VÂSCOZITATEA -

CARACTERISTICĂ REOLOGICĂ A FLUIDELOR

CARE APARE ÎN PROBLEME DE BILANŢ
ENERGETIC ŞI TRANSFER DE CANTITATE DE
MIŞCARE

Curs 4

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 1

 VÂSCOZITATEA
 Vâscozitatea reprezintă proprietatea unui fluid de a
prezenta tensiuni interioare tangenţiale la orice
element de secţiune care separă două porţiuni de
fluid în mişcare de alunecare una faţă de alta.
 În cazul fluidelor Newtoniene, forţa de frecare
internă la deplasare a două straturi vecine, unul faţă
de celălalt, este direct proporţională cu viteza de
deplasare, cu suprafaţa de contact dintre cele două
straturi şi invers proporţională cu distanţa dintre
planurile de deplasare.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 2

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 3
 F dv
   
A dx
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 4
 dw F dw
F   A ;    
dl A dl

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 5

 unde: η este vâscozitatea dinamică; <η> = <Pa · s>SI =
<poise (g/s·cm)>CGS
În tehnică, vâscozitatea cinematică este dată de
relaţia: 
 ;

<ν> = <m2/s>SI = <stokes (cm2/s)>CGS

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 6

 Aparatele de măsură -
vâscozimetre
 ENGLER, UBELOHDE, BOSTWICK

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 7

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 8
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 9
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 10
http://chemistrynetwork.pixel-
online.org/TRS_scheda.php?art_id=98

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 11

 Principiul de măsurare pt.
majoritatea
vâscozimetrelor -
determinarea vitezei de
deplasare a unui corp care
cade liber într-un fluid sau
a vitezei de deplasare a
fluidului printr-un canal
de dimensiuni cunoscute

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 12

 Vascozimetrul XL7 face parte din clasa
instrumentelor vibrationale sau rezonante. Ele
lucreaza prin generarea de unde de un anumit tip.
 Vascozitatea este o masurare de efort tangential
unitar. Asadar tipul undelor este generat de acest
efort tangential unitar.
 Pentru ochiul liber nimic nu se misca. Elementul
sensibil este imersat in fluid si incepe sa se miste la
nivel microscopic la frecvente inalte. Aceasta este
denumita “rezonanta”. Deoarece eforturile
tangentiale ale senzorului se manifesta prin lichid ,
energia se pierde catre fluid datorita vascozitatii
acestuia.
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 13
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 14
 Influenta unor parametri
 Vâscozităţile dinamică şi
cinematică sunt date în tabele,
nomograme şi diagrame, sub
formă de caracteristici de
material.
 Vâscozitatea gazelor variază
proporţional cu temperatura şi
este independentă de presiune.
 Vâscozitatea lichidelor variază
invers proporţional cu
temperatura.
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 15
  Pentru gaze, relaţia este:
n
T 
   0   
 T0 

unde: η0, T0 = la temperatura de 0ºC;

n = funcţie de gaz.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 16

 GAZE ŞI VAPORI
 Gazele pot fi permanente sau sub
formă de vapori (în anumite
condiţii de temperatură şi de
presiune).
 Fiecare substanţă lichidă sau
solidă trece în stare de vapori
(gazoasă) la o anumită presiune
şi temperatură, fie prin evaporare
(cazul lichidelor), fie prin
sublimare (cazul solidelor);

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 17

Vaporii

 vapori saturaţi uscaţi – care au aceeaşi

presiune şi temperatură cu lichidul din care
provin la fierbere;
 vapori supraîncălziţi – cu temperaturi mai
mari decât temperaturile de saturaţie;
 vapori umezi – care reprezintă un amestec de
vapori saturaţi şi picături de lichid saturat.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 18

 Vapori umezi (am. bifazic)
 Vaporii umezi sunt caracterizaţi de un TITLU
de vapori care reprezintă fracţia de vapori pe
care o conţine amestecul. Exemplu: pentru
lichidul la saturaţie, titlul este egal cu 0, în timp
ce, pentru vaporii saturaţi uscaţi titlul de vapori
este egal cu 1; vaporii umezi au titlul cuprins
între 0 şi 1.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 19

Mărimile de stare pentru
starea gazoasă sau de vapori

 Presiunea – în SI se măsoară în pascali: 1 Pa =

1 N/m2 iar în tehnică în: atmosferă tehnică
(at), atmosferă normală (atm), milimetri
coloană apă sau mercur (mmH2O, mmHg),
kgf/m2, bar, torr; ecuaţia dimensională este:
ML-1T-2.
 Presiunea absolută este presiunea măsurată
pe scara a cărei origine este vidul absolut.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 20

 Suprapresiunea sau presiunea efectivă
reprezintă diferenţa de presiune între
interiorul şi exteriorul unui recipient (mediul
ambiant se consideră la presiune
atmosferică). În practică se foloseşte un
termen impropriu - contrapresiune.
1 psi = 6,89 Pa

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 21

 Vidul, depresiunea sau vacuumul reprezintă
diferenţa de presiune între presiunea
atmosferică şi presiunea absolută dintr-un
recipient, când aceasta este mai mică decât
presiunea atmosferică.
 Presiunea de saturaţie sau tensiunea de
vapori este o caracteristică a lichidelor care
emit vapori în mediu, fiind dependentă de
natura substanţei şi de curba suprafeţei
lichidului. Ea reprezintă presiunea maximă la
care pot ajunge vaporii şi gazul de deasupra
lichidului atunci când lichidul este sub
temperatura de fierbere, la presiunea de
lucru.
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 22
 Când faza de vapori are presiunea mai mică
decât presiunea de saturaţie (pS), atunci
presiunea de vapori (pv) este presiunea
parţială cu care intervine faza de vapori în
presiunea totală.
 Legea lui Raoult: presiunea parţială a
componentului A din amestec este egală cu
presiunea de saturaţie a acestui component la
temperatura dată, înmulţită cu fracţia molară
a componentului respectiv.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 23

 p A  p SA  x A

unde: pA = presiunea parţială a componentului A;

pSA = presiunea de saturaţie a componentului A;
xA = fracţia molară a componentului A.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 24

AMESTECURI GAZE – VAPORI
 Legea lui Dalton: suma presiunilor parţiale ale
componenţilor unui amestec este egală cu
presiunea totală.
n
 pi  p
i 1

Legea lui Amagat: suma volumelor parţiale ale

componenţilor unui amestec este egală cu
volumul total.
n
 Vi  V
i 1

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 25

Legea gazelor ideale:

p V  nt  R  T

unde: nt = numărul total de moli;

 R = constanta universală a gazelor ideale;
 T = temperatura termodinamică;
 p = presiunea;
 V = volumul ocupat de gaz.
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 26
  Pe componente:

pi  V  ni  R  T

Gazele care au în amestec vapori de apă se

numesc gaze umede. Un exemplu uzual este aerul
umed, care are numeroase aplicaţii tehnice şi
meteorologice
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 27
Aer umed
 p = presiunea
totală;
 pv =
presiunea
parţială a
vaporilor sau
presiunea de
vapori;
 pS =
presiunea de
saturaţie a
vaporilor;

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 28

 Aer umed –diagrama Mollier
 x = conţinutul de umiditate al
aerului;
 tu = temperatura
termometrului umed (la
intersecţia entalpiei punctului
cu φ = 100%)
 trouă = temperatura punctului
de rouă (temperatura la care
încep să condenseze vaporii de
apă); pe diagramă se află la
intersecţia lui x constant cu φ =
100%.
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 29
Fluide frigorifice
 diagrama t – S
 diagrama lg p – h sau lg p – i.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 30

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 31
 BILANŢURI
Bilanţurile urmăresc respectarea principiului
conservării. În tehnică, se realizează două
bilanţuri:
• bilanţul materialelor (conservarea
materiei);
• bilanţul energetic (conservarea energiei),
având ca formă particulară bilanţul caloric.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 32

Bilanţuri de materiale

Într-un proces tehnologic

este foarte importantă
cunoaşterea cantitativă şi
calitativă a materialelor
care intervin.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 33

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 34
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 35
Principiul conservării materiei:

M ex  M i  M r  M ie  M p

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 36

Explicitare marimi:

 Mex = materiale existente;

 Mi = materiale introduse pe parcurs;
 Mr = materiale rămase;
 Mie = materiale ieşite pe parcurs;
 Mp = materiale pierdute la prelucrare.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 37

Regim nestaţionar

A  M i  M ie  M p   M  M r  M ex

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 38

Explicitare marimi:

 A = acumulare
 Mex = materiale existente;
 Mi = materiale introduse pe parcurs;
 Mr = materiale rămase;
 Mie = materiale ieşite pe parcurs;
 Mp = materiale pierdute la prelucrare.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 39

Regim staţionar
M = 0 (Acumulare nulă) şi deci:

M i  M ie  M p

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 40

 Bilanţul de materiale
 general sau total (pe toată
instalaţia);
 parţial (pe un utilaj sau operaţie sau
pe un component).

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 41

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 42
 Graficul circulaţiei
materialelor pentru o
instalaţie de evaporare cu
triplu efect şi prelevări de
abur

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 43

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 44
 Explicitare marimi:
 S, S1, S2, S3 = soluţia supusă concentrării;

 A1, A2, A3 = vapori eliminaţi prin concentrare;

 V2, V3 = vapori care se duc la efectul următor;

 E1, E2 = vapori care ies din sistem.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 45

Condiţii pentru întocmirea
corectă a unui bilanţ de
materiale:
 să se analizeze şi să se înţeleagă bine procesul
şi să se întocmească o schemă a desfăşurării
procesului cu marcarea tuturor intrărilor,
ieşirilor şi punctelor de transformare;
 să se folosească preferenţial ecuaţii de bilanţ
cu termeni rezultaţi din analize de laborator
(bilanţuri parţiale) decât termeni rezultaţi din
măsurarea cantităţii.
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 46
 să se ia ca bază de referinţă componenţi care
rămân neschimbaţi în timpul procesului;
 componenţii luaţi ca bază de referinţă să fie
în cantitate mai mare decât ceilalţi pentru a
avea erori cât mai mici;
 în probleme în care intervine aerul (sau alt
gaz) umed, umiditatea să fie considerată
separat, deoarece depinde foarte mult de
temperatură, iar cantităţile să fie mereu
exprimate masic;

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 47

 dacă în proces apar reacţii chimice sau
biochimice, la rezolvarea problemelor de
bilanţ de materiale trebuie să se ţină seama
de rapoartele stoechiometrice care rezulta
din reacţia respectivă;
 în general, se scrie o ecuaţie de bilanţ de
materiale care reprezintă de fapt principiul
conservării masei.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 48

 Bilanţuri calorice
Bilanţul caloric urmăreşte consumurile de
căldură care apar într-un utilaj, o instalaţie
sau instalaţiile pentru realizarea unui proces
tehnologic. Prin bilanţ caloric se determină:
 consumurile de energie calorică;
 consumul specific de energie calorică;
 consumul de purtători de căldură;
 pierderile de căldură.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 49

Conservarea energiei
calorice este exprimată prin
relaţia:

Qex  Qi  Qie  Qr  Q p

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 50

Explicitare marimi
 Qex = cantitatea de energie existentă;
 Qi = cantitatea de energie intrată;
 Qie = cantitatea de energie ieşită;
 Qr = cantitatea de energie rămasă;
 Qp = cantitatea de energie pierdută.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 51

Graficul circulaţiei căldurilor
- diagrama Sankey.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 52

 Bilanţul caloric
 se poate stabili pe o şarjă la procesele discontinue
sau raportat la unitatea de timp pentru regimul
continuu.
 Formele sub care se introduc energiile calorice în
bilanţul caloric pot fi:
 călduri sensibile;
 călduri latente;

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 53

 Bilanţul caloric
 călduri transmise prin conductivitate, convecţie
sau radiaţii pe bază de transfer de căldură;
 călduri de reacţie;
 călduri provenite din transformări ale gazelor sau
din transformarea energiei electrice în energie
calorică.

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 54

 Căldurile sensibile sunt căldurile care modifică
starea termică a corpurilor fără să modifice starea
lor fizică.
 Căldurile latente sunt căldurile care modifică
starea fizică a corpurilor, fără să modifice starea lor
termică.
Ele se exprimă împreună prin utilizarea entalpiei
substanţei respective prin relaţia:

Q  M i  M h

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 55

Explicitare marimi

Q = cantitatea de caldura cedata sau primita de

sistem in Kj;
M = masa corpului (substanţei) sau debitul
masic (kg);
i sau h = entalpia specifică a substanţei sau
entalpia unităţii de cantitate de substanţă
(kJ/kg).

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 56

Caldura
sensibila Q  M  c  t

Caldura Q  M L
latenta
Q = caldura cedata sau primita, in Kj
M = masa (kg);
c = căldura specifică medie (kJ/kg·ºC);
Δt = diferenţa de temperatură (ºC);
L = căldura latentă a unităţii de cantitate de substanţă,
Kj/Kg.
Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 57
Entalpia

i  h  c  t  L

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 58

Pentru substanţe eterogene, dacă se cunoaşte
entalpia componentelor şi conţinutul lor
procentual în substanţă eterogenă, entalpia este
dată de relaţia:

n aj
i   ij 
j 1 100

Prof. Mona POPA Facultatea de Biotehnologii 2016 59