terminologie parametri

diagrame de stare

Curs 3

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 1

Pentru analiza fenomenelor de transfer, este
necesară cunoaşterea unei terminologii
legate de procesele în care au loc
cunoaşterea sau calcularea parametrilor şi a
mijloacelor pentru uşurarea muncii, în
vederea determinării parametrilor
caracteristici unui proces.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 2

 TIPURI DE PROCESE
SI REGIMURI DE
LUCRU

 Procesele sau
operaţiile
– continue (alimentare şi
evacuare continuă)
– discontinue (pe şarjă)

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 3

  Funcţionarea
utilajului
– în regim staţionar (valori
constante ale parametrilor)
→ iniţierea regimului -
tranzitoriu
– în regim nestaţionar –
variaţia parametrilor în
timpul funcţionării
instalaţiei

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 4

  Procesele continue în
regim staţionar
- posibilitatea realizării
unei mecanizări şi
automatizări complete
a procesului tehnologic;
- asigurarea unei producţii
omogene cu posibilităţi
de îmbunătăţire a
calităţii;
- reducerea spaţiului
ocupat de utilaje.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 5

Factori ce trebuie urmăriţi
 cantitatea produsului
 calitatea produsului
 eficienţa instalaţiei - (randamentul) = ceea ce
se obţine/ ceea ce se consumă (η)
 gradul de transformare (ex.: reacţii chimice)
 consumul specific =
cantitatea de materie
primă folosită /
cantitatea de produs
finit obţinut
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 6
STARILE MATERIEI

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 7

Caracterizarea starilor materiei
 Solidele = corpuri cu dimensiuni şi forme
bine definite, a căror principală caracteristică
este rigiditatea.
• Sunt obiect de studiu al mecanicii corpurilor
rigide, modificată prin legile elasticităţii
pentru corpurile care nu pot fi considerate
perfect rigide.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 8

 FLUIDE
 Fluidele = corpuri caracterizate prin:
– mobilitate mare,
– rezistenţă la rupere practic nulă,
– deformaţie uşoară (sunt lipsite de formă
proprie).
• Principala proprietate a acestor corpuri
este fluiditatea.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 9

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 10
 FLUIDE
 Starea fluidă a materiei –
interesantă în special pentru
problemele de bilanţ energetic şi
transferul cantităţii de mişcare –
starea lichidă, gazoasă şi chiar solidă
amestecată cu lichid sau gaz dacă se
respectă proprietăţile fluidelor.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 11

 Proprietăţile stării lichide
 mobilitatea nelimitată a particulelor;
 lipsa aproape completă a rezistenţei la rupere;
 posibilitatea de a lua forma spaţiului care i se pune
la dispoziţie;
 materia în stare lichidă este puţin compresibilă şi
are dilatare termică redusă, ceea ce face ca
densitatea, respectiv greutatea specifică a lichidelor
să varieze puţin cu temperatura şi presiunea;
 au proprietatea de a forma o suprafaţă
liberă în contact cu un gaz, sau o suprafaţă
de separare în contact cu un alt lichid nemiscibil.
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 12
Lichid ideal
 lipsa totală a
compresibilităţii şi a
dilatării termice ceea ce
are drept consecinţă
densitate şi greutate
specifică constante;
 elasticitatea infinit de
mare;
 coeficientul de frecare
internă nul.
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 13
 Starea gazoasă
 gazele nu au formă şi volum determinat
(ocupă spaţiul avut la dispoziţie);
 uşor compresibile şi expansibile;
 se dilată mult odată cu creşterea temperaturii.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 14

 Comparatie lichid/gaz

 Comportarea macroscopică diferită a gazelor

şi lichidelor = diferenţa dintre forţele de atracţie
intermoleculare şi distanţa medie dintre molecule.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 15

 „Gaz ideal”
 → caracterizat de ecuaţia de stare Clapeyron –
Mendeleev p·V = ν·R·T
 R = 8314 J/mol·K = constanta universală a
gazelor;
V = volum molar;
ν = numărul de moli.
 Gazele reale
(ecuaţia de stare a
gazelor ideale → ajustată
de Van der Waals):
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 16
 Gazele reale

Ecuaţia de stare a
gazelor ideale → ajustată
de Van der Waals:
(p +
a
V2
) · (V – b) = υ·R·T

a
(p + 2 ) · (V – b) = υ·R·T
V

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 17

 Diferenţa Lichid - Gaz
Diferenţa nu este distinctă:
• Modificând parametrii de
stare (P, T) trecerea unui
lichid în fază de vapori se
poate face fără apariţia
unei suprafeţe libere şi fără
a-l fierbe.
• Acest fenomen are loc în
Diagrama de stare a CO2
punctul critic, caracterizat
de parametrii critici (Pcr,
Tcr), punct în care
proprietăţile lichidului şi
vaporilor sunt identice.
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 18
Reologia
 Reologia este știința ce studiază
interdependența între solicitările mecanice,
răspunsul corpurilor și proprietățile acestora.
Această știință stabilește modelele matematice
care descriu comportamentul corpurilor supuse
la solicitări. Acest comportament este
determinat de dependența dintre forțe
(solicitări) și răspuns (deformare, de exemplu).
 O forță sau un sistem de forțe aplicat unui
corp conduce la mișcarea acestuia.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 19

Reologia
 Mișcarea corpului poate consta în deplasări
(translație sau/și rotație) sau/și deformari
(modificarea formei sau/și volumului). În
general, deplasarea nu modifică poziția relativă
a elementelor ce formează corpul, dar modifică
poziția acestuia, în raport cu un sistem de
referință exterior. Deformarea determină
modificarea poziției relative a elementelor
constituiente.
 Deformarea, în cazul solidelor, are loc până la
atingerea echilibrului între forțele interne și
externe.
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 20
 Reologia
 Gradul de deformare se schimbă continuu în
timp pentru fluide care nu ajung la o
deformație de echilibru. Curgerea este
fenomenul în care deformația crește continuu și
nu se mai recuperează după îndepărtarea
forței. Curgerea are un rol important în
majoritatea operațiilor specifice tehnologiilor
alimentare, a tehnologiilor de sinteză și
prelucrare a polimerilor etc.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 21

 CARACTERE REOLOGICE.
VÂSCOZITATE.FLUIDITATE
Corpurile din natură, sub aspectul comportării lor la
acţiunea solicitărilor pot să aibă trei proprietăţi:
elasticitate, plasticitate, vâscozitate. Aceste trei
proprietăţi reunite, duc la diferite comportări ale
materiei.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 22

 Elasticitatea

Proprietate a unor corpuri de a-și

reveni la forma inițială după ce au
fost momentan deformate.
◊ Teoria elasticității = capitol al
mecanicii care se ocupă cu
determinarea stării de tensiune și
de deformație a corpurilor elastice
supuse acțiunii unor sarcini
exterioare.
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 23
 Plasticitatea
Proprietate a unui material de a căpăta diferite
forme prin modelare.
◊ Teoria plasticității = disciplină care studiază
repartiția tensiunilor și a deformațiilor dintr-un
corp supus modificărilor plastice.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 24

 Vascozitatea

 Vascozitatea este marimea care exprima frecarea

interna intr-un fluid. Aceasta frecare apare la
deplasarea aparenta a doua straturi diferite
obtinute prin sectionarea debitului de fluid.
 Cu cat frecarea este mai mare , cu atat este mai
mare forta necesara pentru a deplasa cele doua
straturi. Fluidele mai vascoase au nevoie de o forta
F mai mare pentru a se deplasa. Asadar
vascozitatea reprezinta o rezistenta la curgere.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 25

 Solidul perfect rigid (fără
elasticitate) se numeşte
solidul EUCLID
 Fluidul perfect plastic se numeşte
fluidul lui VENANT
 Fluidul perfect elastic se
numeşte fluidul lui HOOKE
 Fluidul perfect vâscos se
numeşte fluidul lui NEWTON
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 26
 P

vâscoplastice vâscoelastoplastice elastoplastice

V E
vâscoelastice
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 27
Sub aspectul caracterelor reologice şi în special
al relaţiei între efortul tangenţial unitar şi
deformarea la curgere (gradientul de viteză)
fluidele se împart în 2 categorii:

 fluide newtoniene
 fluide nenewtoniene.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 28

 Fluid newtonian F = η·A· d
dl

Respectă legea lui

Newton:
pentru a avea un gradient de viteză
între 2 straturi ale fluidului, este
necesar să dv
se aplice o forţă
F = η·A·
tangenţială dl F, situată în planul
suprafeţei A dintre straturi, care să
deplaseze straturile paralele între ele.
F d
Introducând efortul tangenţial unitar: = σ, relaţia devine: σ = η ·
A dl
η = vâscozitate dinamică =coeficient de proporţionalitate caracteristic fluidului şi
independent de gradientul de viteză.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 29

 Fluide nenewtoniene
= fluidele care nu respectă
legea lui Newton
 Deviaţii mai mari sau
mai mici se întâlnesc în
special în cazul fluidelor cu
moleculă mare, al
topiturilor sau al
suspensiilor lichide, în
special în cazul în care
particulele se umflă sau se
asociază cu lichidul.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 30

 Fluide nenewtoniene
Fluidele nenewtoniene cunoscute sub denumirea
de normal vâscoase datorită abaterilor de la
legea lui Newton nu se mai pot caracteriza prin
vâscozitate, ci printr-o noţiune mai generală:
CONSISTENŢA
http://www.youtube.com/watch?v=f2XQ97XHj
Vw

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 31

Fluide nenewtoniene
Din punct de vedere reologic:
 fluide nenewtoniene cu
caractere independente de timp;
 fluide nenewtoniene cu
caractere dependente de timp;
 fluide vâscoelastice.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 32

 Fluide Nenewtoniene independente de timp
dw
dl dilatante

newtoniene
pseudoplastice

plastice reale

Bingham

σo σo
σ

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 33

Exemple
 Fluide plastice Bingham: brânzeturi
topite la temperatură normală, pastă
moale de brânză, pastă de carne.
 Fluide plastice reale (între fluidele
Bingham şi fluidele pseudoplastice):
pentru a începe să curgă ele au nevoie de
un efort tangenţial limită, apoi devin din
ce în ce mai moi pe măsură ce creşte
efortul tangenţial unitar.
Produse alimentare: untura, seul,
plantolul, maioneza între anumite limite.
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 34
 Fluide nenewtoniene cu
caractere dependente de timp
Comportarea lor la curgere variaza cu durata
efortului în sensul de exercitare.
Ele se împart în 2 grupe:
 fluide tixotropice (Un lichid care devine mai
puțin vâscos prin agitare. Vopseaua și
cernelurile tipografice sunt fluide tixotropice)
 fluide reopectice ( solutiile care se comporta
invers – ex. Sol de cauciuc – prenandezul)

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 35

dv
dl

reopectice

tixotropice

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 36

 Fluidele tixotropice se comportă oarecum
asemănător cu fluidele pseudoplastice. La
acestea, vâscozitatea aparentă descreşte atât în
funcţie de mărimea efortului tangenţial unitar
cât şi de durata de acţiune la temperatură
constantă.
 Acest comportament se explică prin ruperea
succesivă în timp a unor legături structurale şi
formarea altora tinzându-se către un echilibru.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 37

 Tixotropia e oarecum reversibilă, dar pe altă relaţie
între σ şi gradientul de viteză.
 Fluidele tixotropice: piure de fructe (mere),
maioneză între anumite limite.
 Fluidele reopectice se comportă aproape ca cele
dilatante. La început curg mai repede şi apoi din ce
în ce mai
incet.(http://www.youtube.com/watch?v=S8gP3yW
sloc Ex.: oleaţi, alginaţi, soluţii de bentonită.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 38

 Fluidele vâscoelastice = prezintă proprietăţi
suprapuse. La ele apare şi o pseudovâscozitate
(consistenţă) ca la lichide şi elasticitate ca la solide.
 Ex.: aluaturi din făină bogată în gluten, suspensii
soluţii în medii cu vâscozitate mare.
 Corpuri elastoplastice: creme de patiserie, aluaturi
zaharoase.
 Fluide vâscoelastoplastice: gelatină.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 39