 1
Cereri 1 1 OT=5
CT=2
25
Explicație
C11 = 80 din celula F1-B1 semnifică faptul că la testul-grilă de 100 întrebări ,dat de solicitantul F1 la
angajatorul B1 , acest solicitant a răspuns corect la 30 întrebări.Idem pentru celelalte celule nenule.
C22 = 0 din celula F2 – B2 semnifică faptul că solicitantul F2 nu are calificarea necesară pentru postul oferit
de angajatorul B2 sau că F2 a lipsit de la testul-grilă dat de B2. Idem pentru c51 = 0.
Transformăm problema pentru a aplica metoda simplex şi o rezolvăm ca problemă de optimizare cu
neconoscute binare xi = 0 sau 1 :
2.8.13 MACHETA MODELULUI DE OPTIMIZARE TIP ASSIGNMENT(ASSIGN)
F F1 F2 F3 F4 F5
B B1 B2 B1 B2 B1 B2 B1 B2 B1 B2 SEMN LIMITE
RESTRICTII X1 X2 X3 X4 X5 X6 X7 X8 X9 X10
F1 1 1 ≤ 1
F2 1 1 ≤ 1
F3 1 1 ≤ 1
F4 1 1 ≤ 1
F5 1 1 ≤ 1
B1 1 1 1 1 1 = 1
B2 1 1 1 1 1 = 1
FUNCTIA 80 50 70 0 90 30 2 0 0 60 MAXIM
Căsuțele goale conțin coeficienții egali cu 0.

Soluţia optimă cu necunoscute binare este :
x1= 0 ; x2= 0 ; x3= 0 ; x4= 0 ; x5= 1 ; x6= 0 ; x7= 0 ; x8= 1 ; x9= 0 ; x10 =0 și fmaxim = 160
Rezultă că F1 , F2 și F5 nu vor fi angajați , F3 va fi angajat de B1 iar F4 va fi angajat de B2 .
2.9. MINIMZAREA TIMPULUI TOTAL DE EXECUȚIE A UNUI PROIECT PRIN METODA

DRUMULUI CRITIC
Exemplul ORZGRAU
Fie proiectul agricol al campaniei de recoltare orz-grâu .(ORZGRAU)
Calculăm duratele de execuție tij ale activităților de mai jos cu formula :

tij = Volumul activității / (Numărul de utilaje sau executanți x Norma lor pe unitate timp)
Se cere drumul critic , durata minimă Tmin și rezervele de timp ale activităților necritice pentru varianta CPM
Soluţie
Avem tabloul cu activităţi ale proiectului :
TABEL 2.9.1 TABEL CU DATE PENTRU (ORZGRAU)

Cod Denumire activitate Activit tij
Activit. Anter.
A Recoltat orz - 5
B Transport boabe orz A 4
C Balotat paie orz A 6
D Transport baloţi paie orz C 3
E Construit şiră paie orz D 5
F Arat şi grăpat după orz D 5
26
G Recoltat grâu D 8
H Transport paie grâu G 6
I Balotat paie grâu G 8
J Transport baloţi paie grâu I 4
K Construit şiră paie grâu J 5
L Condiţionat orz-grâu sămânţă H 4
M Treierat orz-grâu staţionar H 3
N Arat şi grăpat după grâu J 6
O Pregătit terenul pentru porumb masă verde F,N 2
P Însămânţat porumb masă verde O 3
Mai întâi construim graful proiectului pe baza coloanei cu activităţi anterioare din tabelul precedent.
GRAF 2.9.2 DE STRUCTURA PENTRU (ORZGRAU)
Problema minimizării timpului total de execuţie a proiectelelor agricole se poate formula ca

problemă de programare liniară .
Pentru proiectul agricol al campaniei de recoltare orz-grâu de mai sus , avem macheta modelului liniar :
TABEL 2.9.3 MACHETA MODELULUI LINIAR CU DURATA MINIMA (ORZGRAU)

Vârfuri → V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 Semn Limite
Activităţi  x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x9 x10 (zile)
A -1 1  5
B -1 1  4
C -1 1  6
D -1 1  3
E -1 1  5
F -1 1  5
G -1 1  8
H -1 1  6
I -1 1  8
J -1 1  4
K 0 -1 1  5
L -1 1  4
M -1 1  3
N -1 1  6
O -1 1  2
P -1 1  3
Timp executare - 1 1 MINIM

27
TABEL 2.9.4 SOLUȚII OPTIME PENTRU MODELUL DE OPTIMIZARE (ORZGRAU)

1)VPP (timpii maximi ti* in stadiul Vi ) 3)VDE(zile deficit de timp în stadiul Vi )
x1= 0 zile maxim pentru a ajunge în V1 ye1=0 zile deficit de timp în stadiul V1
2)VPE(Rezerve intermediare de timp Ri ale 4)VDP(Stările critice / necritice ale

activităților A-P) activităților A-P)
→xe1= 0 zile este rezerva intermediară pt. A →y1= 1 A este activitate critică
xe2= 2 zile este rezerva intermediară pt.B y2= 0 B este activitate necritică
→xe3= 0 zile este rezerva intermediară pt.C →y3= 1 C este activitate critică
→xe4= 0 zile este rezerva intermediară pt.D →y4= 1 D este activitate critică
xe5= 26 zile este rezerva intermediară pt.E y5= 0 E este activitate necritică
xe6= 21 zile este rezerva intermediară pt.F y6= 0 F este activitate necritică
→xe7= 0 zile este rezerva intermediară pt.G →y7= 1 G este activitate critică
xe8= 2 zile este rezerva intermediară pt.H y8= 0 H este activitate necritică
→xe9= 0 zile este rezerva intermediară pt.I →y9= 1 I este activitate critică
→xe10= 0 zile este rezerva intermediară pt.J →y10= 1 J este activitate critică
xe11= 6 zile este rezerva intermediară pt.K y11= 0 K este activitate necritică
xe12= 11 zile este rezerva intermediară pt.L y12= 0 L este activitate necritică
xe13= 12 zile este rezerva intermediară pt.M y13= 0 M este activitate necritică
→xe14= 0 zile este rezerva intermediară pt.N →y14= 1 N este activitate critică
→xe15= 0 zile este rezerva intermediară pt.O →y15= 1 O este activitate critică
→xe16= 0 zile este rezerva intermediară pt.P →y16 =1 P este activitate critică
fminim = gmaxim = 45 zile
Variabila primală xi (i = 1,…,10) reprezintă timpul maxim t*i scurs de la data începerii proiectului până
se ajunge în stadiul Vi , în presupunerea că s-au efectuat toate activităţile de pe toate drumurile care sosesc
în Vi .
Restricţiile primale referitoare la activităţile A – P ale proiectului specifivă faptul că pentru orice
activitate care pleacă din Vi şi ajunge în Vj ( i,j =1,…,10 , i < j ) şi care are durata ti j ,această durată trebuie
respectată deci avem restricţia xj  xi + ti j adică - xi + xj  ti j .
Funcţia-obiectiv primală este durata totală de execuţie a proiectului f = x10 – x1 = minim
Modelul dual are necunoscutele proprii y1 ,…, y16 cu semnificaţia : yi = 1 dacă activitatea
corespunzătoare este critică şi yi = 1 în caz contrar .
Modelul dual are restricţiile pe coloanele machetei de mai sus , toate fiind egalităţi iar funcţia-obiectiv
duală g are coeficienţii pe ultima coloană cu limite a machetei precedente şi se caută gmaxim adică drumul
critic cu lungimea maximă de la V1 la V10 .
Dealtfel un asemenea model ca cel dual , a fost formulat în secţiunea 2.4 pentru găsirea drumului de
lungime maximă într-o reţea.
Soluţia optimă primală de mai sus este : x1 = 0 ; x2 = 5 ; x3 = 11 ; x4 = 14 ; x5 = 22 ;
28
x6 = 30 ; x7 = 34 ; x8 = 40 ; x9 = 42 ; x10 = 45 adică chiar valorile t*i (i = 1,…,10) din tabelul 1 cu rezultate

găsite mai sus .
Variabilele de egalizare primale xe1 , …, xe16 sunt chiar rezervele intermediare Ri ale celor 16
activităţi A-P ale proiectului , care au fost calculate mai sus în tabelul 3 cu rezerve de timp ale activităţilor
necritice. Avem fminim = 45 zile .
Soluţia optimă a modelului dual este : y1= y3 = y4 = y7 = y9 = y10 = y14 = y15 = y16 = 1 , iar restul
de variabile duale sunt nule . Variabilele duale nenule corespund activităţilor critice A,C,D,G,I,J,N,O,P
găsite mai sus iar lungimea maximă a drumului critic este gmaxim = 45 zile.
REZULTATE
Tabel 2.9.5 cu vârfuri și momente minime ti și maxime ti* de ajungere în aceste vârfuri
Vârfuri V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10
ti 0 zile 5 11 14 22 30 34 40 42 45
*
Xi = ti 0 zile 5 11 14 22 30 34 40 42 45
Tabel 2.9.6 cu activităţi critice şi necritice :

Cod ACTIVITATE ÎNCEPUT SFÂRŞIT Stare Critică
Activit. PLECARE SOSIRE RUTA Iminim Imaxim Sminim Smaxim
A v1 v2 1 0 0 5 5 Critică
B v2 v3 1 5 7 9 11 -
C v2 v3 2 5 5 11 11 Critică
D v3 v4 1 11 11 14 14 Critică
E v4 v10 1 14 40 19 45 -
F v4 v8 1 14 35 19 40 -
G v4 v5 1 14 14 22 22 Critică
H v5 v6 1 22 24 28 30 -
I v5 v6 2 22 22 30 30 Critică
J v6 v7 1 30 30 34 34 Critică
K v7 v10 1 34 40 39 45 -
L v6 v10 1 30 41 34 45 -
M v6 v10 2 30 42 33 45 -
N v7 v8 1 34 34 40 40 Critică
O v8 v9 1 40 40 42 42 Critică
P v9 v10 1 42 42 45 45 Critică
Drumul critic este v1 A v2 C v3 D v4 G v5 I v6 J v7 N v8 O v9 P v10 cu lungimea maximă de

45 zile egală cu durata minimă a proiectului agricol .
Tabel 2.9.7 cu rezervele de timp ale activităţilor necritice.

Cod ACTIVITATE Rt Rl Ri Rs Rs Ri/(tij +Ri)
Activit. PLECARE SOSIRE RUTA
B v2 v3 1 2 2 2 2 2/6=33 %
E v4 v10 1 26 26 26 26 26/31=83.9 %
F v4 v8 1 21 21 21 21 21/26 =80.8 %
H v5 v6 1 2 2 2 2 6/8 = 75 %
K v7 v10 1 6 6 6 6 6/11 =54.5 %
L v6 v10 1 11 11 11 11 11/15 =73.3 %
M v6 v10 2 12 12 12 12 12/15=60 %
Dacă f este volumul forţei de muncă pentru durata tij iar f* este volumul forţei de muncă pentru
durata tij + Ri , avem tij.f = (tij + Ri ). f* deci f* / f = tij / (tij + Ri ).
29
De exemplu pentru activitatea B raportul între volumul noii forţe de muncă f* şi volumul vechii
forţe de muncă f este f* / f = 4 / 6 = 67 % .
30
31
Exemplul LINIEFAB
Proiectul unei linii de fabricație pentru un sortiment nou în industria alimentară

(LINIEFAB)
Se cere drumul critic , durata minimă Tmin și rezervele de timp ale activităților necritice pentru
varianta CPM
Soluţie
TABEL 2.9 8 TABEL DE DATE PENTRU (LINIEFAB)

Cod Denumire activitate Activit Durata
Activit. anter. tij
A Prospectarea pieții pt. un sortiment nou - 5 zile
B Obținerea documentelor de funcționare - 7
C Proiectarea liniei de fabricație A,B 7
D Alcătuirea listei de echipamente C 1
E Alcătuirea listei de materiale C 2
F Comandă și recepție echipamente D,E 2
G Comandă și recepție materiale D,E 4
H Instalare linie de fabricație F,G 8
I Probe linie de fabricație F,G 2
J Angajarea forței de muncă pt.un sortiment nou H 2
K Instruirea forței de muncă pt.un sortiment nou I 2
L Producție și ambalare sortiment nou J,K 10
(prima șarjă)
Mai întâi construim graful proiectului pe baza coloanei cu activităţi anterioare din tabelul precedent.
GRAF 2.9.9 DE STRUCTURA PENTRU (LINIEFAB)
Formulăm problema minimizării timpllui total de execuție a liniei de fabricație din

exemplul 2.9.8 ca problemă de programare liniară.
32
TABEL 2.9.10 MACHETA MODELULUI LINIAR CU DURATA MINIMA (LINIEFAB)

Vârfuri → V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 Semn Limite
Activităţi  x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x9 (zile)
1. A -1 1  5
2. B -1 1  7
3. C -1 1  7
4. D -1 1  1
5. E -1 1  2
6. F -1 1  2
7. G -1 1  4
8. H -1 1  8
9. I -1 1  5
10. J -1 1  2
11. K -1 1 2
12. L -1 1 10
Timp exec. - 1 1 MINIM
TABEL 2.9.11 SOLUȚII OPTIME PENTRU MODELUL DE OPTIMIZARE

(LINIEFAB)

activităților A-L) activităților A-L)
xe1= 2 zile este rezerva intermediară pt. A y1= 0 A este activitate necritică
→xe2= 0 zile este rezerva intermediară pt.B →y2= 1 B este activitate critică
→xe3= 0 zile este rezerva intermediară pt.C →y3= 1 C este activitate critică
xe4= 1 zile este rezerva intermediară pt.D y4= 0 D este activitate necritică
→xe5= 0 zile este rezerva intermediară pt.E →y5= 1 E este activitate critică
xe6= 2 zile este rezerva intermediară pt.F y6= 0 F este activitate necritică
→xe7= 0 zile este rezerva intermediară pt.G →y7= 1 G este activitate critică
→xe8= 0 zile este rezerva intermediară pt.H →y8= 1 H este activitate critică
xe9= 6 zile este rezerva intermediară pt.I y9= 0 I este activitate necritică
33
→xe10= 0 zile este rezerva intermediară pt.J →y10= 1 J este activitate critică
→xe11= 0 zile este rezerva intermediară pt.K →y11= 1 K este activitate critică
→xe12= 0 zile este rezerva intermediară pt.L →y12= 1 L este activitate critică
Variabila primală xi (i = 1,…,9) reprezintă timpul maxim t*i scurs de la data începerii
proiectului până se ajunge în stadiul Vi , în presupunerea că s-au efectuat toate activităţile de pe
toate drumurile care sosesc în Vi .
Restricţiile primale referitoare la activităţile A – L ale proiectului specifivă faptul că pentru
orice activitate care pleacă din Vi şi ajunge în Vj ( i,j =1,…,9 , i < j ) şi care are durata ti j
,această durată trebuie respectată deci avem restricţia xj  xi + ti j adică - xi + xj  ti j .
Funcţia-obiectiv a modelului primal este durata totală minimă de execuţie a proiectului f
= x9 – x1 = minim .
Modelul dual are variabilele duale proprii y1 ,…, y12 cu semnificaţia : yi = 1 dacă activitatea
Modelul dual are restricţiile duale pe coloanele machetei de mai sus , toate fiind egalităţi iar
funcţia-obiectiv duală g are coeficienţii pe ultima coloană cu limite a machetei precedente şi
se caută gmaxim adică drumul critic cu lungimea maximă de la V1 la V9 .
Dealtfel un asemenea model ca cel dual , a fost formulat în secţiunea 2.4 pentru găsirea
drumului de lungime maximă într-o reţea.
x6 = 28 ; x7 = 28; x8 = 30 ; x9 = 40 adică chiar valorile maxime t*i (i = 1,…,10) găsite mai
sus în tabelul 1 cu rezultate.
Variabilele de egalizare primale xe1 , …, xe12 sunt chiar rezervele intermediare Ri ale celor
12 activităţi A-L ale proiectului , care au fost calculate mai sus în tabelul 3 cu rezerve de timp
ale activităţilor necritice. Avem fminim = 40 zile .
Soluţia optimă a modelului dual este : y2= y3 = y5 = y7 = y8 = y10 = y12 = 1 ,i restul de
variabile duale sunt nule. Variabilele duale nenule corespund activităţilor critice B, C , E , G , H ,
J , L găsite mai sus iar lungimea maximă a drumului critic este gmaxim = 40 zile .
REZULTATE
Vârfuri V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9
ti 0 zile 7 14 16 20 28 25 30 40
Xi = ti* 0 zile 7 14 16 20 28 28 30 40

Cod ACTIVITATE ÎNCEPUT SFÂRŞIT Stare
Activit. PLECARE SOSIRE RUTA Iminim Imaxim Sminim Smaxim Critică
A V1 V2 1 0 2 5 7 -
B V1 V2 2 0 0 7 7 C
C V2 V3 1 7 7 14 14 C
D V3 V4 1 14 15 15 16 -
E V3 V4 2 14 14 16 16 C
34
F V4 V5 1 16 18 18 20 -
G V4 V5 2 16 16 20 20 C
H V5 V6 1 20 20 28 28 C
I V5 V7 1 20 26 22 28 -
J V6 V8 1 28 28 30 30 C
K V7 V8 1 22 28 24 30 -
L V8 V9 1 30 30 40 40 C
Drumul critic este v1 B v2 C v3 E v4 G v5 H v6 J v8 L v9 cu lungimea maximă de 40 zile egală

cu durata minimă a proiectului liniei de fabricație .

Cod ACTIVITATE Rt Rl Ri RsRs Ri /(tij +Ri)
Activit. PLECARE SOSIRE RUTA
A V1 V2 1 2 2 2 2 2/7=30 %
D V3 V4 1 1 1 1 1 1/2 =50 %
F V4 V5 1 2 2 2 2 2/4 =50 %
I V5 V7 1 6 0 6 0 6/8=75 %
K V7 V8 1 6 6 0 0 0%
Dacă f este volumul forţei de muncă pentru durata tij iar f* este volumul forţei de muncă
pentru durata tij + Ri , avem tij.f = (tij + Ri ). f* deci f* / f = tij / (tij + Ri ).
De exemplu pentru activitatea D raportul între volumul noii forţe de muncă f* şi volumul
vechii forţe de muncă f este f* / f = 50 % .
Exemplul CASA
Proiectul constructiei unei pensiuni agroturistice (CASA)

Se cere drumul critic , durata minimă Tmin și rezervele de timp ale activităților necritice pentru
varianta CPM
Soluţie
TABEL 2.9.15 TABEL CU DATE PENTRU (CASA)

Cod Denumire activitate Activit tij
Activit. anter.
A Procurare teren - 7 zile
B Autorizații de construcție A 1
C Angajare și instruire conctructori B 1
D Procurare materiale și utilaje construcție B 7
E Organizare șantier C 1
F Săpare fundație și turnare beton D, E 10
35
G Construcție ziduri , uși , ferestre F 15

H Acoperiș și hidroizolații G 10
I Montaj uși și ferestre G 5
J Instalație electrică H 2
K Instalație de încălzire H 5
L Instalații sanitare și faianță H 3
M Tencuieli exterioare H 4
N Tencuieli interioare J,K,L 4
O Pardoseală și gresie N 7
P Zugrăveli și vopsitorie O 3
Q Recepție lucrare I,M,P 1
Graf 2.9.16 DE STRUCTURA PENTRU (CASA)
Formulăm problema minimizării timpului total de execuție a pensiunii agroturistice din

exemplul 2.9.15 ca problemă de programare liniară.
TABEL 2.9.17 MACHETA MODELULUI LINIAR CU DURATA MINIMA (CASA)
Vârfuri → V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V13 Limite
Semn
Activităţi  x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x9 x10 x11 x12 x13 (zile)
1. A -1 1  7
2. B -1 1  1
3. C -1 1  1
4. D -1 1  7
5. E -1 1  1
6. F -1 1  10
7. G -1 1  15
8. H -1 1  10
9. I -1 1  5
10. J -1 1  2
11. K -1 1  5
12. L -1 1  3
13. M -1 1  4
14. N -1 1  4
36
15. O -1 1  7
16. P -1 1  3
17. Q -1 1  1
Timp exec. -1 1 MINIM
TABEL2.9.18 SOLUȚII OPTIME PENTRU MODELUL DE OPTIMIZARE (CASA)

x13 = 70 zile maxim pentru a ajunge în V10 ye13=0 zile deficit de timp în stadiul V13

activităților A-Q) activităților) A-Q)
→xe1= 0 zile este rezerva intermediară pt. A
→xe2= 0 zile este rezerva intermediară pt.B →y1= 1 A este activitate critică
xe3= 5 zile este rezerva intermediară pt.C →y2= 1 B este activitate critică
→xe4= 0 zile este rezerva intermediară pt.D y3= 1 C este activitate necritică
xe5= 0 zile este rezerva intermediară pt.E →y4= 1 D este activitate critică
→xe6= 0 zile este rezerva intermediară pt.F y5= 0 E este activitate necritică
→xe7= 0 zile este rezerva intermediară pt.G →y6= 0 F este activitate critică
→xe8= 0 zile este rezerva intermediară pt.H →y7= 1 G este activitate critică
xe9= 24 zile este rezerva intermediară pt.I →y8= 0 H este activitate critică
xe10= 3 zile este rezerva intermediară pt.J y9= 1 I este activitate necritică
→xe11= 0 zile este rezerva intermediară pt.K y10= 1 J este activitate necritică
xe12= 2 zile este rezerva intermediară pt.L →y11= 0 K este activitate critică
xe13= 15 zile este rezerva intermediară pt.M y12= 0 L este activitate necritică
→xe14= 0 zile este rezerva intermediară pt.N y13= 0 M este activitate necritică
→xe15= 0 zile este rezerva intermediară pt.O →y14= 1 N este activitate critică
→xe16= 0 zile este rezerva intermediară pt.P →y15= 1 O este activitate critică
→xe17= 0 zile este rezerva intermediară pt.Q →y16 =1 P este activitate critică
→y17 =1 Q este activitate critică

37
Variabila primală xi (i = 1,…,13) reprezintă timpul maxim t*i scurs de la data începerii
proiectului până se ajunge în stadiul Vi , în presupunerea că s-au efectuat toate activităţile de pe
toate drumurile care sosesc în Vi .
Restricţiile primale referitoare la activităţile A – Q ale proiectului specifivă faptul că pentru
orice activitate care pleacă din Vi şi ajunge în Vj ( i,j =1,…,13 , i < j ) şi care are durata ti j
,această durată trebuie respectată deci avem restricţia xj  xi + ti j adică - xi + xj  ti j .
Funcţia-obiectiv primală este durata totală de execuţie a proiectului f = x13 – x1 = minim
.
Modelul dual are variabilele proprii duale y1 ,…, y17 cu semnificaţia : yi = 1 dacă activitatea
Modelul dual are restricţiile duale pe coloanele machetei de mai sus , toate fiind egalităţi iar
funcţia-obiectiv duală g are coeficienţii pe ultima coloană cu limite a machetei precedente şi
se caută gmaxim adică drumul critic cu lungimea maximă de la V1 la V13 .
Dealtfel un asemenea model ca cel dual , a fost formulat în secţiunea 2.4 pentru găsirea
drumului de lungime maximă într-o reţea.
x6 = 25 ; x7 = 40; x8 = 50 ; x9 = 55 ; x10 = 59 ; x11 = 66; x12 = 69 ; x13 = 70 adică chiar valorile
t*i (i = 1,…,13) găsite mai sus în tabelul 1 cu rezultate.
Variabilele de egalizare primale xe1 , …, xe17 sunt chiar rezervele intermediare Ri ale celor
17 activităţi A-L ale proiectului , care au fost calculate mai sus în tabelul 3 cu rezerve de timp
ale activităţilor necritice. Avem fminim = 70 zile .
Soluţia optimă duală este : y1= y2 = y4 = y6 = y7 = y8 = y11 = y14 = y15 = y16 = y17 =1 ,iar
restul de variabile duale sunt nule. Variabilele duale nenule corespund activităţilor critice A,B,
D , F , G , H , J , N, O , P, Q găsite mai sus iar lungimea maximă a drumului critic este gmaxim
= 70 zile .
REZULTATE
vi v1 v2 v3 v4 v5 v6 v7 v8 v9 v10 v11 v12 v13

ti 0 7 8 9 15 25 40 50 55 59 66 69 70
Xi = t*i 0 7 8 14 15 25 40 50 55 59 66 69 70

Cod ACTIVITATE ÎNCEPUT SFÂRŞIT Stare
Activit. PLECARE SOSIRE RUTA Iminim Imaxim Sminim Smaxim Critică
A V1 V2 1 7 0 7 7 C
B V2 V3 1 8 7 8 8 C
C V3 V4 1 9 13 9 14 -
D V3 V5 1 15 8 15 15 C
E V4 V5 1 10 14 10 15 -
F V5 V6 1 25 15 25 25 C
G V6 V7 1 40 25 40 40 C
H V7 V8 1 50 40 50 50 C
I V7 V12 1 45 64 45 69 -
38
J V8 V9 1 52 53 52 55 -
K V8 V9 2 55 50 55 55 C
L V8 V9 3 53 52 53 55 -
M V8 V12 1 54 65 54 69 -
N V9 V10 1 59 55 59 59 C
O V10 V11 1 66 59 66 66 C
P V11 V12 1 69 66 69 69 C
Q V12 V13 1 70 69 70 70 C
Drumul critic este v1 A v2 B v3 D v5 F v6 G v7 H v8 J v9 N v10 O v11 P v12 Q v13 cu

lungimea maximă de 70 zile egală cu durata minimă a proiectului pensiunii agroturistice .
Cod ACTIVITATE Rt Rl Ri RsRs Ri /(tij +Ri)

Actiit. PLECARE SOSIRE RUTA
C V3 V4 1 5 5 5 0 5/6=83.3%
E V4 V5 1 5 5 0 0 0%
I V7 V12 1 24 24 24 24 24/29=82.7 %
J V8 V9 1 3 3 3 3 3/5=60 %
L V8 V9 3 2 2 2 2 2/5=40 %
M V8 V12 1 15 15 15 15 15/19=78.9 %
Dacă f este volumul forţei de muncă pentru durata tij iar f* este volumul forţei de muncă
pentru
durata tij + Ri , avem tij.f = (tij + Ri ). f* deci f* / f = tij / (tij + Ri ).
De exemplu pentru activitatea I raportul între volumul noii forţe de muncă f* şi volumul vechii
forţe de muncă f este f* / f = 82.7 % .

Cap 2. MODELE DE OPTIMIZATE LINIARE SI PATRATICE IN AGRICULTURA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap 2. MODELE DE OPTIMIZATE LINIARE SI PATRATICE IN AGRICULTURA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

CAPITOLUL 2 MODELE DE OPTIMIZARE LINIARE SI PATRATICE IN AGRICLTURA

2.1 MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE STRUCTURĂ CULTURĂ MARE

ZONELE DE SUD ȘI VEST

2.1.1 TABEL CU DATE PENTRU MDELARE(SCOC1) ; (SCOV1)

2.1.2 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU CHELTUIELI

Restricţii X1 (ha) X2 (ha) X3 (ha) X4 (ha)

1.Motorină(litri / ha) 150 180 190 200  17100 litri

2.I.3 SOLUTII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU ZONA SUD-VEST(SCOC1)

2.1.4 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VENIT GARANTAT ȘI

2.1.5 SOLUTII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU ZONA SUD-VEST(SCOV1)

2.2 MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE STRUCTURĂ CULTURĂ MARE

(ZONELE DE CENTRU ȘI NORD)

2.2.1 TABEL CU DATE PENTRU (SCOC2) ; SCOV2)

2.2.2 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU CHELTUIELI

1.Motorină(litri/ha) 150 150 200 230  9000 litri

2.2.3 SOLUTII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU ZONA CENTRU-NORD (SCOC2)

2.2.4 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VENIT GARANTAT ȘI

1.Motorină(litri / ha) 150 150 200 230  9000 litri

2.2.5 SOLUTII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU ZONA CENTRU-NORD

2.3 MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE STRUCTURĂ CULTURI FURAJERE

2.3.1 TABEL CU DATE PENTRU MODELARE (SCOC3) ; (SCOV3)

2.3.2 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU CHELTUIELI

1.Motorină(litri /ha) 100 80 120 90  1000 litri

2.3.3 SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU FURAJE (SCOC3)

2.3.4 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VENIT GARANTAT ȘI

1.Motorină(litri) 100 80 120 90  1000 litri

2.3.5 SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU FURAJE (SCOV3)

2.3.6 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VARIABILE ÎNTREGI ,

2.3.7 SOLUȚII OPTIME ÎNTREGI CU VENIT MAXIM (SCOC4)

fmaxim = gminim = 44000 lei

2.3.8 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VARIABILE ÎNTREGI

Baloți fân Baloți Baloți Baloți

2.3.9 SOLUȚII OPTIME ÎNTREGI CU CHELTUIELI MINIME (SCOV4)

fminim = gmaxim = 30700 lei

2.3.10 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VARIABILE BINARE ,

Furaje Fânuri Suculente Concentrate

1.Cheltuieli 0.60 0.50 0.20 0.30 1.2 1.4  2 lei

2.3.11 SOLUȚII OPTIME BINARE CU VENIT MAXIM (SCOC5 )

2.3.12 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VARIABILE BINARE ,

2.3.13 SOLUȚII OPTIME BINARE CU CHELTUIELI MINIME (SCOV5)

2.4 MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE STRUCTURA RATIE FURAJERA CU

Ratie pentru o vacă în lactație de 500 kg şi 15 litri laptezi în sezonul de iarnă.

2.4.1 TABEL CU DATE PENTRU RAŢIA VACILOR (RAȚIEL1)

2.4.2 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU CHELTUIELI MINIME

2.4.3 SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU RAŢIA VACILOR (RAȚIEL1)

Ratie pentru o oaie în lactație de 50 kg şi 0.5 litri laptezi în sezonul de iarnă.

2.4.4 TABEL CU DATE PENTRU RAŢIA OILOR (RATIEL2)

2.4.5 MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU CHELTUIELI MINIME

1.Greutate rație 1 1 1 1  3.5 kg

2.4.6 SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU OI (RAȚIEL2)

2.5 MODELE PATRATICE DE OPTIMIZARE A RATIEI FURAJERE CU VENIT MAXIM

Ratie pentru o vacă în lactație de 500 kg şi 15 litri laptezi în sezonul de iarnă.

2.5.1 TABEL CU DATE PENTRU RAŢIA VACILOR (RAȚIEP1)

2.5.2 MACHETA MODELULUI PATRATIC CU CHELTUIELI LIMITATE ȘI VENIT

2.5.3 SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU RAŢIA VACILOR (RAȚIEP1)

Ratie pentru o oaie în lactație de 50 kg şi 0.5 litri laptezi în sezonul de iarnă.

2.5.4 TABEL CU DATE PENTRU RAŢIA OILOR (RAȚIEP2)

2.5.5 MACHETA MODELULUI PATRATIC CU CHELTUIELI LIMITATE ȘI VENIT

2.5.6 SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU RAŢIA OILOR (RAȚIEP2)

2.6 MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE A ROTAȚIEI CULTURILOR VEGETALE

2.6.1 TABEL CU DATE PENTRU ROTAŢIA CEREALELOR (ROTCOC1) ,(ROTCOV1)

1500 lei 1600

1800 1900 2000