Cap 3. MODELE DE OPTIMIZARE NELINIARE IN AGRICULTURA

1
CAPITOLUL 3 MODELE NELINIARE DE ALOCARE OPTIMĂ A RESURSELOR ÎN

AGRICULTURĂ
3.1 PRODUCȚII FIZICE / VALORICE ȘI OPTIME ÎN AGRICULTURA
În agricultură factorii sau resursele de producție se impart în două categorii distincte:

1)Factorii obligatorii care se aplică în cantități constante și dau producția-martor.
Exemple:a) aratul și semănatul la plantele de cultură,recoltarea și transportul producției-martor
b) furajarea și adăpatul animalelor domestice
2) Factorii opționali care se aplică in cantități variabile și dau producția suplimentară care
se adaogă la producția-martor pentru a da producția totală.
Exemple : irigarea, fertilizarea chimică la planteele de cultură.
A. PRODUCȚII AGRICOLE FIZICE

1) Sistemul de culturi vegetale(nomenclator de culturi și suprafețe ocupate cu ele) respectiv
zootehnie (nomenclator de animale pe rase și grupe de vârstă și efectivele acestora)
2) Resurse X în domeniul vegetal respectiv zootehnic.
Resursele X sunt de două categorii : obligatorii şi opţionale.
Exemple de resurse X obligatorii : arat,semănat,recoltare,transport, depozitare
în domeniul vegetal respectiv furajare,adăpare,mulsoare la rumegătoare,producere
ouă .carne,în domeniul zootehnic,etc.
Exemple de resurse X opționale: apa de irigație,îngrășăminte chimice în domeniul vegetal respectiv
tratamente veterinare în domeniul zootehnic,etc.
3) Producții fizice Y ( vegetale principale / secundare pe sortimente de culturi la recoltare
respectiv zootehnice lapte / carne pe grupe de vârstă și serii .
B) PRODUCȚII AGRICOLE VALORICE (LEI)

4) Venituri totale V= ( Producții fizice Y )*(Prețuri de vânzare pe unitate de producție Q ).
5) Cheltuieli totale C = (Consumuri de resurse X ) * (Costuri ale unităților de resurse R).
6) PROFITUL TOTAL P = (Venitul total V) – (Cheltuielile totale C)
C) INDICATORI AI PRODUCȚIEI AGRICOLE

7) Producția fizică unitară YU = (Producția fizică totală Y ) / (Suprafata cultivată
respectiv efectivul de animale domestice S ).
8) Producția fizică minima care aduce profit YM = (Cheltuieli totale C ) / (Prețul de
vânzare pe unitate de producție fizică Q ) .
9) Costul unității de producție fizică CY = ( Cheltuieli totale C ) /
( Producția fizică Y ) .
D) INDICATORI AI PROFITULUI AGRICOL

10) Rata medie a profitului RMP = (Profitul total P) / (Cheltuielile totale C ) .Pe scurt RMP
=P/C.
Rata medie a profitului este indicator static valoric al trecutului economic.
11) Rata marginală a profitului RDP = (Variația profitului total în lei
2
P ' ) / (Variația cheltuielilor totale cu 1 leu C ' )

Rata marginal a profitului este indicator dinamic valoric al viitorului economic.
Pe scurt RDP = P’ / C’ .
12) Elasticitatea ratei profitului ERP = (Variația profitului total în procente ( P ' / P ) ) /
(Variația cheltuielilor totale cu 1 % ( C ' / C ) )
ERP = P’C / PC'.
Elasticitatea ratei profitului este indicator dinamic procentual al viitorului economic.
Avem ERP = RDP / RMP .
Optimele precum şi ratele medie şi marginală ale profitului oricărui produs Y în raport cu
orice factor opțional X, se prezintă grafic conform figurii de mai jos .
În acest desen apar în mod clar următoarele intervale de valori ale factorului X și optime :
1. Intervalul de creștere economică [0 ; XM ] în care venitul suplimentar ,cheltuielile
suplimentare,profitul suplimentar,rata medie şi cea marginală ale profitului suplimentar cresc .
RDP > RMP → ERP > 1 → Creșterea de efort (%) > Creșterea de efect (%)
1A.Subntervalul de creştere accelerată [0 ; XD] în care rata marginală a profitului crește.
IB. Subintervalul de creştere încetinită [XD ; XM] în care rata marginală a profitului scade.
A. Optim de echilibru (RMP=MAXIM)

RDP = RMP → ERP = 1 → Creșterea de efort (%) = Creșterea de efect (%)
,
P
RMP = MAXIM    = 0  P ' C = PC '  MAX ( RMP ) = RDP deci ERP=1
C 
( P 'C )' = ( PC ' )  P ''C + P 'C ' = P 'C ' + PC ''  P ''C = 0  P '' = 0 caci C  0 si C'' = 0
P '' = 0  X M este punct de inflexiune pentru profitul P
C'' = 0 si P=V- C  P'' = V '' deci X M este punct de inflexiune si pentru venitul V
2. Intervalul de saturație economică [XM ; XE] în care venitul suplimentar,cheltuielile

suplimentare și profitul suplimentar cresc ,rata medie şi cea marginală a profitului scad .
RDP < RMP → ERP < 1 → Creșterea de efort (%) < Creșterea de efect (%)
B. Optim economic (PROFIT= MAXIM)

RDP=0 → ERP = 0
P = MAXIM  P' = 0  RDP = 0  ERP = 0
3. Intervalul de declin economic [XE ; XT] în care venitul suplimentar creşte ,cheltuielile
suplimentare crește , profitul suplimentar ,rata medie și cea marginală a profitului scad.
-1 < RDP < 0
C. Optim tehnic (VENITUL = MAXIM)
P'
V = P + C = MAXIM  P ' + C ' = 0  RDP = = −1
C'
dcci RDP = -1
3
4. Intervalul de declin tehnico-economic [XT ; XR] în care venitul suplimentar scade,

cheltuielile suplimentare cresc, profitul suplimentar scade,rata medie şi cea marginală
ale profitului suplimentar scad.
RDP < -1
D. Prag de rentabilitate (Profitul = 0 )
RMP = 0
5. Intervalul de faliment economic [XR ; +∞] în care cheltuielile suplimentare cresc
,profitul suplimentar este negativ .
RMP< 0
NOTE:
1) În graficul de mai jos ,deși CS este funcție neliniară cubică în raport cu X ca și VS , PS , pe
intervalul (0: XR) graficul lui CS are forma liniară.
2) În unele cazuri sunt prezente numai zonele 1. , 2. și 3. deci X  [0 ; XT] .
Exemplu La cultivarea plantelor excesul de apă de irigație , îngrășăminte chimice , densitate
la hectar peste optimul tehnic poate fi dăunător în timp ce la creșterea animalelor excesul de
furaje pente optimul tehnic nu este decât risipă (animalele consumă furaje până la
sațietate)
4
5
3.2 UN FACTOR ȘI UN PRODUS
Exemplul 1 (F1P1E1)
I. DATE DE INTRARE:
1) M=1 produs (Porumb)

2) N= 1 factor(NPK)
3) Y={2000}+{[4X+0.002X2 – 0.00003X3]
Aici X este cantitatea de NPK (Kg / ha de porumb) iar Y este producţia de porumb(Kg / ha) .
În prima acoladă se găseşte producţia-martor de porumb (Kg / ha) , nefertilizat chimic .
În a doua acoladă se găsește producţia suplimentară de porumb(Kg / ha) datorată fertilizării chimice.
4) Cheltuieli constante : CC=900 lei / ha
Aceste cheltuieli includ toate cheltuielile productive şi neproductive cu două excepţii:
- cheltuielile cu fertilizarea chimică;
- cheltuielile cu recoltarea şi transportul producţiei suplimentare de porumb datorată fertilizării
chimice .
5)Costul factorului : CF=1 leu / Kg NPK .
6)Cheltuieli cu recoltarea şi transportul porumbului : CRT =0.05 lei / Kg porumb
7) Preţul de vânzare al porumbului : PV=0.8 lei / Kg porumb
8) Suprafaţa cultivată : S=20 ha
ANALIZA ECONOMICA PORUMB FERTILIZAT CHIMIC(F1P1E1)

X = DOZA DE INGRASAMINTE CHIMICE (KG NPK /HA)
Y = PRODUCTIA DE PORUMB FERTILIZAT CHIMIC (KG/HA)
DATE : DOZA DE MAXIM TEHNIC(KG NPK/HA) : D= 234
MAXIMUL TEHNIC(KG PORUMB/ HA) M= 668
DOZA DE ECHILIBRU (KG NPK /HA) C= 100
PRET VANZARE PORUMB (LEI / KG ) PV= 0.8
COST FACTOR (LEI/KG NPK) CF= 1
CHELT. RECOLT.TRANSPORT(LEI/KG PORUMB) CRT= 0.05
REZULTATE : YS= A3*X^3+A2*X^2+A1*X

-
A3 = 0.000072617
A2= 0.021784958
A1 = 1.733211233
PROD. VENIT CHELT. PROFIT
DOZA X YS/HA VS/HA CS/HA PS/HA
0 0 0.00 0.00 0
30 69.64 55.71 33.48 22.23
60 166.73 133.39 68.34 65.05
90 279.51 223.61 103.98 119.63
120 396.21 316.97 139.81 177.16
6
150 505.06 404.05 175.25 228.80

180 594.31 475.45 209.72 265.73
210 652.19 521.75 242.61 279.14
240 666.93 533.55 273.35 260.20
270 626.78 501.42 301.34 200.08
I. REZULTATE :
II.REZULTATE-MARTOR
2.1 PRODUCTII-MARTOR(Se realizează pentru X= 0 Kg NPK/ha)

7
Producţia fizică-martor Y0 = 40000kg porumb ;

Venitul-martor V0 = 32000 lei ;
Cheltuielile-martor C0 = 20000 lei ;
Profitul-martor P0 = 12000 lei ;
2.2 INDICATORI AI PRODUCȚIEI-MARTOR

Producția fizică-martor unitară : YU0 = Y0 / S = 2000 Kg porumb / ha
Producția fizică-martor care aduce profit : YM0 = C0 / PV = 1250 Kg porumb = 62.5 % din
producția fizică-martor unitară.
Costul unității de producție fizică-martor : CY0 = C0 / Y0 = 0.5 lei / Kg porumb
III. MAXIME ÎN ALOCAREA DE RESURSE
MAXIME MAXIM MAXIM

REZULTATE ECONOMIC: TEHNIC:
XE=195.8 Kg NPK/Ha XT=234 Kg NPK/Ha
3.1 PRODUCȚII SUPLIMENTARE :
PRODUCȚIE FIZICĂ SUPLIMENTARĂ YS 12693 Kg porumb 13222 Kg
porumb=Maxim
VENIT SUPLIMENTAR VS 10154 lei 10578 lei=Maxim
CHELTUIELI SUPLIMENTARE CS 4550 lei 5345 lei
PROFIT SUPLIMENTAR PS 5604 lei=Maxim 5233 lei
3.2 PRODUCȚII TOTALE :
PRODUCȚIE FIZICĂ TOTALĂ YG 52693 Kg porumb 53222 Kg
porumb=Maxim
VENIT TOTAL VG 42154 lei 42578 lei=Maxim
CHELTUIELI TOTALE CG 24550 lei 25345 lei
PROFIT TOTAL PG 17604 lei =Maxim 17233 lei
3.3 INDICATORI AI PRODUCȚIILOR TOTALE :
PRODUCȚIE TOTALĂ UNITARĂ YUG 2635 Kg porumb/ha 2661 Kg porumb/ha
PRODUCȚIE TOTALĂ UNITARĂ MINIMĂ CARE 1534 Kg porumb/ha 1584 Kg porumb/ha
ADUCE PROFIT YMG =59.2 % din YUG =59.5 % din YUG
COSTUL UNITĂȚII PRODUCȚIEI TOTALE CYG 0.466 lei/Kg porumb 0.476 lei/Kg porumb
3.4 INDICATORI AI PROFITULUI TOTAL:
RATA MEDIE A PROFITULUI 0.71 lei profit/1 leu 0.68 lei profit/1 leu
cheltuit cheltuit
RATA MARGINALĂ A PROFITULUI 0 lei creștere profit/1 -1 leu creștere profit/1
leu creștere cheltuieli leu creștere cheltuieli
ELASTICITATEA RATEI PROFITULUI 0 % creștere profit/ -1.47 % creștere profit/
1 % creștere cheltuieli 1 % creștere cheltuieli
Exemplul 2 (F1P1E2)
I. DATE DE INTRARE
1) M=1 produs Y (Grâu)
2) N= 1 factor X (NPK)
3) Y={1500}+{[3X+ 0.0015X12 – 0.00002X13]}
8
Aici X este cantitatea de NPK (Kg / ha de grâu) iar Y este producţia de grâu(Kg / ha) .
În prima acoladă se găseşte producţia-martor de grâu(Kg / ha) , nefertilizat chimic .
În a doua acoladă se găsește producţia suplimentară de grâu(Kg / ha) datorată fertilizării himice.
4) Cheltuieli constante : CC= 800 lei / ha
Aceste cheltuieli includ toate cheltuielile productive şi neproductive cu două excepţii:
- cheltuielile cu fertilizarea chimică;
- cheltuielile cu recoltarea şi transportul producţiei suplimentare de grâu datorată fertilizării chimice .
5)Costul factorului : CF= 1 lei / Kg NPK .
6)Cheltuieli cu recoltarea şi transportul grâului : CRT = 0.08 lei / Kg grâu
7) Preţul de vânzare al grâului : PV= 0.9 lei / Kg grâu
8) Suprafaţa cultivată : S= 10 ha grâu
ANALIZA ECONOMICA GRAU FERTILIZAT CHIMIC(F1P1E2)
X = DOZA DE INGRASAMINTE CHIMICE (KG NPK /HA)
Y = PRODUCTIA DE GRAU FERTILIZAT CHIMIC (KG/HA)
DATE : DOZA DE MAXIM TEHNIC(KG NPK/HA) : D= 250
MAXIMUL TEHNIC(KG GRAU/ HA) M= 530
DOZA DE ECHILIBRU (KG NPK /HA) C= 100
PRET VANZARE GRAU(LEI / KG ) PV = 0.9
COST FACTOR (LEI/KG NPK) CF = 1
CHELT. RECOLT.TRANSPORT(LEI/KG GRAU) CRT = 0.08
REZULTATE : Y S= 3*X^3+A2*X^2+A1*X
A3 = -0.0000424
A2= 0.0127200
A1 = 1.5900000
PROD. VENIT CHELT. PROFIT
DOZA X YS/HA VS/HA CS/HA PS/HA
0 0 0.00 0.00 0
30 58.00 52.20 34.64 17.56
60 132.03 118.83 70.56 48.27
90 215.22 193.70 107.22 86.48
120 300.70 270.63 144.06 126.57
150 381.60 343.44 180.53 162.91
180 451.05 405.95 216.08 189.86
210 502.19 451.97 250.17 201.79
240 528.13 475.32 282.25 193.07
270 522.03 469.83 311.76 158.06
9
REZULTATE :
II.REZULTATE-MARTOR
2.1 PRODUCTII-MARTOR (Se realizează pentru X= 0 Kg NPK/ha)

Producţia fizică-martor Y0 = 1500 kg grâu ;
Venitul-martor V0 = 13500 lei ;
Cheltuielile-martor C0 = 9200 lei ;
Profitul-martor P0 = 4300 lei ;
2.2 INDICATORI AI PRODUCȚIEI-MARTOR

Producția fizică-martor unitară : YU0 = Y0 / S = 1500 Kg grâu / ha
Producția fizică-martor care aduce profit : YM0 = C0 / PV = 1022 Kg grâu / ha = 68.1 % din
producția fizică-martor unitară.
Costul unității de producție fizică-martor : CY0 = C0 / Y0 = 0.613 lei / Kg grâu
MAXIME MAXIM MAXIM

REZULTATE ECONOMIC: TEHNIC:
XE=199.1 Kg NPK/Ha XT=250 Kg NPK/Ha
PRODUCȚIE FIZICĂ SUPLIMENTARĂ YS 4989 Kg grâu 5313 Kg grâu=Maxim
10
PRODUCȚIE FIZICĂ TOTALĂ YG 19989 Kg grâu 20312 Kg grâu=Maxim

PROFIT TOTAL PG 6400 lei = Maxim 5156 lei
PRODUCȚIE TOTALĂ UNITARĂ YUG 1998.9 Kg grâu/ha 2031.2 Kg grâu/ha
PRODUCȚIE TOTALĂ UNITARĂ MINIMĂ CARE 1287.7 Kg grâu/ha 1347.2 Kg grâu/ha
ADUCE PROFIT YMG =64.4 % din YUG =66.3 % din YUG
COSTUL UNITĂȚII PRODUCȚIEI TOTALE CYG 0.580 lei/Kg grâu 0.597 lei/Kg grâu
RATA MEDIE A PROFITULUI 0.552 lei profit/1 leu 0.508 lei profit/1 leu
cheltuit cheltuit
RATA MARGINALĂ A PROFITULUI 0 lei creștere profit/1 -1 leu creștere profit/1
leu creștere cheltuieli leu creștere cheltuieli
ELASTICITATEA RATEI PROFITULUI 0 % creștere profit/ -1.97 % creștere profit/
1 % creștere cheltuieli 1 % creștere cheltuieli
3.3 DOI FACTORI-UN PRODUS
Exemplul 3 (F2P1E1)
I. DATE
1) M = 1 produs : Y = Porumb(Kg/ha)
2) N = 2 factori : X1 = NPK(Kg/ha) ; X2 = Apa de irigatie(m3/ ha)
3) Y= [2000] + {[4X1 +0.002X12 - 0.00003 X13]+[0.8X2+0.00008 X22 -0.000000 X23]+
+2[0.00001X1X2]}
Prima paranteză patrată conține producția-martor iar acolada conține productiile suplimentare datorate
NPK , apei si interacțiunii lor.
4)Cheltuieli constante CC=900 lei/ha
5)Costurile factorilor CF1 = 1 leu / kg NPK ; CF2 = 0.1 lei/m3 apa
6)Costul recoltării CR= 0.05 lei/Kg porumb
7)Prețul vânzarii porumbului PV=0.8 lei/Kg porumb
8)Suprafața cultivată cu porumb S= 20 ha
REZULTATE
II.REZULTATE-MARTOR
2.1 PRODUCTII-MARTOR( Se realizează pentru X1= 0 kg NPK/ ha ; X2 = 0 m3 apa irigatie)

Producția fizica – martor Y0 = 40000 Kg porumb
Venitul-martor V0 = 32000 lei
Cheltuielile – martor C0 = 20000 lei
Profitul-martor P0 = 12000 lei
2.2 INDICATORI AI PRODUCTIEI-MARTOR

Producția-martor unitară YU0 = 2000 Kg porumb / ha
11
Producția-martor minimă care aduce profit YM0 = 1250 Kg porumb/ha = 62.5 % din
producția fizică-martor unitară de porumb.
Costul unității de productie fizică-martor CY0 = 0.5 lei/kg porumb
MAXIM MAXIM
MAXIME ECONOMIC: TEHNIC:
XE1= 196.9 Kg NPK/Ha XT1= 235Kg NPK/Ha
REZULTATE XE2= 1785 m3 apă XT2= 1926 m3 apă
irigație/Ha irigație/Ha
PRODUCȚIE FIZICĂ SUPLIMENTARĂ YS 35148 Kg porumb 35866 Kg porumb
=Maxim
PRODUCȚIE FIZICĂ TOTALĂ YG 75147 Kg porumb 75865 Kg porumb
=Maxim
PRODUCȚIE TOTALĂ UNITARĂ YUG 3757 Kg porumb /ha 3793 Kg porumb /ha
PRODUCȚIE TOTALĂ UNITARĂ MINIMĂ CARE 1829 Kg porumb /ha 1897 Kg porumb /ha
ADUCE PROFIT YMG =48.7 % din YUG = 50 % din YUG
COSTUL UNITĂȚII PRODUCȚIEI TOTALE CYG 0.389 lei/Kg porumb 0.4 lei/Kg porumb
RATELE MEDII ALE PROFITULUI TOTAL 1.25 lei profit din 0.995 lei profit din
RMP1 , RMP2 fertilizare/1 leu cheltuit fertilizare/1 leu cheltuit
cu NPK cu NPK
2.87 lei profit din 2.63 lei profit din
irigare/1 leu cheltuit cu irigare/1 leu cheltuit cu
apa apa
RATELE MARGINALE ALE PROFITULUI TOTAL 0 lei creștere profit din -1 leu creștere profit din
RDP1, RDP2 fertilizare/1 leu creștere fertilizare/1 leu creștere
cheltuieli cu NPK cheltuieli cu NPK
0 lei creștere profit din -1 leu creștere profit din
irigare/1 leu creștere irigare/1 leu creștere
cheltuieli cu apa cheltuieli cu apa
ELASTICITĂȚILE RATELOR PROFITULUI TOTAL 0 % creștere profit din -1.01 % creștere profit
ERP1, ERP2 fertilizare/1 % creștere din fertilizare/1 %
cheltuieli cu NPK creștere cheltuieli cu
0 % creștere profit din NPK
irigare/1 % creștere -0.39 % creștere profit
12
cheltuieli cu apa din irigare/1 % creștere

cheltuieli cu apa
3.5 INDICATORI AI SUBSTITUIRII FACTORILOR
RATA MEDIE A SUBSTITUIRII RMS 3.91 m3apă/1 Kg NPK 3.34 m3apă/1 Kg NPK
au adus același profit au adus același profit
RATA MARGINALĂ A SUBSTITUIRII RDS 3.43 m3 creștere apă/ 10 m3 creștere apă/
1 Kg scădere NPK 1 Kg scădere NPK
ar menține același profit ar menține același profit
ELASTICITATEA RATEI SUBSTITUIRII ERS 0.88 % creștere apă/ 2.3 % creștere apă/
1 % scădere NPK 1 % scădere NPK
Exemplul 4 (F2P1E2)
I. DATE
1) M = 1 produs : Y = Grâu(Kg/ha)
2) N = 2 factori : X1 = Azotat de amoniu(N)(Kg/ha) ; X2 = Superfosfat(P)(Kg/ ha)
3) Y= [1500] + {[4X1 + 0.002X12 – 0.00004X13]+[2X2+ 0.0001X22 – 0.00003X23 ]+
2[0.0001X1X2]}
Prima paranteză patrată conține producția-martor iar acolada conține producțiile suplimentare datorate
N , P si interacțiunii lor.
4)Cheltuieli constante CC = 800 lei/ha
5)Costurile factorilor CF1 = 1.1 lei/kg N ; CF2 = 0.9 lei/Kg P.
6)Costul recoltării CR= 0.08 lei/Kg grâu
7)Prețul vânzării porumbului PV= 0.9 lei/Kg grâu
8)Suprafața cultivată cu porumb S=10 ha grâu
Notă :N=Azotat de amoniu;P=Superfosfat
REZULTATE
II.REZULTATE-MARTOR( X1= 0 kg N/ ha ; X2 = kg P / ha)

2.1 PRODUCȚII-MARTOR
Producția fizică – martor Y0 = 15000 Kg grâu
Cheltuielile – martor C0 = 9200 lei
Producția-martor unitară YU0 = 1500 Kg grâu / Ha
Producția-martor minimă care aduce profit YM0 = 1022.2 Kg grâu/ha = 68.1 % din producția-martor
unitară.
Costul unității de producție fizică-martor CY0 = 0.613 lei/kg grâu
13
MAXIME MAXIM MAXIM

ECONOMIC: TEHNIC:
REZULTATE XE1= 167 Kg N/Ha XT1= 200.7 Kg N/Ha
XE2= 103.1 Kg P/Ha XT2= 151.7 Kg P/Ha
PRODUCȚIE FIZICĂ SUPLIMENTARĂ YS 7153 Kg grâu 7670 Kg grâu=Maxim
PRODUCȚIE FIZICĂ TOTALĂ YG 22153 Kg grâu 22670 Kg grâu=Maxim
PRODUCȚIE TOTALĂ UNITARĂ YUG 2215.3 Kg grâu/ha 2267 Kg grâu/ha
PRODUCȚIW TOTALĂ UNITARĂ MINIMĂ CARE 1393 Kg grâu /ha 1487 Kg grâu/ha
ADUCE PROFIT YMG =62.9 % din YUG = 65.6 % din YUG
COSTUL UNITĂȚII PRODUCȚIEI TOTALE CYG 0.566 lei/Kg grâu 0.590 lei/Kg
RATELE MEDII ALE PROFITULUI TOTAL 1.14 lei profit din N/1 0.915 lei profit din N/1
RMP1 , RMP2 leu cheltuit cu N leu cheltuit cu N
0.49 lei profit din P/1 2.17 lei profit din P/1
leu cheltuit cu P leu cheltuit cu P
RATELE MARGINALE ALE PROFITULUI TOTAL 0 lei creștere profit din -1 leu creștere profit din
RDP1, RDP2 N/1 leu creștere N/1 leu creștere
cheltuieli cu N cheltuieli cu N
0 lei creștere profit din -1 leu creștere profit din
N/1 leu creștere P/1 leu creștere
cheltuieli cu N cheltuieli cu P
ELASTICITĂȚILE RATELOR PROFITULUI TOTAL 0 % creștere profit din -1.10 % creștere profit
ERP1, ERP2 N/1 % creștere cheltuieli din N/1 % creștere
cu N cheltuieli cu N
0 % creștere profit din -4.6 % creștere profit
P/1 % creștere cheltuieli din P/1 % creștere
cu P cheltuieli cu P
3.5 INDICATORI AI SUBSTITUIRII FACTORILOR
RATA MEDIE A SUBSTITUIRII RMS 3.02 Kg P/1 Kg N 5.53 Kg P/1 Kg N
au adus același profit au adus același profit
RATA MARGINALĂ A SUBSTITUIRII RDS 2 Kg creștere P/ 1.22 Kg creștere P/
1 Kg scădere N 1 Kg scădere N
ELASTICITATEA RATEI SUBSTITUIRII ERS 0.66 % creștere P/ 0.22 % creștere P/
1 % scădere N 1 % scădere N
14
3.4 UN FACTOR-DOUĂ PRODUSE
Exemplul 5 (F1P2E1)
I. DATE
1) M = 2 produse : Y1 = Grâu(Kg/ha) ; Y2 = Porumb(Kg/ha)

2) N = 1 factor : X = NPK(Kg/ha)
3) Y1 = [1500] + [3X1 +0.0015X12 – 0.00002X13] ; Y2 = [2000] + [4X2 +0.002X22 – 0.00003X23]
4)Cheltuieli constante : CC1= 800 lei/ha grâu ; CC2= 900 lei/ha porumb
5)Costul factorului CF = 1 leu / kg NPK
6)Costurile recoltarii și transportului CRT1= 0.07 lei/Kg grâu ; CRT2= 0.05 lei/Kg porumb
7)Pretul vanzarii grâului PV1= 0.9 lei/Kg grâu ; pretul vanzarii porumbului PV2= 0.8 lei/Kg porumb
8)Suprafețele cultivate S1 = 10 ha grâu ; S2 = 20 ha porumb.
REZULTATE
II.REZULTATE-MARTOR( X1= 0 kg NPK/ ha grâu; X2 = 0 kg NPK / ha porumb)
2.1 PRODUCTII-MARTOR
Productia fizica – martor Y10 = 15000 Kg grâu ; Y20 = 40000 Kg porumb
Cheltuielile – martor C0 = 29050 lei din care C10 = 9050 lei pentru grâu și C20 = 20000 lei pentru
porumb
Producțiile fizice-martor unitare : YU10 = 1500 Kg grâu / ha; YU20 = 2000 kg porumb/ha
Productiile-martor minime care aduc profit :
YM10 = 1005.5 Kg grâu/ha = 67 % din producția fizică-martor unitară de grâu ;
YM20 = 1250 Kg porumb/ha = 62.5 % din din producția fizică-martor unitară de porumb.
Costurile unităților de productie fizică-martor :
CY10 = 0.603 lei/kg grâu ; CY20 = 0.500 lei/kg porumb
MAXIM MAXIM
XE1= 200.8 kg NPK/ ha X1= 251.2 kg NPK/ ha
REZULTATE grâu; XE2 = 195.8 kg grâu; X2 = 234.2 kg
NPK/ ha porumb NPK/ ha porumb
PRODUCȚII FIZICE SUPLIMENTARE 5010 Kg grâu; 5312 Kg grâu=Maxim
YS1,YS2 12693 Kg porumb 13222 Kg porumb=
Maxim
15

CHELTUIELI SUPLIMENTARE CS = CS1+CS2 6909 lei=2359 lei 8229 lei=2884 lei
pt.fertilizare grâu pt.fertilizare grâu
+4550 lei pt.fertilizare +5345 lei pt.fertilizare
porumb porumb
PRODUCȚII FIZICE TOTALE 20009 Kg grâu ; 20312 Kg grâu=Maxim
YG1,YG2 52693 Kg porumb 53222 Kg
porumb=Maxim
CHELTUIELI TOTALE CG 35959 lei=11409 lei 37279 lei=11934 lei
pt.fertilizare grâu+ pt.fertilizare grâu+
24550 lei pt.fertilizare 25345 lei pt.fertilizare
porumb porumb
PRODUCȚII TOTALE UNITARE YUG1,YUG2 2001 Kg grâu/ha ; 2031 Kg grâu/ha
2635 Kg porumb/ha 2661Kg porumb/ha
PRODUCȚII TOTALE UNITARE MINIME CARE 1268 Kg grâu/ha 1326 Kg grâu/ha
ADUC PROFIT YMG1,YMG2 =76.7 % din YUG1; =65.3 % din YUG1;
1534 Kg porumb/ha 1584 Kg porumb/ha
=58.2 % din YUG2 =59.5 % din YUG2
COSTURILE UNITĂȚII PRODUCȚIILOR TOTALE 0.57 lei/Kg grâu; 0.587 lei/Kg grâu
CYG1,CYG2 0.466 lei/Kg porumb 0.476 lei/Kg porumb
RATELE MEDII ALE PROFITULUI 0.91 lei profit total din 0.66 lei profit total din
RMP1,RMP2 grâul fertilizat/1 leu grâul fertilizat/1 leu
cheltuit cu grâul cheltuit cu grâul
fertilizat; fertilizat;
1.23 lei profit total din 0.98 lei profit total din
porumbul fertilizat/1 leu porumbul fertilizat/1 leu
cheltuit cu porumbul cheltuit cu porumbul
fertilizat fertilizat
RATELE MARGINALE ALE PROFITULUI 0 lei creștere profit total -1 leu creștere profit
RDP1 , RDP2 din grâul fertilizat/1 leu total din grâul
creștere cheltuieli cu fertilizat/1 leu creștere
grâul fertilizat; cheltuieli cu grâul
0 lei creștere profit total fertilizat;
din porumbul fertilizat/1 -1 leu creștere profit
leu creștere cheltuieli cu total din porumbul
porumbul fertilizat fertilizat/1 leu creștere
cheltuieli cu porumbul
fertilizat
ELASTICITĂȚILE RATELOR PROFITULUI 0 % creștere profit total -1.56 % creștere profit
ERP1,ERP2 din grâul fertilizat/1 % total din grâul
16
creștere cheltuieli cu fertilizat/1 % creștere

grâul fertilizat; cheltuieli cu grâul
0 % creștere profit total fertilizat;
din porumbul fertilizat/1 -1.02 % creștere profit
% creștere cheltuieli cu total din porumbul
porumbul fertilizat fertilizat/1 % creștere
cheltuieli cu porumbul
fertilizat
3.5 INDICATORI AI VALORIFICĂRII
FACTORULUI DE CĂTRE PRODUSE
RATA MEDIE A VALORIFICĂRII RMV 0.75 Kg NPK la 0.68 Kg NPK la
porumb/1 Kg NPK la porumb/1 Kg NPK la
grâu au adus același grâu au adus același
profit profit
RATA MARGINALĂ A VALORIFICĂRII RDV 0.3 Kg creștere NPK la 1.03 Kg creștere NPK la
porumb/1 Kg scădere porumb/1 Kg scădere
NPK la grâu ar menține NPK la grâu ar menține
același profit același profit
ELASTICITATEA RATEI VALORIFICĂRII ERV 0.4 % creștereNPK la 1.52 % creștereNPK la
porumb/1 % scădere porumb/1 % scădere
NPK la grâu ar menține NPK la grâu ar menține
Exemplul 6 (F1P2E2)
I. DATE
1) M = 2 produse : Y1 = Floarea Soarelui(Kg/ha) ; Y2 = Porumb(Kg/ha)
2) N = 1 factor : X = Apa de irigație(m3 /ha)
3) Y1 = [1500] + [0.3X +0.00003X2 – 0.00000009X3] ;
Y2 = [2000] + [0.8X + 0.00008X2 – 0.0000001X3]
4)Cheltuieli constante : CC1= 800 lei/ha floarea soarelui ; CC2= 900 lei/ha porumb
5)Costul factorului CF =0.1 lei/ m3 apă irigație
6)Costurile recoltarii și transportului :
CRT1= 0.05 lei/Kg floarea soarelui ; CRT2= 0.04 lei/Kg porumb
7)Pretul vanzarii florii soarelui PV1=1leu/Kg floarea soarelui ; pretul vanzarii porumbului PV2=
0.8 lei/Kg porumb
8)Suprafețele cultivate S1 = 5 ha floarea soarelui ; S2 = 20 ha porumb.
REZULTATE
II.REZULTATE-MARTOR( X1= 0 m3 apă/ ha floarea soarelui; X2 = 0 m3 apă/ ha porumb)
2.1 PRODUCTII-MARTOR
Producțiile fizice – martor : Y10 = 7500 Kg floarea soarelui ; Y20 = 40000 Kg porumb
Cheltuielile – martor C0 = 23975 lei din care C10 = 4375 lei cheltuieli pentru floarea soarelui și C20 =
19600 lei cheltuieli pentru porumb
17

Producțiile fizice-martor unitare : YU10 = 1500 Kg floarea soarelui / ha; YU20 = 2000 kg porumb/ha
Productiile-martor minime care aduc profit :
YM10 = 875 Kg floarea soarelui /ha = 58.3 % din din producția fizică-martor unitară de floarea
soarelui;
YM20 = 1225 Kg porumb/ha = 61.2 % din din producția fizică-martor unitară de porumb.
Costurile unităților de productie fizică-martor :
CY10 = 0.583 lei/kg floarea soarelui ; CY20 = 0.490 lei/kg porumb
MAXIM MAXIM
XE1= 988 m3 apă/ ha XT1= 1184 m3 apă/ ha
REZULTATE floarea soarelui; floarea soarelui;
XE2 = 1783 m3 apă / ha XT2 = 1921 m3 apă / ha
porumb porumb
PRODUCȚII FIZICE SUPLIMENTARE 1194 Kg floarea soarelui 1239 Kg floarea
YS1,YS2 22277 Kg porumb soarelui=Maxim ;
22462 Kg
porumb=Maxim
CHELTUIELI SUPLIMENTARE CS = CS1+CS2 5011 lei=554 lei 5395 lei=654 lei
pt.irigare floarea pt.irigare floarea
soarelui; soarelui;
+4457 lei pt.irigare +4741 lei pt.irigare
porumb porumb
PRODUCȚII FIZICE TOTALE 8694 Kg floarea soarelui 8739 Kg floarea
YG1,YG2 62277 Kg porumb soarelui
62462 Kg porumb
CHELTUIELI TOTALE CG 28986 lei=4929 lei 29370 lei=5029 lei
pt.irigare floarea pt.irigare floarea
soarelui + soarelui +
24057 lei pt.irigare 24341 lei pt.irigare
porumb porumb
PROFIT TOTAL PG 29531 lei = Maxim 29339 lei = Maxim
PRODUCȚII TOTALE UNITARE 1739 Kg floarea soarelui 1748 Kg floarea
YUG1,YUG2 /ha ; soarelui /ha ;
PRODUCȚII TOTALE UNITARE MINIME CARE 986 Kg floarea soarelui 1006 Kg floarea
ADUC PROFIT YMG1,YMG2 /ha soarelui /ha
18
=56.7 % din YUG1; =57.5 % din YUG1;

=48.3 % din YUG2 =48.7 % din YUG2
COSTURILE UNITĂȚII PRODUCȚIILOR TOTALE 0.567 lei/Kg floarea 0.575 lei/Kg floarea
CYG1,CYG2 soarelui; soarelui;
0.386 lei/Kg porumb 0.390 lei/Kg porumb
RATELE MEDII ALE PROFITULUI 1.16 lei profit total din 0.894 lei profit total din
RMP1,RMP2 floarea soarelui irigată/1 floarea soarelui irigată/1
leu cheltuit cu floarea leu cheltuit cu floarea
soarelui irigată; soarelui irigată;
3 lei profit total din 2.79 lei profit total din
porumbul irigat/1 leu porumbul irigat/1 leu
cheltuit cu porumbul cheltuit cu porumbul
irigat irigat
RATELE MARGINALE ALE PROFITULUI 0 lei creștere profit total -1 leu creștere profit
RDP1 , RDP2 din floarea soarelui total din floarea soarelui
irigată/1 leu creștere irigată/1 leu creștere
cheltuieli cu floarea cheltuieli cu floarea
0 lei creștere profit total -1 leu creștere profit
din porumbul irigat/1 total din porumbul
leu creștere cheltuieli cu irigat/1 leu creștere
porumbul irigat cheltuieli cu porumbul
irigat
ELASTICITĂȚILE RATELOR PROFITULUI 0 % creștere profit total -1.21 % creștere profit
ERP1,ERP2 din floarea soarelui total din floarea soarelui
irigată/1 % creștere irigată/1 % creștere
cheltuieli cu floarea cheltuieli cu floarea
0 % creștere profit total - 0.36 % creștere profit
din porumbul irigat/1 % total din porumbul
creștere cheltuieli cu irigat/1 % creștere
porumbul irigat cheltuieli cu porumbul
irigat
3.5 INDICATORI AI VALORIFICĂRII
FACTORULUI DE CĂTRE PRODUSE
RATA MEDIE A VALORIFICĂRII RMV 0.346 m3 apă la 0.287 m3 apă la
porumb/1 m3 apă la porumb/1 m3 apă la
floarea soarelui au adus floarea soarelui au adus
RATA MARGINALĂ A VALORIFICĂRII RDV 0.5 m3 creștere apă la 1.076 m3 creștere apă la
porumb/1 m3 scădere porumb/1 m3 scădere
apă la floarea soarelui ar apă la floarea soarelui
menține același profit ar menține același profit
ELASTICITATEA RATEI VALORIFICĂRII ERV 1.45 % creștere apă la 3.751 % creștere apă la
19
porumb/1 % scădere apă porumb/1 % scădere

la floarea soarelui ar apă la floarea soarelui
menține același profit ar menține același profit
3.5 STOCURI OPTIME
Un stoc este o acumulare de bunuri materiale care urmează să fie folosite în producţie sau
valorificate în consum .
Intensitatea aprovizionării cu bunuri materiale nu poate fi totdeauna egală cu intensitatea cererii
acestor bunuri pentru producţie / consum deci se impune necesitatea stocării lor .
Exemple de stocuri în agricultură
- Stocuri de produse agricole vegetale în silozuri ;

- Stocuri de produse zootehnice în depozite ;
- Stocuri de îngrăşăminte,insecticide ,ierbicide la furnizori ;
- Stocuri de carburanţi şi piese de schimb în atelierele mecanice ;
- Stocuri de seminţe pentru semănat la unităţile producătoare de seminţe ;
- Stocuri de material seminal pentru însămânţări artificiale la animale în unităţile de de profil ;
- Stocuri de produse agricole vegetale sau zootehnice procesate în industria alimentară ;
- Stocuri de produse alimentare sau nealimentare în depozitele unităților comerciale;
- Depozite bancare în lei sau valută ;
- Stocuri de documente sub formă electronică sau printate în uități de profil.
Stocarea bunurilor materiale , numite convenţional şi articole , presupune comandarea şi transportarea

lor în stoc cu costul de aprovizionare ca (lei / serie) ; aceste bunuri materiale sunt imobilizate în stoc,
lipsind din procesul de producţie / consum şi trebuind ferite de depreciere sau sustragere , deci ele
comportă un cost de stocare cs (lei / articol.unitate de timp ).
Dacă intensitatea cererii pentru producţie / consum de articole , depăşeşte intensitatea stocării
acestora , numărul de articole din stoc poate deveni zero , creindu-se penurie de articole cu costul de
penurie cp (lei / articol.unitate de timp ) .
3.5 A Stocuri cu aprovizionare instantanee (EN GROS =MULT SI RAR)
Cu privire la modul de aprovizionare cu articole , vom presupune că aprovizionarea se face

instantaneu cu un număr r de articole , r fiind acelaşi pentru perioade de timp egale , de lungime t
între două aprovizionări consecutive adică stocurile sunt cu cerere constantă .
Fie perioada de timp totală de lungime T pentru care există cererea totală de N articole .
În prima perioadă de timp de lungime t se aduc în stoc r = m articole faţă de n articole
planificate (m ≤ n ) ; aceste m articole consumându-se în procesul de producţie / consum , în
următoarea perioadă de timp de lungime t se aduc alte m articole , etc.
La sfârşitul perioadei de timp totale de lungime T , cererea totală de N articole este integral
satisfăcută iar volumul stocului este zero .
Datorită condiţiei m ≤ n , rezultă că există subperioade de timp de lungime t – u la sfârşitul
perioadelor de timp de lungime t , în care volumul stocului ajunge zero (penurie de n – m articole)
deci apare costul de penurie cp (lei / articol.unitate de timp ).
20
În ipoteza consumului liniar de articole din stoc , volumul stocului evoluează astfel : în
subperioadele de timp [ it ; it+u] stocul scade de la m articole la zero articole iar pe subperioadele de
timp [ it +u ; (i+1)t] există penurie de n – m articole , urmată de o nouă aprovizionare cu m articole (i
= 0,1,…,k-1) . Aici k este numărul de aprovizionări în serii de câte m articole .
Intensitatea stocării planificate este  = (n / t) articole / unitate de timp iar a celei realizate este
 = (m / u) articole / unitate de timp .
’
Intensitatea cererii este λ = (N / T ) articole / unitate de timp .

Vom presupune că  = ’ = λ adică n / t = m / u = N / T şi că avem k aprovizionări în serii de
câte m articole în subintervale de timp de lungime u , aşa că vom avea :
k=T/t=N/n;T/u=N/m
Costul aprovizionării cu o serie de m articole este ca (lei / serie), costul stocării acestei serii este
(m / 2).u.cs unde m / 2 este volumul mediu de articole stocate pe perioada de timp de lungime u iar
costul penuriei a n – m articole este ((n-m) / 2). (t-u).cp unde (n – m) / 2 este numărul mediu de
articole care lipsesc din stoc pe subperioada de timp de lungime t – u de la sfârşitul perioadei de timp
de lungime t .
Costul total al aprovizionării, stocării şi penuriei pentru cele N articole necesare în perioada de
timp totală de lungime T , va fi :
 m n−m 
C(n,m)=k  ca +  u  cs +  (t − u)  c p 
 2 2 
Dar k = N / n ; u = m.(T / N ) şi t - u = (n-m).( T / N ) aşa că vom minimiza funcţia de

variabilele n , m a costului total de aprovizionare , stocare şi penurie :
1 m2 (n − m)2
C(n,m)=  N  ca +  T.cs +  T  cp
n 2n 2n
Derivăm parţial în raport cu n şi m :
C 1 m2 n 2 − m2
= − 2  N  c a − 2  T  cs +  T  cp = 0
n n 2n 2n 2
C m n−m
=  T  cs −  T  cp = 0
m n n
adică :
2.N.ca+ m2.T.(cs+cp) – n2.T.cp =0
m.(cs+cp) - n.cp = 0
Cu notaţia ρ = cp / (cs+cp ) deci 0< ρ < 1 acest sistem are soluţia (punctul staţionar) :
N ca 1
n0 = 2    ; m0 =   n 0
T cs 
Se verifică condiţiile :
21
2C 2C
2C n 2 nm
1 = 2  0 ;  2 = 2  0 pentru n = n 0 şi m = m0
n  C 2C
mn m 2
deci în adevăr avem un minim .

Numărul optim de aprovizionări cu n0 articole planificate va fi : k0 = N / n0 .
Lungimea optimă a intervalelor de timp între două aprovizionări va fi : t0 = T / k0
Durata optimă a subperioadelor de timp fără penurie va fi : u0 = ρ.t0 .
Valoarea minimului este :
1 m2 (n − m0 )2
C(n 0 ,m0 )=Ca + Cs + Cp =  N  ca + 0  T.cs + 0  T  cp
n0 2n 0 2n 0
Dacă cs este neglijabil în raport cu cp , avem ρ → 1 deci m0 → n0 şi penuria dispare (stocurile
sunt cu articole suficiente ) .
În acest caz avem :
N ca N T
n0 = 2   = m0 ; k 0 = ; t0 = = u0 ;
T cs n0 k0
N.ca T.cs .n 0
C(n 0 ) = Ca + Cs = +
n0 2
Exemplul 1
La o fermă zootehnică , necesarul anual de furaje concentrate este de N = 200 tone
pentru a)T1 = 180 zile (sezon de iarnă la rumegătoare : bovine,ovine,caprine) (STOC1)
respectiv b)T2 = 365 zile (porci , păsări) (STOC1BIS)
Costul de aprovizionare este ca = 100 lei / serie iar cel de stocare este cs = 0.5 lei / tonă.zi .
Absenţa furajelor concentrate duce la cheltuieli suplimentare astfel că costul de penurie este
cp = 3.5 lei / tonă.zi .
Se cer valorile optime n0 , m0 , k0 , t0 , u0 , C(n0 , m0) .
Soluţie
În ambele cazuri avem avem ρ = cp / (cs + cp ) = 0.875
a) În cazul T1 = 180 zile rezultă :
n 0 = [(2.N.ca) / (T1 .cs )]1 / 2 . (1 / ρ1 / 2 ) = 22.54 tone planificate pe serie .
m0 = ρ.no = 19.72 tone realizate pe serie.
k 0 = N / n0 = 9.87 serii .
t0 = T1 / k0 = 20.28 zile între două aprovozionări succesive .
u0 = ρ.t0 = 17.75 zile fără penurie .
C(n0 , m0 ) = 1774.82lei din care Ca = 887.74 lei pentru aprovizionare adică 50 din total ,
Cs =776.49 lei pentru stocare adică 43.75 % din total și Cp =110.93 lei pentru penurie adică 6.26 % din
total.
b) În cazul T2 = 180 zile rezultă :
22
n 0 = [(2.N.ca) / (T2 .cs )]1 / 2 . (1 / ρ1 / 2 ) = 15.83 tone planificate pe serie .

m0 = ρ.no = 13.85 tone realizate pe serie.
k 0 = N / n0 = 12.63 serii .
t0 = T2 / k0 = 28.9 zile între două aprovozionări succesive .
C(n0 , m0 ) = 2527.625 lei din care Ca = 1263.68 lei pentru aprovizionare adică 50 din total ,
Cs =1105.72 lei pentru stocare adică 43.75 % din total și Cp =157.96 lei pentru penurie adică 6.26 %
din total.
STOC OPTIM EN GROS(STOC1)
DATE :
VOLUM TOTAL STOC(TONE) N= 200
TIMP TOTAL STOCARE(ZILE) T= 180
COST APROVIZIONARE(LEI/SERIE) CA= 100
COST STOCARE(LEI/TONA.ZI) CS =
CS= 0.5
COST PENURIE(LEI/TONA.ZI)
CP =
CP= 3.5
REZULTATE :
COLEFICIENTUL DE PENURIE RO= 0.875
NR.OPTIM TONE PLANIFICATE PE SERIE N0= 22.54
NR.OPTIM TONE REALIZATE PE SERIE M0= 19.72
NR.OPTIM SERII APROVIZIONARE K0= 8.87
TIMP OPTIM INTRE SERII(ZILE) T0= 20.28
TIMP OPTIM FARA PENURIE(ZILE) U0= 17.75
CHELTUIELI TOTALE MINIME(LEI) CT0= 1774.82 DIN CARE:
CHELTUIELI APROVIZIONARE CA0= 887.4 50 %
CHELTUIELI STOCARE CS0= 776.49 43.75 %
CHELTUIELI PENURIE CP0= 110.93 6.25 %
SERII STOC PLAN STOC REAL
1 177.46 180.28
2 154.93 160.56
3 132.39 140.84
4 109.85 121.12
5 87.31 101.40
6 64.78 81.68
7 42.24 61.96
8 19.70 42.24
9 -2.84 22.52
10 -25.37 2.80
23
STOC OPTIM EN GROS(STOC1BIS)

DATE :
VOLUM TOTAL STOC(TONE) N= 200 =
COST STOCARE(LEI/TONA.ZI) CS= 0.5
COST PENURIE(LEI/TONA.ZI) CP= 3.5
REZULTATE :
DIN
CHELTUIELI TOTALE MINIME(LEI) CT0= 2527.35 CARE:
STOC STOC
SERII PLAN REAL
1 184.17 186.15
2 168.35 172.30
3 152.52 158.45
4 136.69 144.61
5 120.87 130.76
6 105.04 116.91
7 89.21 103.06
8 73.39 89.21
24
9 57.56 75.36
10 41.73 61.52
11 25.90 47.67
12 10.08 33.82
13 -5.75 19.97
Exemplul 2 (STOC2)
O moară de făină are capacitatea de a măcina N = 100 tone grâu în T=90 zile.
Costul de aprovizionare este ca = 500 lei / serie iar cel de stocare este cs = 10 lei / tonă.zi .
Absenţa grâului duce la cheltuieli suplimentare astfel că costul de penurie este cp = 50 lei / tonă.zi
.
Se cer valorile optime n0 , m0 , k0 , t0 , u0 și C(n0 , m0) .
Soluţie
Avem ρ = cp / (cs + cp ) = 0.833 . Rezultă :
n 0 = [(2.N.ca) / (T.cs )]1 / 2 . (1 / ρ1 / 2 ) = 11.55 tone grâu planificate pe serie .
m0 = ρ.no = 9.62 tone grâu realizate pe serie.
k 0 = N / n0 = 8.66 serii .
t0 = T / k0 = 10.39 zile între două aprovizionări succesive .
C(n0 , m0 ) = 8660.25 lei din care Ca = 4330.13 lei adică 50 % din total ; Cs = 3608.44 lei adică
41.67 % din total și Cp = 721.69 lei adică 8.33 % din total .
STOC OPTIM EN GROS(STOC2)

DATE :
VOLUM TOTAL STOC(TONE) N= 100
25
COST STOCARE(LEI/TONA.ZI) CS = 10
COST PENURIE(LEI/TONA.ZI) CP = 50
REZULTATE :
CHELTUIELI TOTALE MINIME(LEI) CT0= 8660.25 DIN CARE:
SERII STOC PLAN STOC REAL
1 88.45 90.38
2 76.91 80.75
3 65.36 71.13
4 53.81 61.51
5 42.26 51.89
6 30.72 42.26
7 19.17 32.64
8 7.62 23.02
9 -3.92 13.40
10 -15.47 3.77
3.5 B Stocuri optime cu aprovizionare treptată(EN DETAIL=PUTIN SI DES)

26
Intensitatea ofertei este de  articole / unitete de timp iar intensitatea cererii este de  articole /
unitate de timp. Presupunem că  >  pentru a putea constitui stocul . Fie  = cp / ( cs + cp ) 0 ; 1 .
Avem t1 = r ; t2 = r + s ; t3 = r + s + u ; t4 = r + s + u + v .
În intervalul de timp 0 ; t1 de lungime r , se oferă  s articole şi se cer  s articole deci stocul
conţine ( -  )r articole .
În intervalul de timp t1 ; t2 de lungime s se consumă în totalitate stocul de ( -  )r articole deci :
(1) (  −  )r =  s
În intervalul de timp t2 ; t3 de lungime u se creează deficitul de stoc de u articole .
În intervalul de timp t3 ; t4 de lungime v se reia oferta de vr articole şi se cer vr articole pînă
la lichidarea deficitului de stoc aşa că :
( 2) u = ( −  ) v
Cheltuielile pe intervalul total de timp 0 ; t4 de lungime r + s + u + v sunt formate din :
a) Cheltuieli de lansare a producţiei ca (lei) ;
b) Cheltuieli medii de stocare egale cu cs . ( -  ) r . (r+s) ) / 2 pe intervalul de timp 0 ; t2 de
lungime r + s .
c) Cheltuieli medii de penurie cp.u.(u + v) / 2 pe intervalul de timp t2 ; t4  de lungime u + vt .
Cheltuielile totale pe unitatea de timp sunt :
f(s,u,t,r) = ca + cs . ( -  ) r . (r+s) ) / 2 + cp.u.(u +v) / 2  / ( r +s + u +v)
Din relaţiile (1) şi (2) rezultă : r =  s / ( -) şi vr =  u / ( -) aşa că avem :
( 3) f (s,u ) = [ ca (  −  ) +  ( cs .s 2 + c p .u 2 ) / 2] / [  (s + u )]
Anulând derivatele parţiale  f /  u = 0 ;  f /  t = 0 găsim soluţia care se dovedeşte a fi punct de
minim :
27
2ca ( − ) s 0 c u 0
(4) s0 = ; r0 = ; u 0 = s  s0 ; v 0 =
cs − cp −
Cheltuelile totale minime pe unitatea de timp sunt f0 = f (s0, u0) .

În cazul cînd cs este neglijabil în raport cu cp deci →0 , penuria dispare deci avem u =v = 0 aşa
2ca ( −  )
s0 =
cs
că f(s) = ca(-) +.css2 / 2 / (s) iar f ’(u) = 0 are soluţia :
care este punct de minim . Valoarea minimului este f0 = f(u0)

Pentru t1 = r = 0 se obţine cazul stocurilor cu aprovizionare instantanee din secţiunea 3.5 A
Exemplul 3 (STOC3)
La o fermă zootehnică avem costul de lansare a bazei furajere ca = 1200 lei , cel de stocare este cs =
0.5 lei / tonă.zi iar cel de penurie este cp = 3.5 lei / tonă.zi . Avem  = 0.5 tone / zi şi  = 0.4 tone / zi.
Se cer valorile optime u0 , t0 , s0 , r0 şi f0 .
Soluţie
Avem  = cp / (cs + cp ) = 0.875 deci din relaţiile (4) rezultă :
r0 = 183 zile ; s0 = 46 zile ; u0 = 7 zile ; ; v0 = 26 zile .
Valoarea f0 = f ( s0 , u0 ) = 9.17 lei/zi rezultă din relaţia (3) . Valoarea f0 este formată din fa = 4.58
lei/zi cheltuieli pentru lansarea stocului adică 50 % din total, fs = 4.01 lei/zi cheltuieli pentru stocare
adică 43.75 % din total și fp = 0.57 lei/zi cheltuieli pentru penurie adică 6.25 % din total.
Avem t1 = r0 = 183 zile ; t2 = r0 + s0 = 229 zile ; t3 = r0 + s0 + u0 = 236 zile şi
t4 = r0 + s0 + u0 + v0 = 262 zile .
În intervalul 0 ; 183 zile se oferă  r0 = 96 tone furaje şi se consumă  r0 = 73.28 tone furaje deci
în a 183 – zi avem stocul de 22.72 tone furaje .
În intervalul 183 zile ; 229 zile se consumă în întregime stocul de 22.72 tone furaje .
În intervalul 229 zile ; 236 zile se creează un deficit de stoc de  u0 = 26.2 tone de furaje .
În intervalul 236 zile ; 262 zile se reia oferta de  v0 = 13.10 tone furaje şi se consumă
 v0 = 10.48 tone furaje iar deficitul de furaje dispare în a 262 - a zi . În continuare procesul de ofertă
şi consum se reia cu aceiaşi paramatri optimi .
STOC OPTIM EN DETAIL(STOC3)

DATE :
OFERTA STOC(TONE/ZI) M= 0.5
CERERE STOC(TONE/ZI) L= 0.4
COST LANSARE STOC(LEI) CA= 1200
COST STOCARE(LEI/TONA.ZI) CS = 0.5

COST PENURIE(LEI/TONA.ZI) CP = 3.5
REZULTATE :
28
COLEFICIENT DE PENURIE RO= 0.88

TIMP OPTIM APROVIZIONARE + CONSUM R0= 183.3 ZILE
INTERVAL OPTIM APROVIZIONARE ȘI CONSUM 0 ZILE 183.3 ZILE
OFERTA TOTALA STOC MT= 91.65 TONE
CERERE TOTALA STOC CT= 73.32 TONE
STOC RAMAS ST= 18.33 TONE
TIMP OPTIM CONSUM S0= 45.8 ZILE
INTERVAL OPTIM CONSUM 183.3 ZILE 229.1 ZILE
TIMP OPTIM PENURIE U0= 6.5 ZILE
INTERVAL OPTIM PENURIE 229.1 ZILE 235.7 ZILE
DEFICIT STOC DS= 2.62 TONE
TIMP OPTIM REAPROVIZIONARE + CONSUM V0= 26.2 ZILE
INTERVAL OPTIM REAPROVIZIONARE+CONSUM 235.7 ZILE 261.9 ZILE
OFERTA REFACERE STOC RT= 13.09 TONE
CERERE REFACERE STOC CR= 10.47 TONE
CHELTUIELI UNITARE MINIME(LEI/ZI) CU0= 9.17 DIN CARE:
Exemplul 4 (STOC4)
La o fabrică de produse din carne avem costul de lansare a stocului ca = 4000 lei , cel de stocare este
cs = 10 lei / tonă.zi iar cel de penurie este cp = 50 lei / tonă.zi . Avem  = 10 tone / zi şi  = 8 tone / zi.
Se cer valorile optime u0 , t0 , s0 , r0 şi f0 .
Soluţie
Avem  = cp / (cs + cp ) = 0.833 deci din relaţiile (4) rezultă :
r0 = 16 zile ; s0 = 4 zile ; u0 = 1 zi ; ; v0 = 3 zile .
Valoarea f0 = f ( s0 , u0 ) = 326.6 lei/zi rezultă din relaţia (3) . Valoarea f0 este formată
din fa = 163.6 lei/zi cheltuieli pentru lansarea stocului adică 50 % din total, fs = 136.08 lei/zi
cheltuieli pentru stocare adică 41.67 % din total și fp = 27.22 lei/zi cheltuieli pentru penurie adică 8.33
% din total.
Avem t1 = r0 = 16 zile ; t2 = r0 + s0 = 20 zile ; t3 = r0 + s0 + u0 = 21 zile şi t4 = r0 + s0 + u0 + v0 = 24
zile .
În intervalul 0 ; 16 zile se oferă  r0 = 163.30 tone carne şi se consumă  r0 = 130.64 tone carne
deci în a 16 – zi avem stocul de 32.66 tone furaje .
În intervalul 16 zile ; 20 zile se consumă în întregime stocul de 32.66 tone carne .
În intervalul 20 zile ; 21 zile se creează un deficit de stoc de  u0 = 6.53 tone de carne .
În intervalul 21 zile ; 24 zile se reia oferta de  v0 = 32.66 tone furaje şi se consumă
 v0 = 26.13 tone furaje iar deficitul de furaje dispare în a 24 – a zi .
În continuare procesul de ofertă şi consum se reia cu aceiaşi paramatri optimi .
STOC OPTIM EN DETAIL(STOC4)

DATE :
OFERTA STOC(TONE/ZI) M= 10
CERERE STOC(TONE/ZI) L= 8
29
COST LANSARE STOC(LEI) CA= 4000

COST STOCARE(LEI/TONA.ZI) CS= CS = 10
COST PENURIE(LEI/TONA.ZI) CP = 50
REZULTATE :
COLEFICIENT DE PENURIE RO= 0.83
TIMP OPTIM APROVIZIONARE SI CONSUM R0= 16.3 ZILE
INTERVAL OPTIM APROVIZIONARE ȘI CONSUM 0 ZILE 16.3 ZILE
OFERTA TOTALA STOC MT= 163.30 TONE
CERERE TOTALA STOC CT= 130.64 TONE
STOC RAMAS ST= 32.66 TONE
TIMP OPTIM CONSUM S0= 4.1 ZILE
INTERVAL OPTIM CONSUM 16.3 ZILE 20.4 ZILE
TIMP OPTIM PENURIE U0= 0.8 ZILE
INTERVAL OPTIM PENURIE 20.4 ZILE 21.2 ZILE
DEFICIT STOC DS= 6.53 TONE
TIMP OPTIM REAPROVIZIONARE +CONSUM V0= 3.3 ZILE
INTERVAL OPTIM REAPROVIZIONARE+CONSUM 21.2 ZILE 24.5 ZILE
OFERTA REFACERE STOC RT= 32.66 TONE
CERERE REFACERE STOC CR= 26.13 TONE
CHELTUIELI UNITARE MINIME(LEI/ZI) CU0= 326.60 DIN CARE:
3.6 ÎNLOCUIREA OPTIMĂ A ECHIPAMENTELOR AGRICOLE
Echipamentele suferă în timpul utilizării uzură fizică deci necesită cheltuieli de întreţinere şi reparare.
Apariţia de echipamente noi provoacă uzura morală a celor vechi care trebuie înlocuite.
Momentul optim al înlocuirii echipamentelor vechi are ca scop minimizarea cheltuielilor medii de
întreţinere şi reparare luând în calcul şi cheltuielile de cumpărare şi instalare şi valoarea de recuperare
prin revînzare sau casare(valorificarea materialelor refolosibile şi recondiţionarea pieselor vechi) a
acestor echipamente .
3.6A. Modele discrete de înlocuire optimă a echipamentelor

Fie C0 cheltuielile de cumpărare şi instalare a unui echipament la momentul 0 şi fie C1 ,…, Cn
cheltuielile de întreţinere şi reparare a echipamentului la momentele de timp 1,…, n .
Fie Vn valoarea de recuperare prin revânzare sau casare a echipamentului la momentul de timp n .
Cheltuielile medii pe perioada de timp 0 ; n  sunt :
f(n) = ( C0 – Vn ) + (C1+…+Cn ) / n
care trebuie să fie minime la momentul optim n0 cu f(n0 – 1) > f(n0) < f(n0 + 1) .
În cazul în care dorim actualizarea cheltuielilor , fie d rata dobânzii şi  = 1 / (1+d) coeficientul de
actualizare ( 0 <  < 1 ) .
În acst caz cheltuielile medii pe perioada de timp 0 ; n  vor fi :
g(n) = ( C0 – n. Vn ) + (C1+ .C2 +…+ n – 1 .Cn ) / n
30
care trebuie să fie minime la momentul optim n0 cu g(n0 – 1) > g(n0) < g(n0 + 1) .
Pentru d = 0 deci  = 1 reobţinem modelul fără actualizarea cheltuielilor .
Exemplul 1(ECHIP1)
Fie un echipament dintr-o fabrică de produse lactate cu costul de achiziție C0 = 50 unităţi monetare şi
valorile descrescătoare V1,…,Vn şi respectiv crescătoare C1,…,Cn în aceleaşi unităţi monetare , date
de tabelul următor pentru n = 10 ani :
N 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Vn 30 25 22 18 15 10 8 7 5 0
Cn 2 5 8 14 21 25 28 30 34 38
a) Se cere momentul optim n0 al înlocuirii echipamentului fără actualizarea cheltuielilor ;

b) Se cere momentul optim n0 al înlocuirii echipamentului cu actualizarea cheltuielilor la o rată a
dobânzii d = 5 % deci  = 0.95
Soluţie
a) Calculele se exprimă în tabelul de mai jos.
N Vn Cn C0 – Vn C1+…+Cn (C0 - Vn )+(C1+…+Cn) f(n)
1 30 2 20 2 22 22
2 25 5 25 7 32 16
3 22 8 28 15 43 14.33
4 18 14 32 29 61 15.25
5 15 21 35 50 85 17
6 10 25 40 75 115 19.17
7 8 28 42 103 145 20.71
8 7 30 43 133 176 22
9 5 34 45 167 212 23.55
10 0 38 50 205 255 25.5
Avem n0 = 3 ani cu cheltuieli medii minime f(n0) = 14.33 unităţi monetare .
INLOCUIREA OPTIMA A
ECHPAMENTELOR(ECHIP1)
X = DURATA EXPLOATARE ECHIPAMENT (ANI)
Y = CHELTUIELI ANUALE INTRETINERE ECHIPAMENT(LEI)
DATE :
ECHIPAMENT DINTR-O FABRICA DE PRODUSE LACTATE
CHELTUIELI CUMPARARE-INSTALARE ECHIPAMENT NOU : C0 = 50
CHELTUIELI INTRETINERE-REPARARE ECHIPAMENT IN ANUL N : CN = TABEL
VENIT REVANZARE / CASARE ECHIPAMENT IN ANUL N : VN = TABEL
CHELTUIELI MEDII ANUALE NETE CU ECHIPAMENTUL IN ANUL N FN = MINIM
ANUL VN CN C0-VN ∑ CN C0-VN +∑CN FN

31
1 30 2 20 2 22 22
2 25 5 25 7 32 16
3 22 8 28 15 43 14.33 ←
4 18 14 32 29 61 15.25
5 15 21 35 50 85 17
6 10 25 40 75 115 19.17
7 8 28 42 103 145 20.71
8 7 30 43 133 176 22
9 5 34 45 167 212 23.56
10 0 38 50 205 255 25.5
MINIM = 14.33
CONCLUZIE : ECHIPAMENTUL SE VA REVINDE SAU CASA DUPA 3 ANI DE EXPLOATARE
b) Calculele se exprimă în tabelul de mai jos .
N Vn Cn n.Vn C0 –  n.Vn n – 1.Cn C1+…+  n – 1. Cn (C0 -  n .Vn )+(C1+…+  n –1 .Cn) f(n)

1 30 2 28.50 21.50 2 2 23.50 23.50
2 25 5 22.56 27.44 4.45 6.75 34.19 25.09
3 22 8 18.26 31.14 7.22 13.97 45.11 15.04
4 18 14 14.66 35.34 12 25.97 61.31 15.32
5 15 21 11.61 38.39 17.10 43.07 81.46 16.29
6 10 25 7.35 42.65 19.34 62.41 105.06 17.51
7 8 28 5.59 44.41 20.58 82.99 127.40 18.20
32
8 7 30 4.64 45.36 20.95 103.94 149.30 18.66

9 5 34 3.15 46.85 22.56 126.50 173.35 19.26
10 0 38 0 50 23.95 150.45 200.45 20.05
Avem n0 = 3 ani cu cheltuieli medii minime actualizate f(n0) = 15.04 unităţi monetare .
INLOCUIREA OPTIMA A ECHPAMENTELOR CU DOBANDA(ECHIP1BIS)

DATE :
ECHIPAMENT DINTR-O FABRICA DE PRODUSE LACTATE
RATA DOBANZII D = 0.05 DECI δ= 1- D = 0.95
CHELTUIELI MEDII ANUALE NETE CU ECHIPAMENTUL FN = MINIM
T8 : C0-δ^N.VN +C1+…+δ^(N-1)*CN
C0- δ^(N-
AN VN CN (δ^N).VN (δ^N)*VN 1)*CN C1+…+δ^(N-1).CN T8 FN
1 30 2 28.50 21.50 2 2 23.50 23.50
2 25 5 22.56 27.44 4.75 6.75 34.19 17.09
3 22 8 18.86 31.14 7.22 13.97 45.11 15.04 ←
4 18 14 14.66 35.34 12.00 25.97 61.31 15.33
5 15 21 11.61 38.39 17.10 43.08 81.47 16.29
6 10 25 7.35 42.65 19.34 62.42 105.07 17.51
7 8 28 5.59 44.41 20.58 83.00 127.42 18.20
8 7 30 4.64 45.36 20.95 103.96 149.31 18.66
9 5 34 3.15 46.85 22.56 126.51 173.36 19.26
10 0 38 0.00 50.00 23.95 150.46 200.46 20.05
MINIM = 15.04
33
Exemplul 2 (ECHIP2)
Fie un echipament dintr-o fabrică de mezeluri cu costul de achiziție C0 = 120 unităţi monetare şi
valorile descrescătoare V1,…,Vn şi respectiv crescătoare C1,…,Cn în aceleaşi unităţi monetare , date
de tabelul următor pentru n = 8 ani :
N 1 2 3 4 5 6 7 8
Vn 100 80 70 60 50 40 30 20
Cn 5 8 11 14 19 25 32 45
c) Se cere momentul optim n0 al înlocuirii echipamentului fără actualizarea cheltuielilor ;

d) Se cere momentul optim n0 al înlocuirii echipamentului cu actualizarea cheltuielilor la o rată a
dobânzii d = 8 % deci  = 0.93
Soluţie
c) Calculele se exprimă în tabelul de mai jos.
N Vn Cn C0 – Vn C1+…+Cn (C0 - Vn )+(C1+…+Cn) f(n)

1 100 5 20 5 25 25
2 80 8 40 13 53 26,5
3 70 11 50 24 74 24.7
4 60 14 60 38 98 24,5
5 50 19 70 57 127 25.4
6 40 25 80 82 162 27
7 30 32 90 114 204 25.1
8 20 45 100 159 259 32.4
Avem n0 = 4 ani cu cheltuieli medii minime f(n0) = 24.5 unităţi monetare .

34
INLOCUIREA OPTIMA A ECHPAMENTELOR(ECHIP2)

DATE :
ECHIPAMENT DINTR-O FABRICA DE MEZELURI
CHELTUIELI MEDII ANUALE NETE CU ECHIPAMENTUL IN ANUL N FN = MINIM
C0-VN
ANUL VN CN C0-VN ∑ CN +∑CN FN
1 100 5 20 5 25 25
2 80 8 40 13 53 26.5
3 70 11 50 24 74 24.67
4 60 14 60 38 98 24.5 ←
5 50 19 70 57 127 25.4
6 40 25 80 82 162 27
7 30 32 90 114 204 29.14
8 20 45 100 159 259 32.38
MINIM= 24.50
35
d) Calculele se exprimă în tabelul de mai jos .
N Vn Cn n.Vn C0 –  n.Vn n – 1.Cn C1+…+  n – 1. Cn (C0 -  n.Vn )+(C1+…+  n – 1.Cn) f(n)

1 100 5 93 27 5 5 32 32
2 80 8 69.19 51.2 7.44 12.44 73.64 36.82
3 70 11 56 64 9.46 21.90 85.90 28.63
4 60 14 44.4 75.6 11.2 33.10 108.70 27.17
5 50 19 34.5 85.5 14.06 47.16 132.66 26.53
6 40 25 25.6 94.4 17.25 64.41 158.81 26.47
7 30 32 17.7 102 20.48 84.89 186.89 26.7 7
8 20 45 11 109 26.55 111.44 220.44 27.56
Avem n0 = 6 ani cu cheltuieli medii minime actualizate f(n0) = 26.47 unităţi monetare .
INLOCUIREA OPTIMA A ECHPAMENTELOR CU DOBANDA(ECHIP2BIS)

DATE :
ECHIPAMENT DINTR-O FABRICA DE MEZELURI
RATA DOBANZII D = 0.07 DECI δ= 1- D = 0.93
CHELTUIELI MEDII ANUALE NETE CU ECHIPAMENTUL FN = MINIM
T8 : C0-δ^N.VN +C1+…+δ^(N-1)*CN
C0- δ^(N-
AN VN CN (δ^N).VN (δ^N)*VN 1)*CN C1+…+δ^(N-1).CN T8 FN
1 100 5 93.00 27.00 5 5 32.00 32.00
2 80 8 69.19 50.81 7.44 12.44 63.25 31.62
3 70 11 56.30 63.70 9.51 21.95 85.65 28.55
4 60 14 44.88 75.12 11.26 33.21 108.33 27.08
5 50 19 34.78 85.22 14.21 47.43 132.64 26.53
6 40 25 25.88 94.12 17.39 64.82 158.94 26.47 ←
7 30 32 18.05 101.95 20.70 85.52 187.47 26.78
8 20 45 11.19 108.81 27.08 112.60 221.41 27.68
MINIM
= 26.49
36
3.6 B. Modele continue de înlocuire optimă a echipamentelor
c) Fie C0 cheltuielile de cumpărare şi punere în funcţiune a unui echipament la momentul de timp

t=0
Fie V(t) valoarea de recuperareprin revânzare sau casare a echipamentului la momntul de timp t.
V(t) este funcție descrescătoare în raport cu t și V(0)=C0.
Fie C(t) valoarea cheltuielilor de întreținere și reparare a echipamentului la momentul de timp t.
C(t) este funcție crescătoare în raport cu t și C(0) = 0 .
Cheltuielile cumulate de întreținere și reparare a echipamentului în intervalul de timp [0,t]
sunt :
t
D(t ) =  C ( r )dr
0
D(t) este funcție crescătoare în raport cu t ,D(0)=0 și D ‘(t) = C(t).
Cheltuielile medii pe unitatea de timp au forma f(t)=( C0 + D(t) -V(t))/t = minim .
Condiția necesară de minim este f ” (t) = 0 adică ( C(t) – V ’(t)).t – C0 - D(t) +V(t) = 0 , cu
soluția pozitivă t0 care este momentul optim de revânzare sau casare a echipamentului , cu
cheltuieli f(t0) = minime.
Exemplul 3 (ECHIP3)
C(t) = a(m+1).tm este funcție crescătoare în raport cu t și C(0)=0 .
V(t) = V0 – b.tn este funcție descrescătoare în raport cu t și V(0) = V0 .Avem :
t
r m+1
t t
D(t ) =  C ( r )dr = a (m + 1)  r dr = a (m + 1)
m
= t m+1
0 0
m +1 0
Rezultă :
37
C0 + D(t ) − V (t ) at m+1 + bt n + C0 − V0
f (t ) = = = min.
t t
Condiția necesară de minim este f ’(t) =0 adică : am.tm+1 + b(n-1).tn – (C0 – V0) = 0 .
Fie t0 soluția pozitivă a acestei ecuații pentru care f ’(t) < 0 pentru t< t0 și f ’(t) > 0 pentru
t>t0 deci t0 este punct de minim pentru f(t) așa că t0 este momentul optim al revânzării /
casării echipamentului.
C0 − V0
Caz particular m=1 deci t0 = m+1 este punct de minim pentru f(t).
am
C0 − V0
Mai particular pentru m=1 avem t0 = .
a
d) În cazul în care dorim actualizarea cheltuielilor, fie d rata dobânzii și δ= 1/(1+d)

coeficientulde actualizare a cheltuielilor și veniturilor.
Cheltuielile medii pe perioada de timp [0 , t] au forma :
C0 + D(t ) − V (t ) t
t
g (t ) = unde D(t)=  C ( r ) r dr deci D(t ) = C (t ) t
t 0
‘
Condiția necesară de minim este g (t) = 0 adică :
[C(t) δ t – V ’(t) δ t –tV(t) δ t-1 ].t –C0 – D(t) + V(t) δ t = 0
cu rădăcina pozitivă t0 pentru care g ’(t) < 0 pentru t< t0 și g ’(t) > 0 pentru t>t0 deci t0 este
punct de minim pentru g(t) așa că t0 este momentul optim al revânzării /casării chipamentului
iar g(t0) = minim.
Pentru d = 0 deci  = 1 reobţinem modelul fără actualizarea cheltuielilor de la punctul c).
Caz particular
Pentru C(t) = 2at și V(t)= V0 – bt avem :
t t ln  −  t + 1 C0 − V0  t − 1
t
1
D(t ) =  2ar r dr = deci g(t)= − + (b + ) t
0
(ln  ) 2
t t (ln  ) 2
ln 
Rădăcina pozitivă t0 a ecuației g (t) = 0 pentru care g (t) < 0 pentru t< t0 și g ’(t) > 0 pentru
‘ ’
t>t0 este punct de minim pentru g(t) așa că t0 este momentul optim al revânzării /casării
echipamentului iar g(t0) = minim.
3.7 OPTIMIZAREA PREȚULUI DE VÂNZARE A UNUI PRODUS AGRICOL
Se urmăreşte maximizarea venitului din vînzarea produsului agricol, a stimulării consumului de

produse agricole ca o cale principală de relansare a producţiei agricole .
Fie x preţul de vînzare variabil (lei / Kg) al unui produs agricol , fie y cantitatea variabilă din
produs , vândută într-un interval de timp de lungime T , la preţul de vânzare x şi fie z =x.y valoarea
variabilă în lei a cantităţii vândute la preţul de vânzare x .
Fie xc preţul de vânzare curent al produsului , fie yc cantitatea vândută
la preţul de vînzare curent xc şi fie zc = xc.yc valoarea în lei a cantităţii vândute la preţul de vânzare
curent xc .
Fie xp un preţ de vânzare de probă pentru testarea pieţii , pentru care avem în acelaşi interval de timp de
lungime T , cantitatea de produs vândută yp şi valoarea în lei a cantităţii vândute zp la preţul de vânzare xp.
38
Este clar că avem funcţia y = f(x) descrescătoare în raport cu x , datorită limitării puterii de
cumpărare a cumpărătorilor potenţiali .Avem z = x.f(x) .
Dorim să calculăm preţul de vânzare economic xe pentru care valoarea în lei a cantităţii
vândute ze = xe.f(xe) este maximă .
3.7 A Cazul produselor de necesitate nespecificată
În acest caz cantitatea de produs y scade direct proporţional odată cu creşterea preţului de
vînzare x , deci cantitatea de produs vândută are forma y = a.x + b cu a < 0 .
Coeficienţii a , b se găsesc din condiţiile :
yc = a.xc + b ; yp = a.xp +b deci :
a = (yp – yc ) / (xp – xc) ; b = (xp.yc – xc.yp) / ((xp – xc) (1)
Avem z = x.y = a.x2 + b.x deci z = maxim pentru z’ = 2a.x + b = 0 aşa că

xe = b /( -2.a) deci ye = b/2 şi ze = xe.ye = b2 / (-4.a) = maxim .
Folosind relațiile (1) rezultă :

x p . yc − xc . y p x p . y c − xc . y p
xe = ; ye = ; z e = xe . ye = Ma x im (2)
2.( yc − y p ) 2.( x p − xc )
Exemplul l (PRET1)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 2.5 lei / Kg în T =10 ore o cantitate yc = 8 kg
fasole VERDE pentru care a primit suma zc = 20 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 3 lei tot în T = 10 ore o cantitate
yp = 6 Kg fasole verde pentru care a primit suma zp= 18 lei.Din formulele de mai sus rezultă preţul de vînzare
economic xe = 2.25 lei /Kg cu care în T = 10 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 9 Kg fasole verde şi s-ar primi
suma maximă ze = 20.25 lei .
39
PRET PRODUS NECESITATE NESPECIFICATA(PRET1)

X =PRET VANZARE PRODUS(LEI / UNITATE PRODUS)
Y = CANTITATE PRODUS VANDUTA LA PRETUL X
Z =X.Y = VALOAREA CANTITATII VANDUTE LA PRETUL X (LEI)
NUME PRODUS :FASOLE VERDE
DATE :
PRET VANZARE CURENT (LEI/UNITATE PRODUS)
XC = 2.5
CANTITATE PRODUS VANDUTA LA PRETUL XC
YC = 8
VALOAREA CANTITATII VANDUTE LA PRETUL XC (LEI)
ZC= 20
PRET VANZARE DE PROBA (LEI/UNITATE PRODUS)
XP = 3
CANTITATE PRODUS VANDUTA LA PRETUL XP
YP = 6
VALOAREA CANTITATII VANDUTE LA PRETUL XP (LEI)
ZP= 18
REZULTATE:
COEFICIENTUL A = -4
COEFICIENTUL B = 18
PRET VANZARE OPTIM (LEI/UNITATE PRODUS)
XE = 2.25
CANTITATE PRODUS VANDUTA LA PRETUL XE
YE = 9
VALOAREA CANTITATII VANDUTE LA PRETUL XE (LEI)
ZE = 20.25 MAXIM
X Y Z
2 10 20
2.1 9.6 20.16
2.2 9.2 20.24
2.3 8.8 20.24
2.4 8.4 20.16
2.5 8 20
2.6 7.6 19.76
2.7 7.2 19.44
2.8 6.8 19.04
2.9 6.4 18.56
3 6 18
40
Exemplul 2 (PRET2)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 3 lei / Kg în T = 8 ore o cantitate
yc = 10 kg mazăre verde păstăi pentru care a primit suma zc = 30 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 4 lei tot în T = 8 ore o
cantitate yp = 7 Kg mazăre verde păstăi pentru care a primit suma zp= 28 lei.Din formulele de mai sus
rezultă preţul de vînzare economic xe = 3.17 lei /Kg cu care în T = ore , s-ar vinde cantitatea
ye = 9.5 Kg şi s-ar primi suma maximă ze = 30.08 lei .
PRET PRODUS NECESITATE NESPECIFICATA(PRET2)

NUME PRODUS: MAZARE VERDE
DATE :
XC = 3
YC = 10
ZC= 30
XP = 4
YP = 7
ZP= 28
REZULTATE:
COEFICIENTUL -3
41
A=
COEFICIENTUL
B= 19
XE = 3.17
YE = 9.5
ZE = 30.08 MAXIM
X Y Z
3 10 30
3.1 9.7 30.07
3.2 9.4 30.08
3.3 9.1 30.03
3.4 8.8 29.92
3.5 8.5 29.75
3.6 8.2 29.52
3.7 7.9 29.23
3.8 7.6 28.88
3.9 7.3 28.47
4 7 28
42
3.7 B Cazul produselor de necesitate mare
În acest caz cantitatea de produs y scade lent odată cu creşterea preţului de vînzare x , deci
cantitatea de produs vândută are forma y = a.x2 + b cu a <0 .
yc = a.xc2 + b ; yp = a.xp2 + b deci :
y p − yc x 2p .yc − xc2 . y p
a= ; b= (3)
x 2p − xc2 x 2p − xc2
Avem z = x.y = a.x3 + b.x deci z = maxim pentru z’ = 3a.x2 + b = 0 aşa că xe = (b / ( - 3a))1 / 2
2.b b
deci ye = 2b / 3 şi ze = xe . ye = . = Ma x im Avem :
3 ( −3.a )
Trebuie să avem b / ( - 3a) > 0 şi cum a < 0 , trebuie ca să avem b >0 , condiţie totdeauna
îndeplinită pentru că funcţia f este descrescătoare .
Folosind relațiile (3) rezultă :
x 2p . yc − xc2 . y p 2.( x 2p . yc − xc2 . y p )
xe = ; ye = ; z e = xe . ye = Maxim (4)
3.( yc − y p ) 3.( x 2p − xc2 )
Exemplul 3 (PRET3)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 1 leu / Kg în T =10 ore o cantitate
yc = 60 kg cartofi pentru care a primit suma zc = 60 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 1.2 lei tot în T = 10 ore o cantitate
yp = 50 Kg cartofi pentru care a primit suma zp= 60 lei..
Din formulele de mai sus rezultă preţul de vînzare economic xe = 1.1015 lei /Kg cu care în
T = 10 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 55.15 Kg cartofi şi s-ar primi suma maximă ze = 60.75 lei .
43
PRET PRODUS NECESITATE MARE(PRET3)

NUME PRODUS :CARTOFI
DATE :
XC = 1
YC = 60
ZC= 60
XP = 1.2
YP = 50
ZP= 60
REZULTATE:
COEFICIENTUL
A= -22.73
COEFICIENTUL
B= 82.73
XE = 1.10
YE = 55.15
ZE = 60.75 MAXIM
X Y Z
0.5 77.05 38.52
0.6 74.55 44.73
0.7 71.59 50.11
0.8 68.18 54.55
0.9 64.32 57.89
1 60.00 60.00
1.1 55.23 60.75
1.2 50.00 60.00
1.3 44.32 57.61
1.4 38.18 53.45
1.5 31.59 47.39
44
Exemplul 4 (PRET4)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 1.5 lei / Kg în T = 9 ore o cantitate
yc = 20 kg varză albă pentru care a primit suma zc = 30 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 2 lei tot în T = 9 ore o cantitate
yp = 14 Kg varză albă pentru care a primit suma zp= 28 lei.
T = 9 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 18.48 Kg varză albă şi s-ar primi suma maximă ze = 30.33 lei .
PRET PRODUS NECESITATE MARE(PRET4)

45
NUME PRODUS : VARZA ALBA

DATE :
XC = 1.5
YC = 20
ZC= 30
XP = 2
YP = 14
ZP= 28
REZULTATE:
COEFICIENTUL
A= -3.43
COEFICIENTUL
B= 27.71
XE = 1.64
YE = 18.48
ZE = 30.33 MAXIM
X Y Z
1.5 20.00 30.00
1.55 19.48 30.19
1.6 18.94 30.30
1.65 18.38 30.33
1.7 17.81 30.27
1.75 17.21 30.13
1.8 16.61 29.89
1.85 15.98 29.56
1.9 15.34 29.14
1.95 14.68 28.62
2 14.00 28.00
46
3.7 C Cazul produselor de necesitate mijlocie
În acest caz cantitatea de produs y scade mai întâi lent apoi brusc odată cu creşterea preţului
de vînzare x , deci cantitatea de produs vândută are forma y = 1 / (a.x2 + b ) cu punctul de
inflexiune xI = (b / 3a )1 /2
1 / yc = a.xc2 + b ; 1 / yp = a.xp2 + b deci :
1 1 1 1
− x 2p . − xc2 .
y p yc yc yp
a= ; b= (5)
x 2p − xc2 x 2p − xc2
Avem z = x.y = x / (a.x2 + b) deci z = maxim pentru z’ = ( - a.x2 + b ) / (a.x2 + b )2 = 0 aşa că

1
xe = (b / a)1 / 2 deci ye = 1 / 2b şi ze = xe . ye = = max im
2. a.b
Trebuie să avem b / a > 0 de unde xp > xc.(yc / yp)1 / 2 .

Dacă această condiţie nu este îndeplinită , trebuie să alegem alt xp .
Folosind relațiile (5) avem :
1 1
x 2p . − xc2 .
yc yp x 2p − xc2 x
xe = ; ye = ; z e = xe . ye = Maxim iar x I = e (6)
1 1 1 1 3
− 2.( x 2p . − xc2 .
y p yc yc yp
47
Exemplul 5 (PRET5)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 2 lei / Kg în T =10 ore o cantitate yc = 10 kg
conopidă pentru care a primit suma zc = 20 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 2.5 lei / Kg , tot în T = 10 ore , o
cantitate yp = 8 Kg conopidă pentru care a primit suma zp= 20 lei.
Condiţia xp > xc.(yc / yp)1 / 2 este îndeplinită .
T = 10 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 9 Kg conopidă şi s-ar primi suma maximă ze = 20.12 lei .
PRET PRODUS NECESITATE MIJLOCIE(PRET5)

NUME PRODUS:CONOPIDA
DATE :
XC = 2
YC = 10
VALOAREA CANTITATII VANDUTE LA PRETUL XC
(LEI) ZC= 20
XP = 2.5
YP = 8
ZP= 20
REZULTATE:
COEFICIENTUL A
= 0.01
COEFICIENTUL B
= 0.06
48

XE = 2.24
YE = 9.00
VALOAREA CANTITATII VANDUTE LA PRETUL XE
(LEI) ZE = 20.12 MAXIM
PUNCTUL DE INFLEXIUNE AL GFAFICULUI (X , Y)
XT = 1.29
X Y Z
1 15.00 15.00
1.2 13.98 16.77
1.4 12.93 18.10
1.6 11.90 19.05
1.8 10.92 19.66
2 10.00 20.00
2.2 9.15 20.12
2.4 8.36 20.07
2.6 7.65 19.90
2.8 7.01 19.63
3 6.43 19.29
49
Exemplul 6 (PRET6)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 4 lei / Kg în T =4 ore o cantitate yc = 4 kg
pere pentru care a primit suma zc = 16 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 6 lei / Kg , tot în T = 4 ore , o
cantitate yp = 3 Kg pere pentru care a primit suma zp= 18 lei.
Condiţia xp > xc.(yc / yp)1 / 2 este îndeplinită .
T = 4 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 2.73 Kg pere şi s-ar primi suma maximă ze = 18.09 lei .
PRET PRODUS NECESITATE MIJLOCIE(PRET6)

NUME PRODUS:PERE
DATE :
XC = 4
YC = 4
ZC= 16
XP = 6
YP = 3
ZP= 18
REZULTATE:
COEFICIENTUL A
= 0.004
COEFICIENTUL B
= 0.183
XE = 6.63
YE = 2.73
ZE = 18.09 MAXIM
PUNCTUL DE INFLEXIUNE AL GFAFICULUI (X , Y)
XT = 3.83
X Y Z
3 4.53 13.58
3.3 4.37 14.43
3.6 4.21 15.17
3.9 4.05 15.81
50
4.2 3.89 16.35

4.5 3.74 16.81
4.8 3.58 17.18
5.1 3.43 17.48
5.4 3.28 17.71
5.7 3.14 17.88
6 3.00 18.00
6.3 2.87 18.07
6.6 2.74 18.09
6.9 2.62 18.08
51
3.7 D Cazul produselor de necesitate mică
În acest caz cantitatea de produs y scade brusc odată cu creşterea preţului de vînzare x , deci
cantitatea de produs vândută are forma y = 1 / (a.x + b )2
1 / yc = (a.xc + b)2 ; 1 / yp = (a.xp + b)2 deci :
1 1 1 1
− xp. − xc .
yp yc yc yp
a= ; b= (7)
x p − xc x p − xc
Avem z = x.y = x / (a.x + b)2 deci z = maxim pentru z’ = (b – a.x) / (a.x+b)3 = 0 aşa că
xe = b / a deci ye = 1 / 2b şi ze = xe.ye = a / 2=maxim .:
Folosind relațiile (7) avem :
1 1
xp. − xc .
yc yp ( x p − xc ) 2
xe = ; ye = ; z e = xe . ye = Maxim (8)
1 1 1 1 1 1
− ( − ).( x p . − xc . )
yp yc yp yc yc yp
Exemplul 7 (PRET7)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 3 lei / Kg în T =10 ore o cantitate
yc = 10 kg căpşuni pentru care a primit suma zc = 30 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 4 lei / Kg , tot în T = 10 ore ,
o cantitate yp = 7 Kg căpşuni pentru care a primit suma zp= 28 lei.
52
T = 10 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 14.56 Kg căpşuni şi s-ar primi suma maximă ze = 30.91 lei .
PRET PRODUS NECESITATE MICA(PRET7)

NUME PRODUS : CAPSUNI
DATE :
XC = 3
YC = 10
VALOAREA CANTITATII VANDUTE LA PRETUL XC
(LEI) ZC= 30
XP = 4
YP = 7
VALOAREA CANTITATII VANDUTE LA PRETUL XP
(LEI) ZP= 28
REZULTATE:
COEFICIENTUL
A= 0.06
COEFICIENTUL B
= 0.13
XE = 2.12
YE = 14.56
VALOAREA CANTITATII VANDUTE LA PRETUL XE
(LEI) ZE = 30.91 MAXIM
X Y Z
1.9 16.22 30.81
2 15.44 30.88
2.1 14.72 30.91
2.2 14.04 30.90
2.4 12.83 30.79
2.5 12.28 30.70
2.7 11.28 30.46
2.9 10.40 30.17
3.1 9.62 29.82
3.3 8.92 29.45
3.5 8.30 29.05
3.7 7.74 28.64
3.9 7.23 28.21
4.1 6.78 27.78
4.3 6.36 27.35
4.5 5.98 26.92

53
Exemplul 8 (PRET8)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 10 lei / Kg în T = 8 ore o cantitate
yc = 3 kg afine pentru care a primit suma zc = 30 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 8 lei / Kg , tot în T = 8 ore ,
o cantitate yp = 4 Kg afine pentru care a primit suma zp= 32 lei.
T = 8 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 6.88 Kg afine şi s-ar primi suma maximă ze = 33.91 lei .
PRET PRODUS NECESITATE MICA(PRET8)

NUME PRODUS : AFINE
DATE :
54
PRET VANZARE CURENT (LEI/UNITATE PRODUS) XC = 10

CANTITATE PRODUS VANDUTA LA PRETUL XC YC = 3
VALOAREA CANTITATII VANDUTE LA PRETUL XC (LEI) ZC= 30
PRET VANZARE DE PROBA (LEI/UNITATE PRODUS) XP = 8
CANTITATE PRODUS VANDUTA LA PRETUL XP YP = 4
VALOAREA CANTITATII VANDUTE LA PRETUL XP (LEI) ZP= 32
REZULTATE:
COEFICIENTUL
A= 0.04
COEFICIENTUL
B= 0.19
PRET VANZARE OPTIM (LEI/UNITATE PRODUS) XE = 4.93
CANTITATE PRODUS VANDUTA LA PRETUL XE YE = 6.88
VALOAREA CANTITATII VANDUTE LA PRETUL XE (LEI) ZE = 33.91 MAXIM
X Y Z
4 8.39 33.55
4.5 7.52 33.84
5 6.78 33.91
5.5 6.15 33.81
6 5.60 33.59
6.5 5.12 33.27
7 4.70 32.89
7.5 4.33 32.46
8 4.00 32.00
8.5 3.71 31.52
9 3.45 31.02
9.5 3.21 30.51
10 3.00 30.00
10.5 2.81 29.49
11 2.64 28.99
55
3.8 OPTIMIZAREA PREȚULUI DE VÂNZARE PENTRU N PRODUSE AGRICOLE
Se urmăreşte maximizarea venitului din vînzarea produselor agricole, a stimulării consumului de produse
agricole ca o cale principală de relansare a producţiei agricole .
În această secţiune vom maximiza venitul din vânzarea a n produse concurenţiale în aceeaşi piaţă
de desfacere.
Pentru simplificare vom aborda numai cazul în care cele n produse sunt toate de necesitate
nespecificată .
Fie x1,…,xn preţurile de vânzare ale celor n produse.
Valoarea în lei a cantităţilor vândute din cele n produse este :
n n n
z =  d ijxixj +  c i xi
i =1 j =1 i =1
Fie D= [dij] (1 i n ; 1 j n ) matricea simetrică de ordin n a coeficienţilor termenilor de grad 2

din z, fie c = (ci) (1 i n) vectorul –coloană cu n componente al coeficienţilor termenului de grad 1
din z şi fie X = (xi) (1 i n) vectorul –coloană cu n componente al necunoscutelor.
Despre matricea D se presupune a fi negativ definită deci are toate valorile proprii strict negative(vezi
secţiunea 1.1.2 , punctul D) deci funcţia y are un maxim pentru vectorul –coloană cu n componente
strict pozitive X0 = - (1/2).D-1.c adică vectorul preţurilor celor n produse,
care asigură cea mai mare valoare în lei a vînzărilor.
Pentru matricea D presupunem a fi îndeplinite şi condiţiile: dii < 0 ; (i=1,…,n) (cele n produse sunt
autoconcurenţiale) . Pentru dij (i ≠ j) avem cazurile :
dij < 0 dacă produsele cu numerele i şi j sunt concurenţiale (de exemplu legume diferite) ;
dij > 0 dacă produsele cu numerele i şi j sunt complementare (de exemplu legume şi fructe) ;
dij = 0 dacă produsele cu numerele i şi j sunt independente (de exemplu pâine şi legume)
Fie r numărul coeficienţilor dij ≠ 0 deci în funcţia z avem m= n + r coeficienţi necunoscuţi dij , ci
56
necunoscuţi care se vor determina experimental alegând m seturi de preţuri de probă (x1i,…,xni) ;(i=1,…,m)
(inclusiv setul de preţuri curente) care vor aduce m valori ale valorii vânzărilor z1,…,zm . Se obţine astfel un
sistem liniar de m ecuaţii cu m necunoscute nenule dij , ci .
Desigur pentru a rezolva sistemul liniar vom transforma matricea necunoscutelor dij în vector
Exemplul 9 (PRET9)
Fie două produse concurenţiale : mere ionatan şi mere golden.
Un vânzător a vândut într-o piaţă cu preţul curent xc = 2.5 lei / Kg în T = 3 zile , o cantitate yc = 30 kg
mere ionatan pentru care a primit suma zc = 75 lei .
În continuare a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 3 lei / Kg tot în T = 3 zile , o cantitate
yp = 25 Kg mere ionatan pentru care a primit suma zp= 75 lei.Din formulele din secţiunea 2.1.3, punctul 6a)
rezultă a = -10 ; b = 27.5 deci preţul de vînzare economic xe = 2.75 lei /Kg cu care în T = 3 zile , s-ar vinde
cantitatea ye = 27.5 Kg mere ionatan şi s-ar primi suma maximă ze = 75.625 lei .
Un alt vânzător a vândut în altă piaţă cu preţul curent xc = 3 lei / Kg în T = 3 zile , o cantitate yc = 20 kg
mere golden pentru care a primit suma zc = 60 lei .
În continuare a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 3.5 lei / Kg tot în T = 3 zile , o cantitate
yp = 17 Kg mere golden pentru care a primit suma zp= 59.5 lei.Din formulele din secţiunea 2.1.3, punctul 6a)
rezultă a = - 6 ; b = 19 deci preţul de vînzare economic xe = 3.17 lei /Kg cu care în T = 3 zile , s-ar vinde
cantitatea ye = 19 Kg mere golden şi s-ar primi suma maximă ze = 60.17 lei .
Dacă cei doi vânzători ar vinde produsele lor în aceeaşi piaţă , merele ionatan şi golden fiind produse
concurenţiale , valoarea totală a vânzărilor celor două soiuri de mere este mai mică decât valoarea vânzărilor
pentru fiecare soi în parte adică z1 = (-10x12 + 55 x1 ) şi respectiv z2 = (- 6x22 + 39 x2 ) , avînd forma :
(1) z = (-10x12 + 55 x1 ) + (- 6x22 + 39 x2 ) + (2 a12 x1x2 ) cu a12 < 0 .
Dacă cele două produse ar fi fost complementare (de exemplu mere şi pere) am fi avut a12 > 0 .
Valoarea coeficientului de concurenţă a12 se determină astfel :
Cei doi vînzători vând soiurile lor de mere în aceeaşi piaţă cu preţurile x1c = 2.5 lei / Kg mere ionatan şi
respectiv x2c = 3 lei / Kg mere golden timp de T = 3 zile şi volumul vânzărilor împreună este zc = 115.05 lei
.Înlocuim pe x1 cu 2.5 , x2 cu 3 şi z cu 115.05 în relaţia (1) şi găsim a12 = -1.33 deci valoarea vânzărilor
ambelor soiuri de mere în aceeaşi piaţă are forma:
(2) z = (-10x12 + 55 x1 ) + (- 6x22 + 39 x2 ) + (- 2.66 x1x2 )
Anulăm derivatele parţiale ale lui z în raport cu x1 şi x2 :
z / x1 = -20x1 + 55 – 2 .66x2 = 0 ; z / x2 = -12x2 + 38 – 2.66x1 = 0
Soluţia acestui sistem liniar este x1e = 2.4 lei / Kg mere ionatan ; x2e = 2.64 lei / Kg mere golden .
Această soluţie este punct de maxim pentru funcţia z deoarece :
2z / x12 = - 20 < 0 ; 2z / x22 = -12 < 0 şi 2z / x1x2 = -2.66 deci :
 = (2z / x12). (2z / x22) – [(2z / x1x2)]2 = (-20).(-12)- (-2.66)2 > 0 .
Valoarea maximă a volumului vânzărilor pentru cele două soiuri de mere împreună , se obţine
din relaţia (2) , înlocuind pe x1 cu 2.4 şi pe x2 cu 2.64 şi găsim ze = 118.69 lei = Maxim.
Valoarea volumului vânzărilor pentru merele ionatan este z1 = (-10x12 + 55 x1 ) + (- 1.33 x1x2 )
iar valoarea volumului vânzărilor pentru merele golden este z2 = (- 6x22 + 39 x2 ) + (- 1.33 x1x2 )
Pentru x1 = 2.4 şi x2 = 2.64 avem z1e = 65.97 lei şi z2e = 52.72 lei iar ze = z1e+z2e =118.69 lei.
Volumul vânzărilor pentru merele ionatan este y1 = (-10x1 + 55 ) + (- 1.33 x2 ) iar volumul vânzărilor pentru
merele golden este y2 = (- 6x2 + 39 ) + (- 1.33 x1 ) . Pentru x1 = 2.4 şi x2 = 2.64 obţinem valorile optime ale
volumelor vânzărilor : y1e = 27.49 Kg mere ionatan ; y2e = 19.97 Kg mere golden .
3.9 FUNCŢII DE PRODUCŢIE ÎN AGRICULTURĂ

Cap 3. MODELE DE OPTIMIZARE NELINIARE IN AGRICULTURA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap 3. MODELE DE OPTIMIZARE NELINIARE IN AGRICULTURA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

CAPITOLUL 3 MODELE NELINIARE DE ALOCARE OPTIMĂ A RESURSELOR ÎN

3.1 PRODUCȚII FIZICE / VALORICE ȘI OPTIME ÎN AGRICULTURA

În agricultură factorii sau resursele de producție se impart în două categorii distincte:

A. PRODUCȚII AGRICOLE FIZICE

B) PRODUCȚII AGRICOLE VALORICE (LEI)

C) INDICATORI AI PRODUCȚIEI AGRICOLE

D) INDICATORI AI PROFITULUI AGRICOL

P ' ) / (Variația cheltuielilor totale cu 1 leu C ' )

A. Optim de echilibru (RMP=MAXIM)

2. Intervalul de saturație economică [XM ; XE] în care venitul suplimentar,cheltuielile

B. Optim economic (PROFIT= MAXIM)

4. Intervalul de declin tehnico-economic [XT ; XR] în care venitul suplimentar scade,

3.2 UN FACTOR ȘI UN PRODUS

1) M=1 produs (Porumb)

ANALIZA ECONOMICA PORUMB FERTILIZAT CHIMIC(F1P1E1)

REZULTATE : YS= A3*X^3+A2*X^2+A1*X

150 505.06 404.05 175.25 228.80

2.1 PRODUCTII-MARTOR(Se realizează pentru X= 0 Kg NPK/ha)

Producţia fizică-martor Y0 = 40000kg porumb ;

2.2 INDICATORI AI PRODUCȚIEI-MARTOR

III. MAXIME ÎN ALOCAREA DE RESURSE

MAXIME MAXIM MAXIM

2.1 PRODUCTII-MARTOR (Se realizează pentru X= 0 Kg NPK/ha)

2.2 INDICATORI AI PRODUCȚIEI-MARTOR

III. MAXIME ÎN ALOCAREA DE RESURSE

MAXIME MAXIM MAXIM

PRODUCȚIE FIZICĂ TOTALĂ YG 19989 Kg grâu 20312 Kg grâu=Maxim

3.3 DOI FACTORI-UN PRODUS

2.1 PRODUCTII-MARTOR( Se realizează pentru X1= 0 kg NPK/ ha ; X2 = 0 m3 apa irigatie)

2.2 INDICATORI AI PRODUCTIEI-MARTOR

III. MAXIME ÎN ALOCAREA DE RESURSE

cheltuieli cu apa din irigare/1 % creștere

II.REZULTATE-MARTOR( X1= 0 kg N/ ha ; X2 = kg P / ha)

III. MAXIME ÎN ALOCAREA DE RESURSE

MAXIME MAXIM MAXIM

ar menține același profit ar menține același profit

3.4 UN FACTOR-DOUĂ PRODUSE

1) M = 2 produse : Y1 = Grâu(Kg/ha) ; Y2 = Porumb(Kg/ha)

II.REZULTATE-MARTOR( X1= 0 kg NPK/ ha grâu; X2 = 0 kg NPK / ha porumb)

III. MAXIME ÎN ALOCAREA DE RESURSE

VENIT SUPLIMENTAR VS 14663 lei 15359 lei=Maxim

creștere cheltuieli cu fertilizat/1 % creștere

II.REZULTATE-MARTOR( X1= 0 m3 apă/ ha floarea soarelui; X2 = 0 m3 apă/ ha porumb)

2.2 INDICATORI AI PRODUCTIEI-MARTOR

III. MAXIME ÎN ALOCAREA DE RESURSE

=56.7 % din YUG1; =57.5 % din YUG1;

porumb/1 % scădere apă porumb/1 % scădere

3.5 STOCURI OPTIME

- Stocuri de produse agricole vegetale în silozuri ;

Stocarea bunurilor materiale , numite convenţional şi articole , presupune comandarea şi transportarea

3.5 A Stocuri cu aprovizionare instantanee (EN GROS =MULT SI RAR)

Cu privire la modul de aprovizionare cu articole , vom presupune că aprovizionarea se face

Intensitatea cererii este λ = (N / T ) articole / unitate de timp .

Dar k = N / n ; u = m.(T / N ) şi t - u = (n-m).( T / N ) aşa că vom minimiza funcţia de

deci în adevăr avem un minim .

n 0 = [(2.N.ca) / (T2 .cs )]1 / 2 . (1 / ρ1 / 2 ) = 15.83 tone planificate pe serie .

STOC OPTIM EN GROS(STOC1BIS)

STOC OPTIM EN GROS(STOC2)

3.5 B Stocuri optime cu aprovizionare treptată(EN DETAIL=PUTIN SI DES)

Cheltuelile totale minime pe unitatea de timp sunt f0 = f (s0, u0) .

care este punct de minim . Valoarea minimului este f0 = f(u0)

STOC OPTIM EN DETAIL(STOC3)

COST STOCARE(LEI/TONA.ZI) CS = 0.5

REZULTATE : YS= A3X^3+A2X^2+A1*X