LP4.

DETERMINISMUL GENETIC AL SEXELOR

Există două categorii de determinism genetic al sexelor: cromosomal şi genic.

Determinismul cromosomal al sexelor

Principalul mecanism de determinare a sexelor este cel cromosomal, cu ajutorul

heterosomilor.
In cazul determinismului cromosomal al sexelor au fost descrise două tipuri distincte:
o Tipul Drosophila - Cu femele homogametice (organisme ce produc
ovule de un singur tip) şi masculi heterogametici (organisme ce produc
spermatozoizi de 2 tipuri);
o Tipul Abraxas – Cu femele heterogametice (ce produc ovule de 2 tipuri
şi masculi homogametici (ce produc spermatozoizi de un singur tip).
Tipul Drosophila
Acest tip se intâlneşte la diptere, mamifere (inclusiv omul) şi unele plante (spanac, hamei,
cânepă). Din această categorie fac parte organisme la care în determinarea sexului femel intervin
2 heterosomi omologi notaţi XX, iar la mascul intervin 2 heterosomi diferiţi - XY.
Prin unirea în procesul fecundaţiei a unui gamet femel, ce conţine cromosomul X cu un
gamet mascul ce posedă tot un cromosom X, va rezulta o femelă XX; prin unirea unui gamet
femel cu cromosomul X cu un gamet mascul ce posedă un cromosom Y, va rezulta un mascul
XY.

P XX x XY

G X X X Y

F1 XX XY 1 :1

O variantă a tipului Drosophila este subtipul Protenor , la care femela prezintă perechea
XX iar masculul XO, având deci un cromosom mai puţin:
P XX x XO

G X X X O

F1 XX XO 1: 1

Acest subtip este mai rar în natură şi se întâlneşte la unele vertebrate.

Tipul Abraxas (pasăre)

Acest tip de determinare a sexului se caracterizeză prin faptul că femelele posedă 2

heterosomi diferiţi, notaţi cu XY sau ZW, fiind deci heterogametice, iar masculii sunt
homogametici, având 2 heterosomi omologi, notaţi XX sau ZZ.
Acest mecanism a fost identificat iniţial la fluturele Abraxas grossulariata, iar ulterior la
unele nevertebrate, amfibieni, reptile şi la toate speciile de păsări.

P ZW x ZZ

G Z W Z Z

F1 ZZ ZW 1 :1

Inrudit cu acest mecanism, este subtipul fluture , la care organismele femele prezintă un
singur cromosom X (XO), iar masculii conţin perechea XX.

Fenomenul de sex – linkage

 Genele plasate pe cromosomul de sex X se numesc X- linkate sau heterosomale. La
Drosophila melanogaster ca şi la alte organisme cu determinism genetic asemănător, genele care
se află plasate pe cromozomul X, se manifestă în totalitate la organismul mascul (XY), indiferent
dacă acestea sunt dominante sau recesive. Acest fapt este posibil deoarece cromosomul X de la
mascul nu are omolog (masculii sunt hemizigoţi pentru genele X-linkate). La femele (XX),
genele plasate pe cromosomul X se manifestă numai în stare homozigotă.
Genele plasate pe cromosomul Y prezintă şi ele sex- linkage, manifestându-se exclusiv la
masculi.

APLICAŢII

1. Se ştie că la om, printre altele, există următoarele gene sex-linkate:

Xd daltonism;
Xh hemofilie;
Xc cheratoză;
Xht hipertrichoză.
Cum va fi descendenţa următoarelor încrucişări ?
a) X Xd x XdY
b) XhX x XY
c) XcXc x XcY
d) XX x XYht

2. Transmiterea penajului dungat (pene negre, albe) la găini este legat de sex.
Caracterul de penaj dungat este dominant asupra celui simplu (negru). La această
specie masculul este homogametic (XX) iar femela prezintă un singur cromosom X
(XO).
Indicaţi rezultatele încrucişării între o femelă cu penaj dungat şi un mascul cu penaj
simplu (negru). Ce rezultate se vor obţine la încrucişarea reciprocă ?

3. Prin încrucişarea între o femelă de Drosophila melanogaster cu ochii roşii normali, cu un

mascul mutant cu ochii albi, în prima generaţie F1, apar numai indivizi normali cu ochi
roşii. Prin încrucişarea acestora în F2 se obţin femele normale şi masculi de 2 tipuri:
jumătate cu ochi roşii , jumătate cu ochi albi. Cum interpretaţi aceste rezultate ?