propunerii unui stat membru sau a Comisiei. dupa avizul conform al Parlamentului European.

incalcarea grava ,;;i persistenta a principiilor vizate de art. 6 par. 1 TUE: libertatea, democra(ia,
respectarea drepturilor ,;;i liberta(ilor fundamentale ;;i statul de drept. Consiliul va putea suspenda. cu
majoritate calificata, aplicarea anumito, drepturi extrase din tratate (printre care dreptul la vot),
statului membru 1n cauza. Votul statului vizat nu este luat in considerare $i ab(inerile state/or nu
constituie un obstacol la unanimitate. Articolul 309, CE prezinta consecin(ele suspendarii";.

Titlurile 112 , 111 3 ;;i I V4 cu privire la modificarile aduse de TUE

Tratatelor instituind CEE (devenita, dupa Maastricht, Comunitatea European§), CECO ;;i Euratom nu au
fost modificate de Tratatul de la Amsterdam.

Titlul V cuprinde prevederi referitoare la politica externa ;;i de

securitate comuna (PESC). Astfel, sunt formulate obiectivele acestei politici, obiective care sunt definite
$i puse in aplicare de Uniunea Europeana $i statele membre $i care redau, din nou. toate domeniile
inerente unei politici externe $i de securitate 6 :

,,(1) Uniunea define$te $i pune in aplicare o politica externa ;;i de securitate comuna care include toate
domeniile politicii externe $i de securitate, ale carei obieciive sunt:

- apararea valorilor comune. a intereselor fundamentale, a independentei ;;i integritatii Uniunii, in

conformitate cu principiile Cartei Organiza(iei Na(iunilor Unite;

- consolidarea securita(ii Uniunii sub toate formele;

'Idem.

2 Artico!ul 8 TUE. v.n. art. G. 3 Articolul 9 TUE, v.n. art. H. Articotu! 10 TUE, v.n. art.!.

- mentinerea p3cii .;;i consolidarea securitatii interna\lona!e. in conformitate cu principiile Cartei

Organizatiei Na\iunilor Unite, precum ;;i cu principiile Actului final de la Helsinki ;,i cu obiectivele cartei
de la Paris. inclusiv cele privind frontierele externe:

- promovarea cooper3rii internationale;

- dezvoltarea $i consolidarea democra\iei $i a statului de drept. precum ;;i respectarea drepturilor

;;i libertatilor fundamentale ale omului.

(2) Statele membre sprijina activ ;;i fara rezerve politica externa $i de securitate a Uniunii, in spiritul
loialita\ii $i solidarita(ii reciproce. Statele membre conlucreaza pentru consolidarea ;,i dezvoltarea
solidarita\ii politice reciproce. Acestea se abtin de la orice ac\iune contrara intereselor Uniunii sau care
ar putea dauna eficacita\ii sale ca forta de coeziune in rela\iile internationale. Consiliul vegheaza la
respectarea acestor principii".
Consiliul European poate hotari trecerea la o aparare comuna, insa statele membre sunt cele care
trebuie sa adopte o decizie in acest sens, conform normelor lor interne constitutionale. Competen(a
Uniunii se lntinde la ,.misiunile umanitare $i de evacuare. de men tinere a pacii. de for\e combative
pentru gestionarea crizelor, in(elegand aici misiuni de restabilire a pacii";.

Titlul V1 2, eel in care Tratatul de la Maastricht consacra cooperarea

in domeniile justit,ei $i afacerilor interne. vizeaza. dupa Tratatul de la Amsterdam, cooperarea poli(iei $i
cea judiciara in materie penala.

Vechiul art. K1 TUE a fost inlocuit, in art. 29. astfel:

,,Fara a aduce atingere competen\elor Comunita(ii Europene, obiectivul Uniunii este acela de a oferi
ceta\enilor un nivel ridicat de protec(ie intr-un spa(iu de libertate, securitate ;,i justi(ie, prin elaborarea
unei ac\iuni comune a state/or membre in domeniul cooperarii poli(iene$ti $i Judiciare in materie
penala, prin prevenirea rasismului ;,i xenofobiei $i prin combaterea acestor fenomene. Acest obiectiv se
realizeaza prin prevenirea criminalitatii, organizate sau de alt tip, ;;i prin combaterea acestui fenomen, in
special a terorismului.

Articolul 11 la 28, care corespund cu o cre tere a num3rului articolelor $i

modific3ri!or ce rezuft3 din Tratatul de la Amsterdam - v.n. art. J !a J 11. TUE.

Articotul 11 TUE, care corespunde v.n. art. 11. •

64

1 Mislunl numite Petersberg.

2 Articolele 29 - 42. v.n. art K-K9. TUE.

65
a traficului de fiinte umane ;,i a infracti:_;nilor impotriva cop1dor. a traflcuiui de droguri. a traficu!ui de
arme. a coruptiei $i fraudei. c,rin:

- o mai stransa cooperare ,ntre for'c;le de politie. autor:tatile vamale $i a!te autorit3tl
competente din statele membre. atat jirect. cat ;,i prin intermediul Oficiului European de Politie !
Europcil). ,n conformitate cu art. 30 ;,i 32:

- o mai stransa cooperare lntre autorlt3.tile judiciare $! alte autor!t3ti competente din statele
membre_ !n conformitate cu art_ 31 lit. a)-d 1 ;,i cu art 31:

- uniformizarea, atat cat este necesar. a reg!ementarilor de drept penal ale statelor membre. in
conformitate cu art. 31 lit. e) •

Noul Titlu VI!. introdus de Tratatul de la ,i\r"sterdam'. pcrmite state!or membre. care doresc sa instituie
i,:tre ell: s.:u privire !a primul

$i al trei!ea pilon. o cooperare ma! stransa_ sa apeleze la institu\iile. procedurile $i mecanisme!e

prevazute de tratate Cooperarea consolidata urmare-?te dep3$irea obstaco!:;;!or in dezvo!tarea Uniun!
i. care rezulta din numarul crescut a! statelor rnembre.

Tit!ui Vil! 2 cuprinde ..Dispozi\iile finai9" ale Tratatu!ui privind Uniunea Europeana.

Articolul 463 a fost modificat. in sensul extindeni competentei Curtii de justitie a Comunit3tilor
Europene. As:fe!. competenta Curt!i se refera. in mod normal. la modific3rile Tratatelor institutive
care se integreaza Jn acestea. Totu$i. nou! Tit!u IV... Vize. azi!. emigrare $i alte po!itici legate de libera
circula\ie a persoanelor". integrat In Tratatui CE de Tratatul de la Amsterdam, este supus competentei
Curtii potrivit cailor derogatorii. prin raportare la caile dreptului comunitar'.

..Regulile cu privire la admiterea in UE. prevazute. initial. de cele 3 tratate constitutive ale Comunita!
ilor Europene". au fost inlocuite de fostul art. 0. din Tratatul privind Uniunea Europeana. fara ca
aceasta substituire sa antreneze modific8ri de procedura

' Articoleie 43 - 45

2 Articoieie --+6 - 53 TUE. care corespc,:1d fostulu!- \/!i..,.._;, art. S

3 V.n. art. L. TUE.

Articoiul 68. TCE

5 Articoiul 237 TCEE. ar:. 205 TEuratom ;,i art. 98 TCECA

66

Noul art. 49 TUE a mo::aficat condrtiile necesare aderarii, aliniind,

i'n parte, texteie su prac;•;a. De acum lnainte, statele candidate trebuie nu doar sa fie eurD:>ene, sa
accepte acquis-ul comunitar, ci,

de aserrienea. trebu1e sa 1-:>specte principii!e din art 6 par. 1 TUE 1.

Procedura nu a hst modifi->-ita de Tratatui de !a Am s terdam" 2.

.L\rticolui so•'. neschimba'. abroga art. 2-7 ;,i art. 10-19 din Tratatul de fuziune din anui 1965 • care
instituie un Consiliu $i o Comisie un:ce. par. 2 abroga art. 2 Consiliul European). art. 3 par. 2 (puterile

?i competen\e!e institutiii:_-;r $! organelor competente In materia cooperarii poiitice europcne) s,i

T,tlul Ill (cooperarea politica europeana) din A::::tui Unic :. .uropean.

Tratatu!ul CE ii sunt ar,::_:xate. de catre Tratatu! privlnd Uniunea Europeana, 16 protoc:iaic s, 33 de

declara\ii adoptate de conferintele ir:terguvernamentale se ;;as2au In Actu! Fina! al Conferintei.

3, Modificarile aduse de Tratatul de la Amsterdam Tratatelor institutive aie Comunitatilor Europene

.,l\rtico!u! 2. privind r:•'iSiunea Comunit8tii Europene, a fost modificat de Tratatu! priv1r:d Un!unea
Europeana.. Noul text face referire la Uniunea econon ica :;,i monetara. la o dezvo!tare durabil3

$i echilibrata a activlt8,\ilor sconomice Jn ansamb!u! Comunitatii, !a o cre$tere durabila $i ne!nflati

:::rnlsta respectand mediul. la un !na!t grad de convergen\3 a performantelor economice, la un nive! de
trai :;,i de protectie sociala ridicat. la o cre;,tere a nivelului i calitatii viejii, la coeziunea economica $i !a
solidaritatea lntre popoare.

Tratatul de la Amsterdam a introdus o dispozi\ie cu privire la egaiitatea dintre barbati ,;;i femei. la un
inalt grad de competitivitate a performantelor economice. ia un nive! rldicat de protectie a mediu!ui

• L1bertate. democ:ra\;e. ,espec:area drept,_;r;!or omulu1 $1 !ibert21\ile fundamentale :;,!

statui de drept.

2 jo8i Rideau. op cit.. p 79

1 V.n. art. P.

lntrat in vigoa,e in am,i 196/ ?i abrogat pnn Tratatul de la Amsterdam.

67

•,
i la ameliorarea calit'3.tii vietii. Articolui 3 a fost modificat de Tratatui

de la Amsterdam••', dupa cum urmeaza:

..(1) Pentru realizarea scopurilor prevazute la art. 2, acfiunea Comunit8.tii presupune, In condi(ii!e :;,i Tn
conformitate cu termene!e prevazute de prezentul tratat:

(a) interzicerea, lntre statele membre. a taxe/or vamale ::;;i a restrictiilor cantitative !a intrarea i ia
ie::;;irea m3rfuril.Jr. precum ?ia oricaror alte masuri cu efect echivalent:

(b) o politica comerciala comuna:

(c) o piata interna caracterizata prin eiiminarea. lntre statele membre, a obstacolelor care stau in
calea liberei circulatiia mar furilor, persoanelor. serviciilor ?i capitalurilor:

(d) masuri privind intrarea ?i circuiatia persoanelor in conformitate cu titlul IV;

(e) o politica comuna in domeniile agricuiturii ;;i pescuitului:

(f) o politica cornuna in domeniul transporturilor:

(g) un sistem care impiedica denaturarea ccncurentei pe piata intema:

(h) apropierea legistatiilor interne in m3sura necesara funqionarii pietei comune:

(i) promovarea unei coordon.3rl intre poiitici/e de ocupare a fortei de munca ale state/or rnembre
Tn vederea !ntaririi eficiente1 acestora prin elaborarea unei strategii coordonate privind ocuparea fonei
de munca:

U) o politica in domeniul social care include un Fond Social European:

(k) fntarirea coeziuni, econornice §I sociale:

(I) o politica in domeniul mediului:

(m) intarirea competitivita\ii industriei Comunitatii:

(n) promovarea cercetarii ;;i dezvoltarii tehnologice:

(o) incurajarea creani '?i dezvoltarii de re(ele transeuropene:

(p) o contributie la realizarea unui nivel inalt de protect,e a sanatatii:

(q) o contribu\ie la o educatie ;;i o formare de calitate. precum ;si la inflorirea culturilor statelor
membre:

• Joel Rideau. op. cit., p. 81

68

(r) o politica in domeniu! cooperarii pentru dezvoltare;

(s) asocierea tarilor ;;i a teritoriilor de peste mari in vederea cre$terii schimburi!or $i a continu8rii
ehrtului comun de dezvoltare

economic3 $i soclai8:

(t) o contribu\\e \a fnt3rirea prot:;c iei .::;onsumatori!or;

(u) m3suri In domeniul energiei. prot,;c\iei civile ;;i turismu!ui;

(2) ln toate ac\iunile prevazute de pr2zentul articol, Comunitatea urrnare?te sa elimine inegalit.3ti!
e $i sa promoveze egalitatea lntre

b3rbati $i femei --

,,Noutatile esen\iale din par. 1, care rezulta din Tratatul de la Amsterdam, sunt: referirea, la litera d). la
noul Titlu IV din Tratatul CE

- ,,Vize. azil. emigrare ?i alte politici i2gate de libera circulatie a

persoanelor" - care corespunde dorinte, de a crea 9i consolida un spa\iu de libertate. de

securitate $i justit;,':: i care se traduce In acest titiu printr-o comunitarizare a unei parti a celui de-al
treilea pilon 9i a acquls-ului Schengen. vizat printr-un pro'.Jcol; inserarea unei noi litere cu priv1re la
angajare. Paragrafui 2. pnv,nd egalitatea intre barbati 9i femei.a fost ad3ugat in cadrul diverse!or
modific3ri din tratat care tin sa lntareasca dispozitii!e In favoarea ega!::3til bE!rbati-femei..

Sectiunea a VIII-a

Tratatul de la Nisa - 2001 (intrat 1n vigoare 1n anul 2003)

Reuniunea de la Nisa a reprezentat o etapa necesara in evolutia constructiei europene, tocmai pentru
reaiizarea obiectivelor acesteia. Perspectiva aderarii unor noi state a general, in mod implicit,
necesitatea apari\iei unor schimbari. in sensul perfec\ionarii ?i

adaptarii institu\iilor comunitare la noile realita\i.

Reforma introdusa prin Tratatul de ia Nisa. din acest punct de vedere, prezinta un caracter evolutiv.

Idem. p. 83.
69

,.,,

1. Reforma realizata la nive!ul sistemului inslitu\ional comunitar

Po:rivit art 189 alin. (2). introdus pnn Tratatui de la N1sa numarui maxir;-: al deputati!or europeni
trebuia sa ajung3 la 732_ c,-,iar daca Tratatu! de la Amsterdam stabiiise acest nurnar la 700.

0 noua repartitie a locLrilor !n Pariament a intrat Jn vi:;pare !a : ianuarie 2004. pentru un totai de 535
deputatL caror 1 Ii s-au ad3ugat, pentru !egislatura 2004 2009 numarui repr2z.2ntantilor noi!or state
rnembre;. astfel !neat num3rul totai a fosf d-:; 732_ In acest scop, Consi!iul este eel care a !uat decizia2 .
Problerna se va re!ua. fiind de actua!itate. atuncl c3nd vor avea Joe ?i alte Conferinte de aderare.

Potrivit prevederi!or Tratatului de la Nisa. Germania es'is s!nguru\ stat care l:;;i mentine numarul de
deputa\i lntr-o Unlune c:u 27 de membri. iar Luxemburgul a primi un loc in Parlament. Franta. Regatul

Unit $i ltalia 3 in specia!, pierd. fiecare. cate 15 deputa\i. P C; de aita parte. Belgia ;,i Portugalia se v8d
gratificate cu cate 22 :ie (ocuri fiecare. In timp ce Ungaria ;,i F epub!ica Ceha. avand o populatle mai
numeroasa. nu obtin decat cate 20 cJe iocuri fiecare .uar,:j in

consiC2rare aceste aspec:2. se pare ca proportiona!it ::ea 7ntre

popu!a\:a fiecarui stat merr:bru $i nurnarul de locuri repar rz.ate s-a realiza: dupa ce a fost acor:Jat un
anumit procent din tota!ui iocurilor

fiecarui stat (Parlamentui propusese ca un minim de 4 repr:.;zen:an\i

sa fie atribuit fiecarui stat1 .l\cest !ucru pare sa confirm::: ipoteza

lansata de doctrinari $i cercetatori. ipoteza potrlvit careia repartizarea locurilor a servit ca mijloc de
schimb pentru a compensa noi!e ech1/ibre din cadrui Consiliu!ui. fara ca ponderea democrat!ca sa fie
un factor predominant.
• Sta:::>le care au aderat la 1 rna, 2084

2 Po1,'i'-1it unei dec\ara\n anexa:.,:: ,:\ck c:1 f"<nc1i. Par':amentu\ eurnpean avea, J.!. de locun_
repailiz2,te astfei: Gern,an,a - 9 .l: Regatui Unit. Franta $! Jta.!; 00 -- cj:.z. : .c: fiecare. Span:a $i
Po!on: 1 - cate 50 foc0:e Rorn3nia 33: OJ0nda -- 25: Beig!a GreC\a $1 Portuga;,1a -- cate 22 fie-::
ere: Republica Ceh2 $i Ungaria - cat : 20 fie.::ar-::. Suedia - 18: Austria $i Bulgaria - cc.'lte 17 fiecare:
Oanernarca. F,niancia :;,, .Siovacia - cate 13 f1ecare: Jrianda $i Lituan:a - cate i2 fiecare: Letonia - 8:
Sio•,-erna - ?. Lux<:;mburg. Estonia :::;i Cipru - cate 3 f:ecare; 1'Ja!ta - 5.

State considerate ..State man aiaturi de Germania

70

Conform art. 190' par. 5. Consiliui JE ob\ine competenta sa aprobe statutu! deputa\i!or europeni cu
rnajoritate calificata (cu excep ia problemelor privind regirnu! fiscal al membrllor sau a! fo$tilor
membri).

Organlzarea partide!or politice !a nive! european, care anterior Tr.:Jtatului de la Nisa. nu-$i gasesc
consacrata decat existenta Tn Tratatui CE, este incurajata datorita existen ei unei baze jur!dice noi care
permite Consiliului sa stabiieasca. potrivit procedurii de codecizie. statutul acestor partide2.

Obiectivul urmarit de CIG a fost aceia de a pune Tn aplicare un sistem care sa atenueze consecin\ele
aderElrii statelor care au o populatie mai putin numeroasa atunci c3nd vin ln ,.concurs" cu
stateie care au o populatie mult mai nurneroasa In ceea ce prive$te

SiStemu! majorit8\ii ca!ificate din cadru! Con sdiulul 3 .

Pentru a realiza acest iucru au fost iuate !n discutie doua formu!e posibi!e. i anurn,3: dublarea
majoritS)ii sau reponderarea !n cadrul actuaiului sistem !n final, a fost retinuta o formula care Tmbina
cele

doua soluti(

Pe de o parte. noua pondere••. 1$i produce efectele de la

1 ',anuarie 2005.

Pe de ait8 parte. avE!nd In vedere numarul de voturi repartizat fiecarui stat (inclusiv F omE!nia i
Bulgaria). In cadrul Consi!iului exista,

?i In prezent. un nurnar total de 345 voturi. In aceasta situatie.

de!iberarile sunt valabile daca se obtin eel pu\in 255 voturi care sa exprime votul fav.:xabl! al
majorit3tii mernbri!or, atunci c3nd e!e sunt
!uate pe baza propunerli Comisiei. In celelalte cazuri. deliber3ri!e sunt vaiabi!e numai daca reunesc eel
putin 255 voturi ca.re sa exprime votul

favorabil a eel puti,1 2/3 dintre membri (15 state membre).

• f-\rticoi mtrodus prin Tratatul de ia Nisa.

O prima propun-2re privind stat ;tul :;;i finantarea partidelor a fast. deja. ado tata Ce Comisie la 24
iam, ,rie 2000.

i Numai 3 din ceie 13 .state candidate la aderare in anul 2001 Sunt mai -numeroase decat media
.stateior. ::eja. membre. la acea vreme. ale UE

Articolul 3 din Protocoiul priv1nd extinderea

Germania. Jtalia. Franta i Regatu! Unit - fiecare cate 29 11oturi; Spania - 27 voturi: Olanda -13
voturi: Beigia. Grecia ?i Portugaiia - cate 12 voturi fiecare: Austria. SL;edia - cate 10 votud fiecare:
Oanemarca, /r!anda, Finlanda - cate 7 voturi fiecare:

Luxemburg - 4 voturi.

71

De asemenea. potrivit Tratatu!ui, atunci c3nd o -:iecizie este luata de catre Consi!iv cu majoritate ca!
ificata. un mer.;t)ru ai Consiliului poate solicita verificarea faptuiui ca stateie memb>e care constituie
majoritatea calificata reprezinta eel putin 62S-'O din 0opuiatia totala a

Uniunii. Tn cazu! in care se constata ca aceasta condi:ie nu este

!ndeplinita, decizia In cauza nu va fi luata.

Declaratia cu privire !a extinderea Uniunii Et..iropene exprima pozitia pe care o vor avea statele membre
ca urmare a negocierilor de aderare: pragu! majorit81ii ca!ificate lntr~o Unlune cu 27 de membri urma
sa fie de 255 de voturi din ce!c 345 ceea ce lnseamna ca pragul majorit2tii ca!iflcate anterioare
..momentu!ui Nisa" s-a ridica t2 O alta Declaratie cu prlvire ia pragu! majorlt3\ii ca!ificate i numarul
votur!lor minoritEi.tli de b!ocaj lntr-o Uniune extinsa precizeaza ca procentui voturlior care corespunde
majorit3tii calificate va cre$te In viitor, pe masura extinderii UC. pana va ajunge la 73,4%, atunci c8nd
toate state!e candidate vor adera i ca m!noritatea de blocaj va trece la 91 de voturi.
Av3.nd In vedere ce!e mai sL;s prezentate. se poate obscrva ca. In conc!uzie, lntr-o Un!une cu 27 de
mernbri:

- ega!itatea voturi!or !ntre cele 4 state ..mar:•• es:e rnentinuta (29 de voturi fiecare). Spania
conserv3ndu-::;;i statutui sc1u de interrnediar

!ntre statele ..mari-- $1 cele ..rnici••. statut pe care fi fmparte cu Polonia (27 de voturi/;

- 3 state ..man•• nu vor fi In masura sa mai biocheze procesu! decizional. 3$3 cum se lntampla
inainte de Tratatu! de !a Nisa:

~ dub!a majoritate (voturi/state rnembre) ar putea fi comp!etata. la

cererea unui stat membru. cu o rnajoritate consoiidata (62°/o) din popula\ia totala a Uniunii.

La nive!u! Comisiei au fost aduse importante modific3ri atat in ceea ce prive:;,te desemnarea ?i
componenta Comisiei. cat::_;! in ceea ce prive;ste functionarea sa.

; Ponderea votur!io, conven;t?.l este urrn;Jtoarea. cu exce ;t;;, ceto atdJuite state!or membre. indicate
mai sus: Polonia - 27• Rorn3r::a. - 14: Un ;.;:1.r1a si ReD'.;biica Cena - cate 12 fiecare: Bulgaria - 10:
Siovacia :;;i Lituam?. - cate 7 f:c;c,y -,: Letorna. E.storna ?i

Slovenia - cate 4 fiecare.

2 Tn anul 2004 (ani;! ext1ndern UE ia 25 de state membre•; : 1ajoritatea ca!ificata era de 232 de
voturi d:n 321 posibiie

3 in schimb. Belgia ,:12 voturi} ;_;i Olanda ('13 voturi) sunt desp{if\ite.

72

P rnind de la ideea potrivit careia institutia Comisiei trebuie sa func:1oneze pe baza principiului
colegialit3\ii i s3-$1 p3streze eficacitatea ;;i intr-o Uniune extinsa, reprezentantii statelor membre1 au
st3bilit un plafon, plafon care difera, dupa cum urmeaza:

- ,ncepand cu 1 ianuarie 2005, Comisia are in componenta cate un reprezentani al fiecarui stat
membru. fara plafon (numarul va putea fi modificat de catre Consiliu statuand cu unanimitate );

- ,n cazul in care Uniunea urma sa aiba 27 de state membre, numarul comisarilor, care trebuia sa
fie inferior numarului de state mernbre (deci, maxim 26), era stabilit de catre Consiliu cu unarnrnitate
de voturi ,;;i mernbrii vor fi ale;si pe baza unei rotatii egale: modal,tatea rotatiei trebuia, de asemenea.
stabilita de Consiiiu. statuand cu unanimitate ,;;i cu respectarea principiilor urma:oare: ordlnea rotatlei
$i durata prezen\ei in Comisie. Acest deziderat nu s-a rea!izat.
'Jn pas important in accentuarea caracterului suprana\ional al Con1siei este aceia al schimb§.rii
intervenite cu prlvire la numirea pre;;e.jintelui ;;i a membrilor C.omisiei: de la unanirnitate s-a trecut la
majoritate callficata.

Tratatul de la Nisa consacra sporirea puterilor pre;sedintelui Comisiei, masura care se dovede;ste a fi
indispensabila pentru a asigura coerenta unui nou colegiu extins la mai mult de 20 de membri. Astfel,
pre;sedintele stabile;ste repartizarea portofoliilor ;si rernaniaza aceste responsabilitati in timpul
mandatului. Totodata, pre;sedintele are dreptul. dupa aprobarea acestei masuri de catre coleg,u, sa
ceara unui comisar sa demisioneze. De asemenea, el va numi (dupa aprobarea colegiului)
vicepre;sedin\ii Comisiei.

Reforma adusa cu privire la Curtea de Justi\ie a UE a fost una esentiala. Aceasta vizeaza:

ln-.:a de la lnceputul C!G au ex1stat doua opinii care au opus stateie membre: atunci ::and 5 state
membre s~au pronun\at in favoarea unei componente restr21nse, p ntru a reu i sa fie pastrat
principlul colegia!it3\ii. 10 state membre se pronunta in favoarea formulei unui comisar pentru
fiecare stat membru. In numele !egitimit3tii

:nstitutiei. in care toate doleantele na\lonale sa poat.§ fi exprimate.

73

- infiintarea camerelor Jurisdic\ionale ajutatoare pe !.3nga Tribunalu! de Prima lnstanta (TPI) •

- repartizarea competen½e:or lntr-2 Curte i TP!:

- cornponen\a $1 func1ionarea ceior doua instante-

Camerele Jurisdictionale :cebu,e Tnfiin\ate pe langa TPI pentru a exercita, in anumite domenii
sp:;.:::;ifice (cum este cazul celui a! funct,ei publice europene sau al proprietatii intelectuale).
compe tenteie jurisdictionale prevazute de c:ratat2.

lnfiintarea camerelo, junsdict,:male specializate degreveaza Tribunalul de anumite cauze i ,n:atura. pe

cat posibil, 1ntarzierile judiciare devenite deja considerabile.
Elaborarea $i adoptarea. respeciv aplicarea regul!lor cu privire la cornponenta $i competente revin !
n3titutiei Consiliului. care statueaza cu unanimitate. pe baza propune,-ii Comisiei ;,i dupa
consultarea

Parlamentului European : a Cuf"\ii - e Justitie sau la cererea acesteia

din urma. dupa consuitarea ce,orlalte doua institutii. l\/1embrii Camere!or sunt numiti de c3tre Consi!iu
cu unanimitate de voturi.

Deciziile Camerelor pc,t face ob:1 ::ctu!:

- fie al unui recurs (lim:'.at !a prob,eme de drept):

- f,e al unui ape! (care poate •,,za ?; probieme ,je fapt) 1n fata Tribuna!ului.

Decizii!e TP! (actua!ui Tribunal) pot ulterior, ..in mod excep\fona!, sa faca obiectu! unei reexamin3ri din
partea Cuf\!i de Justi\!e, In conditiile ;,i Jimitele prevazute de Statut, In cazu! In care exista un rise serios
de a aduce atingere unita(ii sau coerentei dreptului comunitar''3

fn aceasta privinta. art. 62 din noul Statut al Cur1ii. adoptat la Nisa. prevede ca avocatuiui general ii
revine sarcina de a ..propune Curtii de Justitie reexaminarea deciziei Tribunalului•• , aceasta. 1ntr-un
termen de o luna. incepand de la pronuntarea deciziei. Curtea de Justitie decide. intr-un nou termen.
de o luna, daca va avea Joe o reexaminare sau nu a deciziel.

: Actualul Tribuna/ (T).

Noul art. 220 alin. (2) TFUE

, Nou! art. 225 par. 2 TFUE.

74

Procedura .,reexamin3rii" trebuie, lnsa, sa fie definit8 pr!n Statut.

•'J declaratie 1nscrisa in Aciul final ai Conferin\ei prevede ca procedura reexamin3rii are caracter ,,de
urgen 3".

Tribuna!ului i s-au acordat. Tn mod direct, prin tratat, competen\e av3nd caracter principia!. de a so!
utiona ac\iunile In anulare. in caren\a, in reparatie ?i privind functia publica, ca ?; recursurile 1ntemeiate
pe o ciauza compromisorie, cu excep1ia•

- celor care sunt repartizate unei Camere jurisdic\ionale '?i

- celor pe care Statutu\ le rezerva Curtii.

De asemenea. Tribuna!ui este competent sa se pronunte asupra recursurilor formulate lmpotriva decizii!
or camerelor jurisdictionale.
l\/1area noutate a Tratatuiui de la Nisa, cu privire la repartizarea cornpeten\elor lntre Tribunal $i Curte.
privea chestiunde prejud\cia!e (preliminarii) ..In materii specifice, determinate de Statue: ln mod
contrar a ceea ce era prevazut pentru recursuri!e directe. com peten\a nu este de princ1piu, ea exista
pe cale de excep\ie.

1n ceea ce prive$te componenta ;,i functionarea jurisdictiilor

ccmunitare, principale!e modific8ri au fost, dupa