Curriculum

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Neclasificat
JANDARMERIA ROMÂNĂ Exemplar nr. 4

Nr.
Drăgășani,
ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFIŢERI JANDARMI

„Grigore Alexandru Ghica” DRĂGĂŞANI
ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFIŢERI JANDARMI
„Petru Rareş” FĂLTICENI
APROB
MINISTRUL AFACERILOR INTERNE
CARMEN DANIELA DAN
AVIZAT
MINISTRUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
ECATERINA ANDRONESCU
DE ACORD DE ACORD
(Î.) INSPECTOR GENERAL (Î.) DIRECTOR GENERAL AL
Colonel DIRECŢIEI GENERALE MANAGEMENT
RESURSE UMANE
Ionuț - Cătălin SINDILE Comisar - șef de poliție
Florian GROFU
CURRICULUM
pentru
Calificarea profesională: subofiţer jandarm

Nivel 5
Domeniul de pregătire profesională:

MILITAR, DE ORDINE ŞI SIGURANŢĂ PUBLICĂ
2019
Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică
Calificarea: subofiţer jandarm
2
NOTĂ DE PREZENTARE
Acest curriculum se aplică pentru calificarea profesională: subofiţer jandarm.

Curriculumul a fost elaborat pe baza standardului de pregătire profesională (SPP) aferent
calificării sus menționate.
Curriculumul este documentul şcolar de tip reglator în cadrul căruia se consemnează datele
esenţiale privind procesele educative şi experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă elevilor.
Curriculumul este realizat în baza standardului de pregătire profesională al fiecărei calificări
obţinute în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi cuprinde planul de învăţământ şi programa
şcolară pentru fiecare modul.
Curriculumul a fost elaborat în baza prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu
modificările și completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea
Cadrului naţional al calificărilor, Ordinului MAI nr. 199/2011 pentru aprobarea Regulamentului-
cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ postliceal din Ministerul Afacerilor
Interne, Ordinului MEC 3593/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea și aprobarea
curriculumului școlar, planuri-cadru de învățământ și programe școlare, Ordinului MECS nr.
5293/2015 privind aprobarea Structurii standardului de pregătire profesională din învăţământul
profesional şi tehnic.
Reperele fundamentale în baza cărora este elaborat curriculumul sunt:
a. stabilirea condițiilor necesare privind asigurarea calificărilor MAI de nivel 5;
b. derivarea unităților de rezultate ale învățării din competențele profesionale specifice
primelor funcții de încadrare;
c. tendinţele actuale şi criteriile general acceptate în domeniul reformelor curriculare;
d. valorificarea experienţelor profesionale prin transpunerea pedagogică a procedurilor şi
metodelor utilizate în unităţile operative în cadrul cărora vor fi încadraţi absolvenţii;
e. asigurarea unui raport optim între activitățile teoretice și practice, asigurate la unitățile
de practică ale MAI;
f. compatibilizarea formării iniţiale a personalului cu standardele europene în domeniu;
g. asigurarea corelaţiei între formarea iniţială şi formarea continuă a personalului, din
perspectiva educaţiei permanente.
La baza elaborării planurilor de învăţământ se află următoarele principii generale:
1. Principiul centrării pe rezultate ale învățării şi a modularizării curriculumului, fiecare
modul fiind determinat de o unitate de rezultate ale învățării, prevăzută în standardul de pregătire
profesională.
2. Principiul eficientizării și al predictibilității formării, în sensul stabilirii unui raport
optim între resursele educaționale și obiectivele de formare stabilite în corelație cu standardele
ocupaționale și standardele de pregătire profesională;
3. Principiul racordării la solicitările profesionale actuale şi de perspectivă ale
beneficiarilor, explicitate prin competențele aferente ocupațiilor vizate prin calificările MAI;
4. Principiul descentralizării şi al flexibilizării curriculumului - prin stabilirea elementelor
comune asigurate de unitățile de rezultate ale învățării generale cu unităţile de rezultate ale învățării
specializate;
5. Principiul descongestionării - selectarea, structurarea şi esenţializarea conţinuturilor
programelor şcolare şi diminuarea supraîncărcării informaţionale, în sensul opțiunii pentru necesar
și util;
6. Principiul funcţionalităţii - adaptarea conţinutului instruirii la particularităţile elevilor și
grupurilor de elevi;
7. Principiul stabilităţii - asigurarea aceloraşi condiţii şi cerinţe educaţionale mai multor
serii de elevi;
8. Principiul coerenţei - realizarea echilibrului între ariile curriculare, relaționarea cu
domeniile de cunoaștere semnificative pentru calificările MAI;
9. Principiul compatibilizării cu standardele europene privind formarea personalului în
domeniul ordinii şi siguranţei publice.

3
Coerenţa funcţională şi metodologică a curriculumului este dată de:
- proiectarea curriculumului centrată pe unitățile de rezultate ale învățării stabilite în
standardele de pregătire profesională;
- aplicarea unui demers didactic structurat şi unitar la nivelul fiecărui modul asigurând
achiziţii integrate ale elevilor prin corelarea elementelor teoretice cu cele practice;
- proiectarea unor variante de activităţi de învăţare centrate pe elev care să asigure atingerea
obiectivelor şi a standardelor propuse;
- selectarea unor conţinuturi semnificative, relevante pentru formarea profesională şi
dezvoltarea personalităţii elevului;
- jalonarea resurselor de timp ale procesului de predare – învăţare – evaluare;
- explicitarea unor metode didactice invoative și a bunelor practici în domeniul educational;
- raportarea demersului didactic la standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale
învățării.
Curriculumul centrat pe rezultate este fundamentat de cerinţele actuale privind asigurarea
calităţii în educaţie, finalitatea urmărită fiind realizarea unui program de pregătire în măsură să
corespundă exigenţelor beneficiarilor.
Nivelul 5 de calificare, conform Cadrului naţional al calificărilor, solicită următoarele
achiziţii:
Rezultatele învăţării corespunzătoare nivelului 5

Cunoştinţe Abilităţi Competenţe
cunoştinţe faptice şi teoretice o gamă amplă de abilităţi gestionare şi supraveghere în
cuprinzătoare, specializate într-un cognitive şi practice situaţii de muncă sau de studiu,
domeniu de muncă sau de studiu şi necesare pentru conceperea în care schimbările sunt
conştientizarea limitelor de soluţii creative la imprevizibile; revizuirea şi
cunoştinţelor respective probleme abstracte dezvoltarea performanţelor
proprii şi ale altora
Opţiunea pentru un curriculum centrat pe rezultate are în vedere accentuarea dimensiunii

aplicative a cunoştinţelor, dezvoltarea corelată şi susţinerea reciprocă a abilităţilor şi atitudinilor,
formarea armonioasă a personalităţii elevilor şi focalizarea pe achiziţiile finale ale învăţării.
Competențele-cheie prevăzute prin Legea educației naționale sunt formulate în termeni de
cunoștințe, abilități și atitudini specifice și sunt integrate unităților de rezultate:
• competenţe de comunicare în limba română și în limba maternă;
• competenţe de comunicare în limbi străine;
• competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
• competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi
cunoaştere;
• competenţe sociale şi civice;
• competenţe antreprenoriale;
• competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
• competenţa de a învăţa să înveţi.
Misiunile instituţionale în domeniul ordinii şi siguranţei publice precum şi al

managementului situaţiilor de urgenţă determină pregătirea personalului privind:
- protecţia drepturilor cetăţenilor şi asigurarea unui climat de linişte şi siguranţă în comunitate;
- cunoaşterea şi aplicarea legii împotriva infracţionalităţii;
- prevenirea faptelor antisociale;
- apărarea avutului public şi privat;
- cooperarea profesională în vederea diminuării efectelor unor calamităţi, catastrofe, accidente;
- rezolvarea cu profesionalism şi în timp scurt a solicitărilor cetăţenilor/ instituţiilor;
- respectarea normelor deontologice;
- îmbunătăţirea şi eficientizarea intervenţiilor, monitorizarea și analiza riscurilor în domeniul
ordinii publice şi siguranţei naţionale; planificarea si folosirea resurselor disponibile la intervenţii
etc.
4
Îndeplinirea atribuţiilor profesionale presupune atât aplicarea cunoştinţelor de specialitate şi
a procedurilor specifice, cât şi capacitate de comunicare, lucrul cu alţii ca membru al unei echipe,
adaptarea la mediul profesional specific şi la situaţii neprevăzute, rezolvarea de probleme,
activitatea în context internaţional, ţinută morală, atitudini pozitive faţă de diversitate şi
multiculturalitate, dorinţă de succes, utilizarea surselor multiple de informare, capacitate de luare a
deciziilor, inteligenţă emoţională, conştiinţa necesităţii educaţiei permanente.
Rezultatele proiectate prin procesul de predare – învățare – evaluare contribuie la o

dezvoltare solidă, coerentă şi integratoare a elementelor cognitive, atitudinale şi practice necesare
unei acţiuni eficiente în spaţiul profesional şi social caracterizat printr-o dinamică accelerată a
fenomenelor și activităților ce afectează ordinea, siguranța și echilibrul valoric. Absolvenții
unităților de învățământ ale MAI sunt pregătiți pentru abordarea și rezolvarea situațiilor
profesionale conform cadrului normativ și procedurilor legale în vigoare. Totodată în curriculum
sunt cuprinse teme care asigură compatibilizarea cu standardele europene privind formarea: teme
privind protejarea drepturilor omului, respectarea diversității, combaterea torturii și a relelor
tratamente, abordarea infracțiunilor motivate de ură, colaborarea interinstituțională, combaterea
corupției, abordarea cazurilor privind delincvența juvenilă, violența domestică, abordarea
infracțiunilor determinate de ură, criminalitatea informatică, combaterea terorismului, protejarea
informațiilor clasificate, deontologia profesională și integritatea, analiza și combaterea traficului
de ființe umane și a substanțelor ilicite, educația financiară etc., care permanent sunt raportate
structurilor interesate de monitorizarea pregătirii în diferite domenii.
Pentru fiecare unitate de rezultate ale învățarii (URI) a fost fundamentat un modul de
instruire cu următoarea structură: notă introductivă (prezentarea rolului şi importanţei modulului),
structura modulului (corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățarii), lista
minimă de resurse materiale și sugestiile metodologice.
Conţinuturile învățarii sunt structurate tematic, fiecare temă cuprinzând elementele relevante
care trebuie prelucrate pedagogic şi asimilate de elevi, în vederea dobândirii cunoștințelor,
abilităților și atitudinilor specificate în SPP.
Sugestiile metodologice sunt oferite ca sprijin pentru realizarea demersurilor didactice

referitoare la: desfăşurarea proceselor de predare, învăţare şi evaluare; organizarea activităţilor de
învăţare şi a situaţiilor de învăţare; construirea şi utilizarea strategiilor de instruire şi învăţare;
alegerea şi utilizarea metodelor de învăţământ; necesitatea asigurării conexiunilor conceptuale şi
metodologice; asigurarea potenţialului educativ al elementelor de conţinut; asigurarea unei
comunicări didactice eficiente, organizarea unui mediu de învăţare stimulativ, care să promoveze
învăţarea activă, atitudinea pozitivă şi responsabilă; selectarea şi valorificarea resurselor materiale
necesare. Prin indicaţiile metodice oferite sunt stimulate manifestarea flexibilităţii didactice şi a
creativităţii cadrului didactic.
În cadrul sugestiilor metodice se pot oferi exemple de activităţi de învăţare, aplicarea unor
metode didactice inovative și a unor metode de evaluare, în mod corelat rezultatelor învățării, care
propun modalităţi concrete şi diverse de organizare a activităţii educaţionale la clasă. Situațiile
didactice propuse sunt construite astfel încât să valorifice experienţa cognitivă a elevilor, să îi
sprijine constructiv în activitatea de cunoaştere şi să permită valorificarea unor strategii didactice în
contexte variate de învăţare.
Sugestiile metodice cuprind şi menţiuni privind evaluarea elevilor, raportate la rezultatele
învățării: metode, instrumente, criterii de evaluare, atât în ceea ce priveşte evaluarea pe parcurs, cât
şi a competenţelor şi achiziţiilor înregistrate la finalizarea modulului, în mod corelat standardului de
evaluare asociat unității de rezultate ale învățarii. Instrumentele şi metodele de evaluare sunt
concepute astfel încât să permită evidenţierea progresului elevului de la o etapă la alta, inclusiv prin
parcurgerea activităţilor de practică.

5
Pentru desfăşurarea optimă a activităţilor didactice sunt asigurate următoarele condiții:
- Stabilirea corespondenței între rezultatele învățarii – cunoștințe, abilități, atitudini și
opțiunile didactice pentru realizarea acestora;
- Prelucrarea conţinutului relevant și esential care să susțină achizițiile elevului și obținerea
rezultatelor învățării;
- Formarea unei imagini clare asupra contextului în care se dezvoltă curriculumul (climatul
şcolar, nivelul de pregătire iniţial al elevilor, resursele instituţionale, relaţiile cu structurile
operative etc.);
- Interes pentru cunoaşterea şi dezvoltarea personalităţii elevilor;
- Corelarea teoriilor predării şi învăţării implicate în proiectarea şi implementarea
curriculumului pentru progresul sistematic şi permanent ale elevilor;
- Folosirea resurselor variate care pot fi valorificate în aplicarea curriculumului – lista minimă
de resurse materiale (echipamente, instrumente, machete, documentații) necesare dobândirii
rezultatelor învățarii;
- Stabilirea şi realizarea unui proces educativ integrativ;
- Planificarea evaluării rezultatelor elevilor conform standardului de evaluare asociat unității
de rezultate ale învățarii;
- Raportarea rezultatelor la criteriile stabilite prin standardele de pregătire profesională,
identificarea şi aplicarea măsurilor remediale sau de optimizare a dezvoltării achizițiilor
elevilor.
Curriculumul este elaborat încât să îndeplinească criteriile de relevanţă, continuitate,

permeabilitate, actualitate, extensie, echilibru, flexibilitate, coerenţă, articulare etc.
• relevanţa - furnizarea de experienţe de învăţare necesare şi utile;
• continuitatea - asigurarea progresului în învăţarea continuă prin experienţe de învăţare
corelate;
• permeabilitatea - posibilitatea includerii de noi conţinuturi/ teme de lucru;
• actualitatea - în acord cu solicitările socio-profesionale;
• extensia - favorizarea dezvoltării integrale a personalităţii prin situaţii de învăţare
variate;
• echilibrul - privind elementele de conţinut din mai multe domenii;
• flexibilitatea - adaptarea la cel ce învaţă şi grupul de elevi,
• coerenta dintre curriculum şi finalităţile educaţionale, precum şi între diferitele
componente ale sale;
• articularea optimă a etapelor procesului curricular: proiectare, elaborare, aplicare,
revizuire permanentă.

6
Nivelul de calificare conform Cadrului național al calificărilor: 5
Corelarea dintre unităţile de rezultate ale învăţării şi module:

Unitatea de rezultate ale învăţării Denumire modul
Unităţi de rezultate ale învăţării tehnice generale
URI 1: Comunicarea şi cooperarea MODUL I: Comunicarea şi cooperarea profesională
profesională
URI 2: Instruirea militară MODUL II: Instruirea militară
URI 3: Bazele tacticii și tehnicilor operative MODUL III: Bazele tacticii și tehnicilor operative
Unităţi de rezultate ale învăţării tehnice specializate

URI 4: Paza și protecția obiectivelor, MODUL IV: Paza și protecția obiectivelor,
transporturilor și persoanelor transporturilor și persoanelor
URI 5: Constatarea faptelor antisociale MODUL V: Constatarea faptelor antisociale
URI 6: Menținerea, asigurarea şi restabilirea MODUL VI: Menținerea, asigurarea şi restabilirea

ordinii publice ordinii publice
URI 7: Intervenția specifică situațiilor de MODUL VII: Intervenția specifică situațiilor de urgenţă,
urgenţă, pe timpul stării de asediu, la pe timpul stării de asediu, la mobilizare şi în timp de
mobilizare şi în timp de război război

7
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Învăţământ postliceal
Domeniul de pregătire profesională: MILITAR, DE ORDINE ŞI SIGURANŢĂ PUBLICĂ
Calificarea profesională: Subofiţer jandarm
Total ore:
Modul I. Comunicarea și cooperarea profesională 54
Modul II. Instruirea militară 62
Modul III. Bazele tacticii și tehnicilor operative 126
Modul IV. Paza și protecția obiectivelor, transporturilor și persoanelor 110
Modul V. Constatarea faptelor antisociale 120
Modul VI. Menținerea, asigurarea şi restabilirea ordinii publice 174
Modul VII. Intervenția specifică situațiilor de urgenţă, pe timpul stării 214

de asediu, la mobilizare şi în timp de război
Modul pregătire practică* 440
Total general: 1300 ore
Notă:
Total ore/an pregătirea în școală = 30 ore/săpt.; 860 ore

Total ore/an pregătirea practică = 40 ore/săpt.; 440 ore (11 săptămâni)
Pregătirea practică se desfăşoară la unități din cadrul structurilor beneficiare.

Timpul de rezervă se stabilește pentru fiecare serie de elevi.
* Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor de practică vor fi stabilite de către unitatea de
învăţământ în colaborare cu Inspectoratul General.

8
PRECIZĂRI ORGANIZATORICE ȘI METODICE
1. Anul şcolar se desfăşoară pe parcursul a 42 săptămâni, la care se adaugă 2 (două) săptămâni

pentru examenul de absolvire. Timpul total de învăţământ este de 1300 ore, câte 30 ore pe
săptămână în școală și 40 ore pe săptămână la unitățile de practică. Caracterul aplicativ al formării
se asigură prin stagii de practică desfăşurată la unităţi operative şi prin şedinţe practice organizate şi
desfăşurate în unităţile de învăţământ.
2. În baza dispoziției directorului general al Direcției Generale Management Resurse Umane

privind structura-cadru a anului de învăţământ, sunt stabilite următoarele atribuţii:
a) Inspectoratul general beneficiar aprobă structura perioadei de şcolarizare a fiecărei serii
de elevi, care cuprinde: structura anului de învăţământ cu poziţionarea stagiului/ stagiilor de
practică, baza de calcul a timpului de învăţământ şi repartiţia timpului de învăţământ pe module, la
propunerea comisiilor pentru curriculum din cadrul unităţilor de învăţământ.
b) Comisia pentru curriculum elaborează desfăşurătorul tematic al fiecărui modul care
constituie parte integrantă din Dispoziţia/ Ordinul de învăţământ a/al directorului/comandantului
unităţii de învăţământ și conține succesiunea temelor modulului, rezultatele învățării (competențele)
forma de organizare și timpul alocat pe categorii de activități didactice/ tipuri de lecții: predare/
lecție mixtă (P), seminar (S), ședință practică (SP), studiu individual dirijat (St.), evaluare (E),
stagiu de practică (Pr.).
3. Fiecare modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire, raportat la standardul de

pregătire profesională. Trunchiul comun conferit de unităţile de rezultate ale învățării generale
asigură pregătirea comună a elevilor şcolilor postliceale ale Ministerului Afacerilor Interne.
Modulele unităţilor de învățare specializate vizează pregătirea de specialitate a viitorilor absolvenţi.
Timpul pentru formarea rezultatelor învățării din cadrul unui modul se stabileşte de către comisia
pentru curriculum din timpul total alocat modulului prin planul de învăţământ. Parcurgerea
conţinuturilor se face, de regulă, în ordinea prezentată a conţinuturilor unui modul, conform
graficului de modul, iar forma de organizare a activităţilor didactice (activităţile de predare,
învăţare, evaluare, precum şi tipurile de lecţii) și bugetul de timp alocat se stabilesc la nivelul
comisiei pentru curriculum prin desfăşurătorul tematic al fiecărui modul.
4. În vederea desfăşurării practicii profesionale a elevilor se elaborează o programă pentru

stagiul de practică, aprobată de inspectoratul general.
5. Consilierea elevilor și activitatea de dirigenție se realizează în baza unei programe elaborate

de comisia metodică a diriginţilor, o oră pe săptămână, conform Dispoziţiei/Ordinului de
învăţământ a/al directorului/ comandantului şcolii.
6. Examenul de absolvire se organizează şi se desfăşoară în baza metodologiei aprobată de

ministrul afacerilor interne. Absolvenţii vor dovedi, în condiţii de examen, pregătirea
corespunzătoare în vederea încadrării şi ocupării primei funcţii de subofiţer.
Examenul de absolvire constă în probe practice, scrise și orale.
Proba practică constă în:
- trageri cu armamentul din dotare – executarea unei ședințe de tragere conform
ordinelor/dispoziţiilor în vigoare;
- educaţie fizică – conform probelor și baremelor stabilite de comisia de coordonare a
examenului de absolvire, dintre cele prevăzute pentru prima funcție de încadrare.
Proba scrisă constă în aplicarea unui test de cunoștințe, potrivit tematicii şi bibliografiei
aprobate pentru examen.
Proba orală vizează rezolvarea unor situații-problemă din tematica aprobată pentru examen.
7. Unităţile de învăţământ pot asigura, la decizia şcolii şi a beneficiarilor, curriculum

diferenţiat, potrivit specialităţilor şi profilelor ocupaţionale. Curriculumul diferenţiat este elaborat
anual de comisia pentru curriculum, avizat de către structura de specialitate a inspectoratului
general/similar şi aprobat de inspectorul general/similar până la data de 1 octombrie.
9
Structura-cadru a curriculumului diferenţiat este cea de modul:
- titlul modulului diferențiat;
- notă introductivă;
- structură modul (rezultate ale învățării: cunoștințe, abilități, atitudini; conținuturile
învățării);
- lista minimă de resurse materiale: materiale didactice, echipamente IT, echipamente
specifice;
- sugestii metodologice privind desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare;
exemplificarea unei metode inovative de predare – învățare și a uneia de evaluare, conform
rezultatelor învățării;
- bibliografie.
Evaluarea rezultatelor elevilor care parcurg modulul de curriculum diferenţiat se realizează
periodic şi la finalizarea modulului.
În urma promovării modulului, absolvenţilor li se eliberează, odată cu diploma de grad,
diploma de absolvire a modulului respectiv, cu recunoaştere la nivelul M.A.I.

10
MODULUL I: COMUNICAREA ȘI COOPERAREA PROFESIONALĂ
• NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Comunicarea şi cooperarea profesională asigură cadrul și instrumentele necesare relaţionării

şi integrării în cadrul grupului/organizaţiei, precum şi elementele generale de dezvoltare cognitive și
socială, din perspectiva rolului şi a statusului social pe care elevii urmează să le dobândească.
Unităţile tematice sunt selectate şi ordonate pentru formarea de valori şi atitudini centrate pe
asumarea răspunderii faţă de calitatea actului comunicării, adoptarea unei conduite integre în
exercitarea serviciului public, cultivarea respectului faţă de valorile sociale şi demnitatea umană.
Structura tematică a modulului este elaborată în corelaţie cu standardele de pregătire
profesională şi principiile de optimizare a comunicării în relaţiile profesionale şi în interacţiunea cu
cetăţeanul.
Conţinuturile abordate determină situaţii de învăţare diverse privind:
- stabilirea rolului instituției în societate din perspectiva tradiţiilor și evoluției instituționale,
a structurii organizatorice, conștientizării importanței instituției ca serviciu public și a implicării
personalului în promovarea imaginii acesteia;
- dezvoltarea atitudinii pozitive, a sentimentului de apartenență la cultura organizațională, în
contextul cunoașterii tradițiilor instituției, al evoluției organizatorice și a dezvoltării rolului
instituției în societate;
- descrierea statului profesional: delimitarea drepturilor şi îndatoririlor personalului,
indicarea unor situații de restrângere a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, descrierea regimul
disciplinar etc.;
- aplicarea, în contexte profesionale, cu responsabilitate şi consecvenţă, a principiilor şi
normelor care reglementează conduita profesională;
- formarea şi perfecţionarea competenţelor necesare elaborării de strategii individuale pentru
o comunicare eficientă interpersonală, de grup şi organizaţională;
- exersarea metodelor de comunicare în vederea autocunoaşterii şi valorificării resurselor
personale;
- luarea deciziilor în baza experienței de cunoaștere, informațiilor profesionale și a opțiunilor
decizionale;
- lucrul în echipă și rezolvarea sarcinilor profesionale în echipă;
- formarea competenţelor de întocmire/ completare a documentelor cu destinaţie
profesională, în condiţiile respectării normelor de protecţie a informaţiilor clasificate;
- aplicarea principiilor şi metodelor specifice activităţii de relaţii publice, în scopul
gestionării corecte a imaginii sociale a instituţiei;
- valorificarea abilităţilor de comunicare în gestionarea situaţiilor conflictuale şi optimizarea
climatului organizaţional;
- acceptarea diversității şi promovarea nediscriminării în relaţia cu membrii comunităţii;
- identificarea cauzelor care determină producerea conflictelor interetnice și
interconfesionale;
- delimitarea atitudinilor și a comportamentelor discriminatorii, motivate de ură;
- aplicarea metodelor și tehnicilor de aplanare a conflictelor interetnice și interconfesionale/
interculturale;
- afirmarea valorilor instituţionale la nivelul societăţii în scopul determinării unor atitudini
proactive în rândul membrilor comunităţii.
- adoptarea unui comportament asertiv în activitatea profesională;
- abordarea unui comportament adecvat în relație cu mass-media;
- atitudine proactivă în relația cu cetățeanul prin manifiestarea disponibilității, a solicitudinii,
respectului față de cetățean, eficienței, angajării în rezolvarea problemelor semnalate și identificate;
- îndeplinirea în condiţii de integritate a atribuţiilor specifice statutului profesional.
Modulul propune o serie de experiențe de valorificare a comunicării şi cooperării și de
dezvoltare a acestora ca resurse în gestionarea misiunilor specifice, facilitând abordarea
intermodulară a procesului de formare.

11
• STRUCTURĂ MODUL
Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP și conținuturile învățării
URI 1: COMUNICAREA ȘI
COOPERAREA PROFESIONALĂ
Rezultate ale învățării
codificate conform SPP
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării
1.1.1. 1.2.1. 1.3.1. 1. Rolul instituţiei în societate
1.1.2. 1.1. Tradiţiile și evoluția instituţiei;
1.1.3. 1.2. Structura organizatorică;
1.3. Importanța instituției ca serviciu public
1.4. Cooperarea intrainstituțională și interinstituțională
2. Statutul personalului
1.3.2. 2.1. Drepturi şi îndatoriri ale personalului;
2.2. Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi;
2.3. Regimul disciplinar.
3. Codul deontologic - reper fundamental în
configurarea standardelor de conduită profesională
3.1. Consideraţii generale privind etica şi deontologia;
3.2. Principiile generale şi normele generale care
reglementează conduita profesională;
3.3. Corupţia şi efectele ei.
1.1.4. 1.2.2. 1.3.3. 4. Eficientizarea comunicării în context profesional
1.1.5. 4.1. Comunicarea – definire, elemente component, medii
de comunicare, funcții, forme, tipuri, tehnici, principii,
strategii;
4.2. Rolul comunicării în activitatea profesională;
4.3. Situații care pot împiedica realizarea unei
comunicări eficiente și modalități de soluționare
5. Abordarea şi soluţionarea conflictelor prin
1.3.4. comunicare
5.1. Prevenirea conflictelor prin comunicare asertivă;
5.2. Rezolvarea unor situații conflictuale prin aplicarea
metodelor și tehnicilor de argumentare, convingere,
persuasiune și negociere;
5.3. Rezolvarea unor situații conflictuale prin mediere
1.1.6. 1.2.3. 1.3.5. 6. Luarea deciziilor în context profesional
6.1. Tipuri de decizii în context profesional
6.2. Arborele decizional
6.3. Procesul de luare a deciziei și factorii care
influențează luarea deciziei
6.4. Situații profesionale de luare a deciziei
1.1.7. 1.2.4. 1.3.6. 7. Lucrul în echipă
7.1. Formarea echipei; principii, etape, roluri, sarcini,
atribuții, activități în cadrul echipei
7.2. Crearea și menținerea coeziunii echipei în
intervențiile integrate

12
1.1.8. 1.2.5. 8. Protecţia informaţiilor clasificate
1.3.7.
1.1.9. 8.1. Noţiunea şi obiectivele protecţiei informaţiilor
clasificate;
8.2. Clasificarea și declasificarea informaţiilor;
8.3. Reguli privind întocmirea, multiplicarea şi
gestionarea documentelor ce conţin informaţii clasificate.
9. Documente utilizate în activitatea profesională
9.1. Tipuri de documente utilizate în activitatea
profesională;
9.2. Norme de întocmire/completare a documentelor cu
destinaţie profesională neclasificate;
9.3. Corespondența clasificată si neclasificată.
1.1.10. 1.2.6. 1.3.8. 10. Conduita în relația cu cetățeanul
10.1. Relaţia instituțională cu publicul;
10.2. Primirea, înregistrarea şi soluţionarea petiţiilor;
10.3. Primirea, înregistrarea şi soluţionarea solicitărilor
privind liberul acces la informaţiile de interes public.
1.1.11. 1.2.7. 1.3.9. 11. Abordarea stărilor conflictuale determinate de
diversitatea multiculturală
11.1. Structura etnică şi confesională a României.
Specificitatea culturală;
11.2. Cauze care determină producerea conflictelor
interetnice sau interculturale/ interconfesionale;
11. 3. Tehnici şi metode de aplanare a conflictelor de
factură interetnică şi interculturală/ interconfesională;
11.4. Atitudini și comportamente discriminatorii,
motivate de ură.
1.1.12. 1.2.8. 1.3.10 14. Relaţionarea profesională cu mass - media
14.1. Opinie publică şi imagine instituţională;
14.2. Activitatea de relaţii publice în M.A.I.;
14.3. Conduita în relația cu mass-media;
14.4. Modalități și reguli de comunicare.
LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ȘI
INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII
TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII
REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII (existente în şcoală sau în unitățile de practică):
Materiale didactice: înregistrări, power point, suport de curs, manuale, fișe de lucru, filme
didactice;
Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, fotocopiator, CD-uri, DVD-uri, camera video,
TV;
Echipamente specific: sală de aplicații.
• SUGESTII METODOLOGICE
Activităţile didactice urmăresc dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare în spaţiul
social, a gândirii divergente şi a capacităţii de argumentare a opiniilor exprimate, precum și
respectarea principiilor deontologice și a regulilor privind protecția informațiilor clasificate.
Rezultatele învățării se formează şi se exersează în diferite situaţii de instruire: prezentări
teoretice (scopul, formele comunicării, strategii de comunicare, elemente de psihologia comunicării,
drepturi şi îndatoriri ale personalului, principiile codului deontologic, regimul disciplinar) şi practice
(tehnici de persuasiune, abordarea şi soluţionarea conflictelor în mod profesional, tehnici de
redactare a documentelor, metode de relaţionare cu publicul şi mass-media, comportarea în context
organizaţional), inclusiv în activități de predare în echipă.
Metodele didactice asigură interacţiunile la nivelul grupului de elevi prin folosirea, cu
precădere, a conversaţiei, dezbaterii, problematizării, studiului de caz, exerciţiului, jocului de rol.

13
Mijloacele de învăţământ sunt adaptate particularităţilor stilurilor individuale de învăţare și
specificului temei: computer, video proiector, flipchart, fişe de lucru, registre, camera video, TV etc.
Pentru eficientizarea demersului didactic activităţile sunt organizate cu precădere în forma
şedinţelor practice, iar în activitățile de predare sunt valorizate experienţa personală, exemplele de
bune practici și cazuistica relevante pentru fiecare temă și rezultat al învățării urmărit. Se
recomandă construirea şi aplicarea unor strategii instructiv-educative care să permită alternarea
formelor de activitate individuală, frontală şi/sau în grupuri mici.
Metodele active aplicate în funcţie de opţiunea instructorului prin raportarea la rezultatul
învăţării, conţinutul de predat şi timpul alocat activităţilor (brainstorming, simularea, învăţarea
problematizată, învăţarea prin cooperare, studiul de caz, metoda mozaic, metoda ciorchinelui,
metoda cubul, metoda turul galeriei, metoda “Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat”, metoda focus grup,
metoda cauză-efect, învăţarea prin descoperire, analiza de text, metodele de gândire critică,
realizarea de portofolii, dezbaterea, lucrul pe calculator/internet/în grupuri de lucru virtual etc.)
asigură:
✓ centrarea pe activitatea de învăţare, elevul devenind subiect al procesului educaţional;
✓ învăţarea prin acţiune (experienţială), învăţarea prin descoperire;
✓ încurajarea participării elevilor, iniţiativa şi creativitatea;
✓ exersarea lucrului în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a
cooperării cu persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru;
✓ dezvoltarea personalităţii elevilor, vizând latura formativă a educaţiei;
✓ stimularea motivaţiei intrinseci;
✓ încurajarea învăţării prin cooperare şi a capacităţii de autoevaluare;
✓ o relaţie de comunicare bazată pe respect şi colaborare.
Exemplificare privind aplicarea unei metode inovative
a. Metoda MOZAIC sau „metoda grupurilor interdependente” este o strategie bazată
pe învățarea în echipă (team-learning). Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină
expert și are responsabilitatea transmiterii informațiilor asimilate celorlalți colegi.
Etapele aplicării metodei:
I. Formarea grupurilor de lucru și distribuirea materialelor
1. Profesorul împarte tema de studiu în subteme;
2. Grupurile de elevi se constituie din 4 – 6 elevi conform criteriilor stabilite de profesor –
în funcție de opțiunea acestuia pentru grupuri omogene sau eterogene: opțiunea pentru o
culoare sau simbol, notele la ultimul test, alegerea liberă a elevilor, alfabetic, ordinea
locurilor în bănci etc.;
3. Fiecare elev din grup primește un material ce conține detalierea subtemei
corespunzătoare pe care trebuie să o studieze din punct de vedere propriu;
4. Toate grupurile primesc același material, repartizat în subteme diferite pentru fiecare
membru şi discută în comun aspectele de interes
II. Formarea grupurilor de experți și pregătirea prezentărilor
5. Elevii care au avut aceeași subtemă (aceeași culoare/ simbol) se vor constitui în grupuri
de experți – numărul grupurilor de experți este același cu numărul de subteme stabilite;
6. Membrii noilor grupuri constituite devin experți pe acea subtemă pe care o studiază/
analizează/ prezintă alături de colegi;
7. Grupurile de expert pregătesc prezentările pentru colegi
III. Realizarea prezentărilor (predarea) și verificarea rezultatelor învățării
8. Se refac grupurile inițiale și fiecare elev expert în subtemă prezintă colegilor
problematica analizată sau fiecare grup de experți desemnează un reprezentant care va
expune tuturor colegilor ideile prelucrate la nivelul grupului de experți;
9. Profesorul monitorizează prezentările astfel ca informația să fie transmisă corect şi
coerent și să servească ca punct de plecare pentru alte întrebări. Modalitatea de
prezentare trebuie să fie atractivă, stimulativă, concisă, clară;
10. Fiecare membru al grupului are sarcina de a reține ideile transmise de experți.

14
IV. Evaluarea
11. La sfârșitul activității se solicită elevilor să dovedească ce au învățat, prin răspunsuri la
diferite întrebări ale profesorului sau colegilor, rezolvarea unor situații-problemă, test,
eseu sau completarea unor fișe de lucru.
Exemplificare:
Rezultatele învățării:
Cunoștințe Abilități Atitudini
1.1.3. Codul deontologic - reper 1.2.1. Aplicarea normelor 1.3.1. Respectarea valorilor,
fundamental în configurarea de conduită profesională principiilor, normelor, regulilor
standardelor de conduită profesională de etică și deontologie
Tema: Codul deontologic - reper fundamental în configurarea standardelor de conduită

profesională
Conţinutul învăţării: Principiile şi normele generale care reglementează conduita
profesională
Rezultat al învăţării: Aplicarea, cu responsabilitate şi consecvenţă, a principiilor şi
normelor care reglementează conduita profesională, prin:
- delimitarea conceptuală a termenilor de etică şi deontologie, principii şi norme
deontologice, în baza explicaţiilor profesorului şi a prevederilor specifice Codului de
etică şi deontologie;
- analiza elementelor cuprinse în Codul de etică şi deontologie;
- descrierea principiilor generale care guvernează conduita profesională şi a modelelor
comportamentale furnizate prin studiile de caz prezentate;
- exemplificarea elementelor de corelare între principiile generale şi normele
comportamentale în situaţiile profesionale concrete;
- descrierea, în opoziţie, a două situaţii profesionale de respectare şi nerespectare a unui
principiu general de etică şi deontologie;
- rezolvarea unei situaţii profesionale în baza respectării principiilor şi normelor
deontologice.
I. Formarea grupurilor de lucru și distribuirea materialelor
1. Profesorul împarte conţinutul în patru subiecte corelate situaţiilor a – d enumerate mai
jos și întocmește fișe de lucru cu descrieri/exemplificări de situaţii/ comportamente/
studii caz în care sunt inserate principiile deontologice, raportate la:
a. comportamentul lucrătorului M.A.I. față de persoanele care au încălcat normele
legale;
b. comportamentul lucrătorului M.A.I. în familie și în societate;
c. comportamentul lucrătorului M.A.I. în relația cu alte instituții și reprezentanți ai
acestora;
d. comportamentul lucrătorului față de victime.
Fișele de lucru sunt însoțite de extrase din Codul de etică şi deontologie, suporturi audio-
video și alte materiale auxiliare.
2. Profesorul organizează clasa în echipe de învățare iniţială formate din 4-6 elevi în
funcție de numărul elevilor din clasă. Fiecare elev primește un număr de la 1 la 4 și are
ca sarcină să studieze în mod independent, timp de 10 min., subiectul corespunzător
numărului său.
II. Formarea grupurilor de experți și pregătirea prezentărilor
3. După ce au parcurs faza de lucru independent în grupele iniţiale, elevii cu același număr
se reunesc, constituind grupe de experți, pentru a dezbate problema împreună, în timpul
stabilit de profesor – între 20 şi 30 de min. Astfel, elevii cu numărul 1 părăsesc echipele
de învățare inițiale și se adună la o masă pentru a aprofunda subtema cu numărul 1. La
fel procedează și ceilalți elevi cu numerele 2, 3 şi 4. Dacă grupul de experți are mai mult
de 6 membri, acesta se divide în două grupe mai mici. Mesele de lucru ale grupurilor de
experți trebuie plasate în diferite locuri ale sălii pentru a nu se deranja reciproc.

15
4. În cadrului grupului de experţi, elevii prezintă o analiză a ceea ce au studiat independent,
în grupurile iniţiale. Au loc discuții pe baza datelor și a materialelor avute la dispoziție,
se adaugă elemente suplimentare și se stabilește modul în care noile cunoștințe vor fi
transmise și celorlalți membri din echipa inițială. Fiecare membru al grupului de experți
îşi prezintă punctul de vedere în echipa de învățare. În cadrului grupului de experţi se
analizează ideile care asigură fundamentarea prezentărilor printr-un demers explicativ-
argumentativ comun. Profesorul monitorizează pregătirea prezentărilor astfel ca
informația să fie transmisă corect şi coerent și să servească ca punct de plecare pentru
alte întrebări. Scopul comun al fiecărui grup de experți este să se instruiască cât mai
bine, având posibilitatea propriei învățări și a pregătirii prezentării pentru colegii din
echipa inițială.
III. Realizarea prezentărilor (predarea) și verificarea rezultatelor învățării
5. Elevii se reunesc în grupurile iniţiale la semnalul profesorului. Experții desemnaţi
transmit informaţiile prelucrate, în timpul stabilit, reținând la rândul lor cunoștințele pe
care le transmit colegii lor, experți în celelalte subteme. Modalitatea de transmitere
trebuie să fie scurtă, concisă, atractivă, putând fi însoțită de suporturi audio-video și
diverse materiale. Profesorul monitorizează prezentările astfel ca informația să fie
transmisă corect şi coerent și să servească ca punct de plecare pentru alte întrebări. Elevii
sunt stimulați să discute, să pună întrebări și să-și noteze, fiecare realizându-și planul de
idei.
IV. Evaluarea
6. Grupele prezintă rezultatele întregii clase. În acest moment elevii sunt gata să
demonstreze ce au învățat. Profesorul pune întrebări de tip sinteză, rezumă,
concluzionează sau poate da spre rezolvare o fișă de evaluare fiecărui elev, cu privire la:
- rolul şi importanţa cunoaşterii, respectării şi promovării principiilor şi normelor de
conduită profesională;
- rezolvarea unei situaţii profesionale în baza comunicării şi a principiilor şi normelor
deontologice.
b. Metoda cubul urmăreşte un algoritm ce vizează şase activităţi/ sarcini, câte faţete are un
cub. Metoda se foloseşte atunci când se doreşte explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut
pentru a fi îmbogăţit cu noi cunoştinţe prin activităţi specifice taxonomiei lui Bloom de cunoaștere,
înțelegere, aplicare, analiză, sinteză, evaluare. Prelucrarea conținutului și cerințele didactice sunt în
număr de șase și pot viza activități diverse de descriere, comparaţie, asociere, analizare, aplicare,
argumentare, creare etc. Metoda permite atât activităţi individuale, cât şi de grup, fiecare grup
raportându-se la una dintre cele şase sarcini. Prin utilizarea metodei cubului participanţii dobândesc
abilităţi de prelucrare a unui conţinut prin sarcini diverse. Metoda are avantajul că permite alegerea
celor șase activități/sarcini de lucru în funcție de natura conținutului, rezultatul dorit al învăţării,
complexitatea temei, resursele disponibile, nivelul de pregătire al elevilor etc. Utilizarea metodei
stimulează exersarea operațiilor gândirii și cooperarea, facilitând implicarea tuturor elevilor în
activitate și responsabilizarea, atât pentru propria învăţare, cât şi pentru învăţarea celorlalţi.
Exemplificare:
1.1.6. Abordarea și 1.2.2. Formarea unui sistem de 1.3.2. Inițiativă în
soluționarea conflictelor prin comunicare care să includă comunicare și în
comunicare principii, reguli, modele, realizarea unor sarcini de
strategii individuale pentru o lucru
comunicare eficientă

16
Tema: Abordarea și soluționarea conflictelor prin comunicare
Subtema/ conţinutul învăţării: Gestionarea şi soluţionarea conflictelor
Rezultat al învăţării: Formarea unui sistem de comunicare care să includă principii, reguli,
modele, strategii individuale pentru o comunicare eficientă, prin:
- delimitarea conceptuală a termenilor de: conflict, comportament necooperant, strategie
de soluţionare a conflictelor;
- descrierea situaţiilor profesionale conflictuale cu indicarea cauzelor, atribuţiilor
lucrătorului M.A.I. în context, a principiilor şi comportamentelor deontologice;
- dezvoltarea comportamentului asertiv;
- gestionarea şi soluţionarea conflictelor prin negociere şi mediere;
- rezolvarea unei situaţii profesionale conflictuale.
1. Profesorul prezintă titlul temei, modul de lucru în baza metodei cubul şi timpul alocat
fiecărei secvenţe pentru organizarea activităţii, analiza sarcinilor la nivelul grupurilor,
prezentarea activităţilor fiecărui grup şi stabilirea concluziilor.
2. Clasa se constituite în şase grupuri de elevi, la alegerea liberă a acestora, conform
opţiunii pentru următoarele sarcini de lucru:
- Grupul 1 – Identificarea tipurilor de conflicte în activitatea profesională;
- Grupul 2 – Enumerarea cauzelor posibile ale conflictelor în activitatea profesională;
- Grupul 3 – Descrierea comportamentului asertiv;
- Grupul 4 – Analiza strategiilor de rezolvare a conflictului prin negociere;
- Grupul 5 – Analiza strategiilor de rezolvare a conflictului prin mediere;
- Grupul 6 – Rezolvarea unei situaţii profesionale conflictuale cu argumentarea opţiunii
pentru un comportament bazat pe comunicare eficientă
3. Profesorul monitorizează activitatea grupurilor și răspunde eventualelor neclarități.
4. La sfârșitul activității de grup se solicită elevilor să prezinte activitatea de grup în faţa
colegilor şi să răspundă la diferite întrebări. Ordinea prezentărilor este stabilită de
profesor.
5. Evaluarea se realizează prin corelarea informaţiilor prezentate, în ordine, de
reprezentanții celor şase grupuri de lucru.
Sugestii privind evaluarea
Prin evaluare se identifică măsura în care elevii au reușit să achiziționeze rezultatele
învățării (cunoștințe, abilități, atitudini). Procesul de evaluare presupune stabilirea de obiective,
alegerea strategiilor de evaluare (momentul evaluării, rezultatele învățării care trebuie demonstrate,
formele, metodele și instrumentele de evaluare, conținuturile vizate), nivelul minimal al
performanțelor înregistrate.
Evaluarea rezultatelor învăţarii poate fi:
a. Inițială, care reflectă nivelul anterior de pregătire al elevilor și oferă instructorului
informațiile necesare pentru proiectarea activității didactice ulterioare. În evaluarea inițială
se pot folosi metode conversative, brainstorming-ul, lucrul în perechi și grupe de câte patru.
b. Continuă, pe parcursul procesului de predare - învățare:
- Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, stilurile de învăţare
ale elevilor, rezultatele învățării şi de modalitatea de evaluare – probe orale, scrise, practice;
- Planificarea evaluării presupune un program stabilit, evitându-se aglomerarea mai multor
evaluări în aceeaşi perioadă de timp;
- Probele de evaluare vizează cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile specificate în standardul de
pregătire profesională;
- Instrumente de evaluare recomandate: fişe de lucru, fişe de observare, fişe de documentare,
fişe de autoevaluare, eseul, referatul, proiectul, activităţile practice, testele docimologice etc.
c. Finală:
- Se realizează printr-o probă cu caracter integrator, la sfârşitul procesului de predare –
învăţare – evaluare şi oferă date privind rezultatele elevilor;
- Instrumente de evaluare recomandate: proba practică, proba orală, proiectul, studiul de caz,
proba scrisă, portofoliul, testele sumative;
- Se raportează la standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării URI 1.
17
Exemplificarea evaluării rezultatelor învățării:
1.1.4. Eficientizarea 1.2.2. Formarea unui sistem de 1.3.1. Asumarea inițiativei
comunicării în context comunicare care să includă în comunicare și în
profesional principii, reguli, modele, strategii realizarea unor sarcini de
individuale pentru o comunicare lucru
eficientă
FISĂ DE EVALUARE ÎN BAZA UNEI PREZENTĂRI

Nume elev:…………………………………………
Titlul prezentării:…………………………………………...
Nr. crt Criterii de apreciere a prezentării Punctaj Comentarii

1 2 3 4 5
1. Structura prezentării
1.1 Introducerea
1.2. Cuprinsul
1.3. Încheierea (sau concluzii)
2. Aspectele personale ale prezentării
2.1. Salutul
2.2. Elevul se prezintă auditoriului
2.3. Expunerea clară a subiectului prezentării
3. Gradul de pregătire
4. Coerenţa discursului, argumentaţia
5. Suportul vizual (dacă este cazul):
Criterii: claritatea conţinutului, structurare,
dimensiune adecvată şi siguranţa în relaţie cu
suportul vizual
6. Încadrarea în timp
7. Aspectele nonverbale:
7.1. Vestimentaţia
7. 2. Postura/ţinuta adecvată
7. 3. Gestica
7.4. Contactul vizual
7.5. Aspectele paraverbale (intonaţia, ritmul,
volumul)
8. Modalitatea de rezolvare a întrebărilor
auditoriului (anunţarea disponibilităţii de
primire a întrebărilor și soluţionarea
neclarităților)
BONUSURI: creativitate în prezentare; prezentarea este atractivă; elevul mulţumeşte

auditoriului, este relaxat etc.
Observaţii, recomandări (dacă este cazul)
………………………………………………………………………............................………
………………………………………………………………………...........................………
NOTA PROPUSĂ:…………………………
Numele evaluatorului………………………
Data:……………………………. Semnătura:………………………….

18
Evaluarea integrată a rezultatelor stabilite în acest modul se realizează în corespondență cu
standardul de evaluare şi constă în analiza unor produse cuprinse în portofoliu, prin care elevul
demonstrează că este capabil să identifice soluţii pentru situaţii conflictuale, să elaboreze strategii
individuale pentru o comunicare eficientă, să explice şi să aplice principii şi metode specifice
activităţii de relaţii cu publicul, să redacteze documente cu destinaţie profesională, să descrie
modalitățile de abordare a conflictelor interetnice și interculturale/ interconfesionale etc..
Exemplificare privind aplicarea metodei portofoliului
Portofoliul este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare elev poate
să reunească şi să prezinte într-un mod sistematic rezultatele, experienţele precum şi eşantioane din
lucrări personale pe care le-a dobândit de-a lungul unei perioade de învăţare.
La baza întocmirii portofoliului se află trei obiective majore:
- motivarea elevului prin colectarea de dovezi privind recunoaşterea eforturilor sale;
- prezentarea rezultatelor obținute într-o etapă de instruire;
- dezvoltarea personală și profesională.
Portofoliul se realizează prin acumularea în timp a acelor documente considerate relevante
pentru rezultatele obţinute şi pentru progresul înregistrat de elev. Dosarul prezintă la început opisul
documentelor existente, organizate tematic sau cronologic.
Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la dorinţa elevului (care va
include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru propriul progres) şi vor
fi alese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului.
Portofoliul elevului poate cuprinde:
• Lista conţinutului acestuia - sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/fişe şi numărul
paginii la care se găseşte;
• Argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare
şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului;
• Lucrările pe care le face elevul individual sau în grup – eseuri, articole, referate, comunicări;
• Fişe individuale de studiu, hărţi cognitive, contribuţii care reflectă participarea elevului/
grupului la derularea şi soluţionarea unor teme;
• Probleme/ studii de caz/ speţe rezolvate;
• Rapoarte scrise – de realizare a proiectelor;
• Teste şi lucrări la finalizarea unor etape de formare;
• Chestionare de atitudini;
• Înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună
cu clasa/ colegii;
• Observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii;
• Rezultate ale lucrărilor de evaluare şi ale unor teme din domeniul profesional;
• Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc;
• Opiniile/ reflecţiile elevilor privind activităţile desfăşurate şi stilul de învăţare;
• Planuri de acţiune/ evaluări/ activităţi viitoare planificate şi efectuate de către elev;
• Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului.
Portofoliul permite elevului să-şi pună în evidenţă achiziţiile, să-şi planifice învăţarea, să-şi
monitorizeze progresul și să ia parte activ la propriul proces de învăţare.
Profesorul poate proiecta structura unui portofoliu în raport de rezultatele prevăzute prin SPP și
standardul de evaluare.
Porfoliul permite profesorului:
✓ cunoaşterea obiectivelor şi nevoilor elevului;
✓ stimularea motivaţiei elevului de învăţare;
✓ programarea învăţării în funcţie de interesele elevului;
✓ evaluarea progresului şi identificarea măsurilor de remediere, dacă este nevoie;
✓ evaluarea activităţii elevului în ansamblul ei.

19
Rezultatele învățării evaluate prin metoda portofoliului:
1.1.3. Codul deontologic - 1.2.1. Aplicarea normelor de 1.3.1. Respectarea valorilor,
reper fundamental în conduită profesională principiilor, normelor, regulilor de
configurarea standardelor etică și deontologie
de conduită profesională
1.1.5. Abordarea și 1.2.2. Formarea unui sistem de 1.3.3. Inițiativă în comunicare și în
soluționarea conflictelor comunicare care să includă realizarea unor sarcini de lucru
prin comunicare principii, reguli, modele,
strategii individuale pentru o
comunicare eficientă
1.1.4. Documente utilizate 1.2.5. Redactarea 1.3.7. Respectarea normelor
în activitatea profesională documentelor cu destinație privind gestionarea documentelor
profesională profesionale și protecția
informațiilor clasificate
1.1.11. Abordarea stărilor 1.2.7. Descrierea modalităților 1.3.4. Promovarea valorilor
conflictuale determinate de de intervenție în cazul sociale, morale, culturale, etice
diversitatea multiculturală conflictelor interetnice și 1.3.9. Motivația profesională
interculturale/ pentru îndeplinirea sarcinilor de
interconfesionale lucru
Portofoliul întocmit de elev pentru evaluarea rezultatelor la acest modul poate cuprinde:
- CV-ul;
- Eseu pe tema integrităţii profesionale;
- Observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii privind soluţionarea diferitelor conflicte;
- Categorii şi tipuri de documente cu destinaţie oficială/ profesională;
- Înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună
cu clasa/ colegii în baza unei teme relevante unităţii de rezultate ale învăţării (exemple:
Societatea românească în diversitate multiculturală, Modalități de abordare a conflictelor
interetnice și interculturale/ interconfesionale, Relația cu mass-media etc).
În evaluare, alături de calitatea produselor menţionate, este apreciat şi modul de
prezentare a documentelor cuprinse în portofoliu.
BIBLIOGRAFIE
1. Abric, C., Psihologia comunicării, Polirom, 1999;
2. Avram, E., Cooper, C. L., Psihologie organizaţional-managerială. Tendinţe actuale, Editura
Polirom, Iaşi, 2008;
3. Birkenbihl, Vera F. Antrenamentul comunicării, Editura Gemma Press, 1997;
4. Bougnoux, Daniel, Introducere în ştiinţele comunicării, Polirom, Iași, 2000;
5. Chiru, Irena, Comunicare interpersonală, ed. a II-a, Tritonic, 2009;
6. Cuilenburg, J.J. Van, Scholten, O., Noomen, G. W., Ştiinţa comunicării, Humanitas,
București, 1998;
7. Coman, C., Relaţii publice. Tehnici de comunicare cu presa, Editura ALL, 1999;
8. Gabor Adam, Ioaneta Vintileanu, Poliţia şi comunităţile multiculturale din România –
prevenirea şi gestionarea conflictelor la nivelul comunităţilor multiculturale, Centrul de
Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Cluj, 2003;
9. Hogan, Kevin, Psihologia persuasiunii, Ed. Antet, f.a.;
10. Floyd, Kory, Comunicarea interpersonală, Ed. Polirom, Iaşi, 2013;
11. Frunjină, Ion, Comunicare, negociere şi rezolvare de conflicte, Ed. Mondan, 2002;
12. Ionescu, M., Chiş V. Strategii de predare şi învăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1992;
13. Maruşca, Laura, Comunicare şi conflict, Ed. Tritonic, 2010;
14. McQuail, Denis, Comunicarea, Institutul European, Iași, 1999;
15. Pânișoară, Ion Ovidiu, Comunicarea eficientă, Ediția a IV-a, revăzută și adăugită, Editura
Polirom, 2015;
16. Pitariu, H.D., Managementul resurselor umane. Evaluarea performanţelor profesionale,
Editura ALL-Beck, Bucureşti, 2000;
20
17. Rusen, Jorn, Iliescu, Adrian Paul, Drepturile omului la întâlnirea dintre culturi, Ed. Paralela
45, Piteşti, 2004;
18. Stoica-Constantin, Ana, Conflictul interpersonal, Ed. Polirom, Iaşi, 2002;
19. Șoitu, Laurențiu, Pedagogia comunicării, Editura Institutul european, Iași 2001;
20. Zlate, Mielu, Tratat de psihologie organizaţional-managerială (vol. II), Editura Polirom,
Iaşi, 2008;
21. Constituţia României;
22. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
23. Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;
24. Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române;
25. O.U.G. nr.104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Română;
26. Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române;
27. Hotarârea nr. 991 din 25/08/2005 pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al
poliţistului
28. Hotărârea nr. 123 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
29. Ordonanţa Guvernului nr. 27 din 30 ianuarie 2002 (actualizată) privind reglementarea
activităţii de soluţionare a petiţiilor;
30. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 190 din 22.04.2004 privind organizarea şi
desfăşurarea activităţii de primire, evidenţă, examinare şi soluţionare a petiţiilor, precum şi
de primire a cetăţenilor în audienţă în structurile Ministerului Afacerilor Interne;
31. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1489 din 03.11.2006 pentru aprobarea Codului de
etică și deontologie a personalului din IGSU și din structurile subordonate;
32. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 201 din 14. 12. 2016, privind organizarea şi
desfăşurarea activităţii de informare publică şi relaţii publice în M.A.I.;
33. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 177/2016 privind activitatea de management
resurse umane în unităţile militare ale M.A.I., c.m.c.u.
34. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016 privind activitatea de management
resurse umane în unităţile de poliţie ale M.A.I., c.m.c.u;
35. Hotărâre nr. 725 din 2 septembrie 2015 pentru stabilirea normelor de aplicare a cap. IV din
Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, referitoare la acordarea recompenselor şi
răspunderea disciplinară a poliţiştilor.
36. Site-uri Internet de specialitate.

21
MODULUL II: INSTRUIREA MILITARĂ
• NOTĂ INTRODUCTIVĂ:
Instruirea militară asigură formarea abilităților, priceperilor și deprinderilor necesare

echivalării serviciului militar, din perspectiva rolului şi a statusului social pe care elevii urmează să
le dobândească.
Unităţile tematice sunt selectate şi structurate pentru formarea de valori şi atitudini centrate
pe asumarea răspunderii faţă de îndeplinirea atribuțiilor, adoptarea unei conduite integre în
exercitarea serviciului public, cultivarea respectului faţă de valorile sociale şi demnitatea umană,
dezvoltarea atașamentului față de valorile identitar-naționale.
profesională, principiile de utilizare a armamentului, modul de aplicare a procedurilor specifice și a
regulamentelor militare.
- aplicarea prevederilor legislaţiei şi a regulamentelor militare;
- aplicarea normelor privind conduita regulamentară în diferite situaţii;
- formarea deprinderilor în executarea poziţiilor şi mişcărilor specifice activităţilor şi
acţiunilor militare;
- asigurarea protecţiei individuale împotriva mijloacelor chimice, biologice, radiologice şi
nucleare (C.B.R.N.);
- aplicarea tehnicilor de orientare și deplasare în teren;
- cunoașterea armamentului și a noțiunilor de balistică;
- respectarea pricipiilor de tragere și a regulilor și măsurilor de siguranță;
- aplicarea regulilor și operațiunilor pentru tragere;
- executarea tragerilor cu armamentul individual;
- respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă;
- aplicarea procedurilor de acordare a primului ajutor în diferite situații.
Importanţa achizițiilor formate în cadrul acestui modul derivă din legătura care se stabileşte
între funcţionalitatea relaţiilor dintre membrii organizaţiei şi eficienţa organizaţiei în ansamblu.
În realizarea demersului didactic vor fi valorificate elementele specifice de conţinut în
scopul formării unei atitudini pozitive privind apartenenţa la cultura organizaţională din sistemul
de apărare, odine publică şi siguranță naţională şi promovarea constantă a valorilor acesteia.

URI 2: INSTRUIREA MILITARĂ
2.1.1. 1. Simboluri naţionale
2.1.2. 1.1 Drapelul României;
2.1.3. 2.2.1. 2.3.1. 1.2 Ziua naţională a României;
2.1.4. 1.3 Imnul naţional;
2.1.5. 1.4 Stema ţării şi sigiliul statului.
2. Regulamente militare generale
1.1 Structuri militare;
1.2 Activitatea zilnică în unitate;
1.3 Portul uniformei.
3. Instrucţia de front
3.1 Instrucţia de front fără armă;
3.2 Instrucţia de front cu arma;
3.3 Poziţiile pentru luptă şi procedee de deplasare în
teren.

22
URI 2: INSTRUIREA MILITARĂ
4. Protecţia individuală împotriva mijloacelor
C.B.R.N.
4.1. Părțile componente ale măştii contra gazelor;
4.2. Utilizarea măştii contra gazelor în diferite situații.
5. Orientarea în teren
5.1 Orientarea în teren cu si fără busolă;
5.2 Deplasarea în teren cu ajutorul hăților
2.1.6. 2.3.2. 6. Cunoaşterea pistolului
2.1.7. 2.2.2. 6.1 Destinaţia şi caracteristicile tehnico-tactice ale
2.1.8. pistolului;
2.1.9. 2.2.3. 6.2 Părțile componente şi funcţionarea pistolului;
2.1.10. 6.3 Construcţia cartuşelor;
2.1.11. 6.4 Demontarea şi montarea pistolului;
6.5 Întreţinerea pistolului.
7. Cunoaşterea pistolului mitralieră
7.1 Destinația si caracteristicile tehnico-tactice;
7.2 Părţile componente şi funcţionarea pistolului
mitralieră;
7.3 Demontarea şi montarea pistolului mitralieră;
7.4 Întreţinerea pistolului mitralieră.
8. Noţiuni de balistică
8.1 Balistica interioară;
8.2 Balistica exterioară;
8.3 Balistica terminală (a rănii).
9. Organizarea, pregătirea şi executarea tragerii
9.1 Principii generale;
9.2 Reguli privind organizarea, pregătirea şi executarea
şedinţelor individuale de tragere;
9.3 Reguli şi măsuri de siguranţă.
10. Reguli şi operaţiuni de tragere
10.1 Aplicarea elementelor tehnice ale tragerii;
10.2 Executarea operaţiunilor pentru tragere;
10.3 Remedierea incidentelor de tragere.
11.Pregătirea şi executarea şedinţelor individuale de
tragere de iniţiere cu armamentul
11.1. Pregătirea şedinţei de tragere;
11.2. Executarea şedinţei de tragere.
12. Norme de securitate şi sănătate în muncă
2.1.12. 2.2.4. 2.3.3. 12.1 Norme generale de securitate şi sănătate în muncă;
2.1.13. 2.3.4. 12.2 Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă.
13. Reguli de prim ajutor
13.1 Reguli de bază în acordarea primului ajutor;
13.2 Lanţul supravieţuirii victimei;
13.3 Aşezarea victimei în poziţia laterală de siguranţă;
13.4 Intervenţia în cazul personei aflate în stop cardio-
respirator;
13.5 Intervenţia în cazul traumatismelor, arsurilor,
hemoragiilor, electrocuţiilor, degerăturilor, înecului cu
bol alimentar;
13.6 Intervenţia în cazul materialelor periculoase;
13.7 Extragerea de urgenţă şi transportul victimelor.

23
INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII DE
SPECIALITATE, ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII
(existente în şcoală sau în unitățile de practică):
Materiale didactice: machete, planșe, power point, regulamente, suport de curs, manuale, fișe de
lucru.
Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, fotocopiator, CD-uri, DVD-uri, software
instrucția tragerii, G.P.S.
Echipamente specifice: armament, armament secționat, muniție de război, muniție de exercițiu,
ținte, materiale şi mijloace de marcare a focului, căluși, parapeți, captatori, ortoscop, binocluri,
busole, hărți topogrfice, mască contra gazelor, simulator pentru trageri, poligon pentru tragere,
mijloace de comunicații, materiale folosite pentru acordarea primului ajutor
Activitățile didactice urmăresc formarea și dezvoltarea priceperilor și deprinderilor specifice
activităţilor şi acţiunilor militare, asigurarea protecției individuale, orientarea și deplasarea în teren,
cunoaștere și utilizarea legală a armamentului, precum și aplicarea regulilor de prim ajutor,
respectând normele de securitate şi sănătate în muncă.
Rezultatele învățării se formează şi se exersează în diferite situaţii didactice: prezentări
teoretice (simbolurile naționale; regulamente militare; cunoașterea armamentului; noțiuni de
balistică; organizarea, pregătirea şi executarea tragerii în poligon; norme de securitate şi sănătate în
muncă; noțiuni privind acordarea primului ajutor) şi practice (instrucția de front fără armă,
instrucția de front cu arma, pozițiile pentru luptă și procedee de deplasare în câmpul de luptă;
protecţia individuală împotriva mijloacelor chimice, biologice, radiologice şi nucleare; procedee
expeditive pentru orienterea în teren cu și fără hartă; hărțile topografice militare și lucrul cu harta;
principalele piese și mecanisme ale armamentului, funcționarea armamentului, demontarea și
montarea armamentului, întreținerea armamentului; reguli și operațiuni pentru tragere, remedierea
incidentelor de tragere; pregătirea şi executarea şedinţelor de tragere cu armamentul; aplicarea
procedurilor de acordare a primului ajutor în diferite situații).
Pentru eficientizarea demersului didactic activităţile sunt organizate în forma şedinţelor
practice, iar în activitățile de predare sunt valorizate experienţele personale, exemplele de bune
practici și cazuistica relevante pentru fiecare temă și rezultat al învățării urmărit precum şi
achiziţiile din stagiile de practică. Se recomandă construirea şi aplicarea unor strategii instructiv-
educative care să permită alternarea formelor de activitate individuală, frontală şi/sau în grupuri
mici/echipe.
Parcurgerea conţinuturilor se realizează într-o ordine stabilită în comisia metodică, astfel
încât să se urmărească succesiunea logică de aplicare a regulamentelor şi de desfăşurare a acţiunilor
de luptă. Metodele didactice facilitează interacţiunile la nivelul grupului de elevi prin folosirea, cu
precădere, a explicaţiei, instructajului, demonstrației, exerciţiului, studiului de caz, problematizării,
jocului de rol, asigurând elementele de bază pentru antrenamente, aplicaţii şi simulări.
Mijloacele de învăţământ sunt adaptate conţinutului învăţarii, fiind reprezentate de mijloace
din dotare - armament, materiale şi mijloace de marcare a focului, binoclu, busolă, hărţi, mijloace
de comunicații, mijloace individuale de protecţie, precum şi mijloace multimedia, calculator, video
proiector, retroproiector, folii transparente, coli de scris, flipchart, fişe de lucru etc.
Pregătirea se realizează în poligoane specializate, baze de instrucţie, săli de clasă, săli de
specialitate şi alte locaţii conform cerinţelor şedinţelor de instruire. Baza tehnico-materială este
asigurată de: poligoane, simulator de tragere, autoturisme şi autospeciale pentru intervenţie.
Tragerea se realizează şi în condiţii diferite obţinute în simulatorul de tragere – timp, punct de
ochire, tip de armament, interior/ exterior etc.
Pentru obţinerea rezultatelor învățării stabilite prin SPP se organizează activităţi diverse de
învăţare: antrenament în poligoanele specializate şi simulatoare, vizionări de casete video şi CD-uri,
redactare de documente, proiecte, lectură independentă în publicaţii de specialitate, care permit şi
adaptarea la stilurile individuale de învăţare: vizual, auditiv, practic.
Comisia metodică decide asupra timpului alocat fiecărei probleme de învăţat din cadrul
temelor, respectând desfăşurătorul tematic în funcţie de: condiţiile şedinţei de tragere, volumul şi

24
nivelul de cunoştinţe, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu armament şi
materiale didactice, dispunerea poligoanelor/ terenurilor de instrucţie, ritmul de formare a
deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi precum şi modalităţile de evaluare a
elevilor.
Metoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă presupune parcurgerea următoarelor
etape:
- individuală – elevii primesc o temă pe care o rezolvă individual într-o perioadă scurtă de
timp;
- perechi – se formează grupe de doi elevi, care îşi verifică reciproc rezultatele şi încearcă să
răspundă la întrebări posibile;
- grupuri de patru - şase elevi - formate prin unirea perechilor două câte două. Elevii îşi
confruntă rezultatele, contribuind toţi la concluziile cu caracter general în zonele de
controverse rezultate în urma întrebărilor fiecăruia;
- întreaga clasă – un reprezentant al fiecărei grupe prezintă concluziile sale. Acestea pot fi
notate pe tablă sau flipchart pentru a putea realiza comparaţia între răspunsurile grupurilor.
Pe baza lor se concep concluziile finale.
Instructorul supraveghează activitatea elevilor şi dă indicaţii acolo unde este nevoie;
soluţionează situaţiile în care nu toţi elevii se implică în cadrul activităţii de grup sau atunci când un
elev monopolizează toate activităţile.
Exemplificare:
Rezultatele învățării
2.1.1. Simbolurile naționale 2.2.1. Aplicarea prevederilor 2.3.1. Respectarea prevederilor
legislației și a regulamentelor legislației și a regulamentelor
militare militare
Tema: Simboluri naţionale
Rezultat al învăţării: aplicarea prevederilor legislaţiei și a regulamentelor militare, prin:
- enumerarea simbolurilor naţionale - Drapelul României, Ziua naţională a României,
Imnul naţional, Stema ţării şi sigiliul statului;
- descrierea elementelor caracteristice ale simbolurilor naţionale;
- analizarea normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului
național și folosirea sigiliilor cu stema României;
- analizarea, din punct de vedere național și istoric, a valorii şi importanţei
simbolurilor naţionale.
1. Instructorul anunță tema;
2. Elevii primesc câte o fişă de lucru, prezentând simbolurile naţionale pe care trebuie să le
analizeze individual şi au sarcina să identifice elemente de corelare între noțiunile și cunoștințele de
istorie, cultură, tradiţie şi simbolurile naţionale. Fiecare elev va completa într-un tabel elementele de
corespondenţă: date istorice relevante, trăsături, importanţă;
3. Elevii grupaţi în perechi discută modul în care au rezolvat individual sarcina;
4. Se alcătuiesc grupe de 4 - 6 elevi care îşi confruntă rezultatele;
5. Întreaga clasă formată din 2 grupuri mari prezintă pe rând rezultatele şi pe baza lor se
stabilesc concluziile finale.
Sugestii privind evaluarea:

25
d. Inițială, care reflectă nivelul anterior de pregătire al elevilor și oferă instructorului
se pot folosi metode conversative, brainstorming-ul, lucrul în perechi și grupe de câte patru.
e. Continuă, pe parcursul procesului de predare - învățare:
- Instrumente de evaluare recomandate: fişe de lucru, fişe de observare, fişe de autoevaluare,
referatul, proiectul, activităţile practice, testele docimologice etc.
f. Finală:
Exemplificarea evaluării rezultatelor învățării
2.1.9. Organizarea, pregătirea 2.2.2. Aplicarea regulilor 2.3.1. Respectarea regulilor și
și executarea tragerii în privind utilizarea armamentului normelor privind utilizarea
poligon armamentului
Tema: Pregătirea şi executarea şedinţei de tragere nr. 3, cu pistolul, ziua.
Selectarea conţinutului de evaluat
Scop: antrenarea trăgătorilor pentru executare, după deplasare, a tragerii asupra obiectivelor fixe, ziua.
Descrierea obiectivelor, distanţele, poziţiile şi timpul pentru tragere:
a) obiectiv - ţinta „Siluetă în picioare";
b) distanţa - 15 m;
c) poziţia pentru tragere - în picioare;
d) timp - 1 minut.
Cartuşe alocate: 6
Aprecierea: se va efectua în funcţie de numărul de gloanţe care au lovit ţinta, după cum urmează:
Calificativ Număr de puncte

Corespunzător minimum 3
Obiective:
- să execute operaţiunile pentru tragere, în condițiile şedinţei de tragere nr. 3, cu pistolul, ziua;
- să lovească după deplasare, obiectivul, în timpul alocat.
Probleme de executat: 1. Pregătirea şedinţei de tragere;
2. Executarea şedinţei de tragere.
1. Pregătirea şedinţei de tragere:
a) Activitatea profesorului:
- primește raportul;
- verifică prezenţa, notează absenţii şi semnează condica;
- efectuează controlul armamentului;
- verifică existenţa mijloacelor didactice;
- verifică ţinuta şi aspectul exterior al elevilor;
- instruiește elevii cu privire la respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, iar
aceştia vor semna în tabelele de instruire;
- verifică dacă elevii şi-au realizat sarcinile de lucru;
- anunţă titlul şedinţei practice, obiectivele şi problemele de învăţat;
26
- prezintă modul de desfăşurare al şedinţei practice;
- verifică cunoştinţele elevilor;
- prezintă demonstrativ, cu explicaţii, modul de executare a şedinţei de tragere nr. 3, cu
pistolul, ziua;
- precizează sarcinile de lucru, pe grupe, în vederea desfăşurării şedinţei practice;
- conduce activitatea grupei nr.1;
- supraveghează activitatea elevilor de la grupele nr. 2 şi 3;
- prin rotaţie, execută problema de învăţat şi cu celelalte grupe;
- întreabă elevii dacă au neclarităţi;
- răspunde la întrebările elevilor, dacă este cazul;
- prezintă exemple din activitatea practică;
- prezintă scurte concluzii privind pregătirea şedinţei de tragere;
- repartizează elevii pe serii.
b) Activitatea elevilor:
La pregătirea tragerii, elevii execută, la comandă şi în succesiunea lor, următoarele activităţi:
- Grupa nr. 1 - elevii execută, sub supravegherea profesorului, succesiunea activităţilor în poligon
pentru pregătirea şedinţei de tragere nr. 3, cu pistolul, ziua.
Elementele tehnice ale tragerii care sunt exersate:
➢ seria se dispune pe aliniamentul de aşteptare;
➢ seria se deplasează pe aliniamentul de plecare unde trăgătorilor li se distribuie câte 6 cartuşe
de exerciţiu pe care le introduc în încărcător; încărcătorul se introduce în mânerul pistolului,
fără a se introduce cartuş pe ţeavă; pistolul se pune în toc, care va avea capacul deschis;
➢ la comanda: „Serie, înainte pas alergător!”, trăgătorii se deplasează în alergare pe distanţă
de 20 de metri până pe aliniamentul de tragere;
➢ la comanda: „Serie, în picioare, încărcaţi!”, trăgătorii iau poziţia de tragere în picioare, scot
pistolul din toc şi introduc cartuş pe ţeavă;
➢ la comanda: „Serie, foc!”, se execută tragerea asupra obiectivului;
➢ la încetarea parţială a tragerii, conducătorul tragerii comandă: „Serie, încetaţi – asiguraţi”.
Trăgătorii asigură armamentul şi rămân în poziţia pentru tragere;
➢ la încetarea totală a tragerii, conducătorul tragerii comandă: „Serie, încetaţi – descărcaţi!”.
Trăgătorii scot încărcătorul din armă, apoi cartuşul din camera cartuşului, dacă a mai rămas,
şi îl introduc în încărcător;
➢ la comanda: „Serie, armele la control!”, trăgătorii rămân în poziţia pentru tragere,
dezasigură pistolul, pun cocoşul în poziţia armat, iar încărcătorul în mâna dreaptă, între
degetul mare şi mânerul pistolului, cu alimentatorul în sus;
➢ la apropierea conducătorului tragerii prin înapoia trăgătorilor, aceştia trag manşonul
închizător înapoi cu degetul mare şi arătătorul mâinii stângi, astfel încât conducătorul
tragerii să poată vedea camera cartuşului şi încărcătorul;
➢ la comanda: „Pistolul în toc!”, trăgătorii dau drumul manşonului închizător, percutează,
asigură arma şi o introduc în toc, rămânând cu încărcătorul în mâna dreaptă, în cazul în care
nu au tras toate cartuşele alocate;
➢ se înmânează cartuşele netrase distribuitorului de muniţie, care le predă la punctul de
aprovizionare.
- Grupa nr. 2 - elevii execută, în mod individual, demontarea, montarea pistolului şi încărcarea
încărcătorului;
- Grupa nr. 3 - elevii execută, în mod individual, elementele tehnice ale tragerii.
Condiții de lucru:
- prin rotaţie, toţi elevii vor trece, la solicitarea profesorului, pe la fiecare atelier;
- răspund la întrebările adresate;
- adresează întrebări, dacă este cazul;
- reţin seria in care au fost repartizaţi pentru executarea şedinţei de tragere.
2. Executarea şedinţei de tragere:
- prezintă demonstrativ, modul de executare a şedinţei de tragere nr. 3 cu pistolul, ziua;
- conduce şedinţa de tragere nr. 3 cu pistolul, ziua;
27
- verifică modul în care a fost întreţinut armamentul;
- face aprecieri asupra modului de desfăşurare a şedinţei practice şi anunţă rezultatele obţinute;
- acordă note elevilor, corespunzător rezultatelor obţinute;
- concluzionează activitatea desfăşurată;
- asigură predarea armamentului la depozitul şcolii.
La executarea tragerii, elevii execută, la comandă şi în succesiunea lor, următoarele
activităţi:
- seria aflată în poligonul de tragere va executa, sub comanda profesorului, şedinţa de tragere nr. 3
cu pistolul, ziua, astfel:
➢ seria se deplasează pe aliniamentul de plecare, unde trăgătorilor li se distribuie câte 6 cartuşe
pe care le introduc în încărcător; încărcătorul se introduce în mânerul pistolului, fără a se
introduce cartuş pe ţeavă; pistolul se pune în toc, care va avea capacul deschis;
➢ la comanda: „Serie, înainte pas alergător!”, trăgătorii se deplasează în alergare pe distanţa
de 20 de metri până pe aliniamentul de tragere;
➢ la comanda: „Serie, în picioare, încărcaţi!”, trăgătorii iau poziţia de tragere în picioare, scot
pistolul din toc şi introduc cartuş pe ţeavă;
➢ la comanda: „Serie, foc!”, se execută tragerea asupra obiectivului;
➢ la încetarea parţială a tragerii, conducătorul tragerii comandă: „Serie, încetaţi – asiguraţi!”.
➢ la încetarea totală a tragerii, conducătorul tragerii comandă: „Serie, încetaţi – descărcaţi!”.
Trăgătorii scot încărcătorul din armă, apoi cartuşul din camera cartuşului, dacă a mai rămas,
şi îl introduc în încărcător;
➢ la comanda: „Serie, armele la control!”, trăgătorii rămân în poziţia pentru tragere,
dezasigură pistolul, pun cocoşul în poziţia armat, iar încărcătorul în mâna dreaptă, între
degetul mare şi mânerul pistolului, cu alimentatorul în sus;
➢ la apropierea conducătorului tragerii prin înapoia trăgătorilor, aceştia trag manşonul
închizător înapoi cu degetul mare şi arătătorul mâinii stângi, astfel încât conducătorul
tragerii să poată vedea camera cartuşului şi încărcătorul;
➢ la comanda: „Pistolul în toc!”, trăgătorii dau drumul manşonului închizător, percutează,
asigură arma şi o introduc în toc, rămânând cu încărcătorul în mâna dreaptă, în cazul în care
nu au tras toate cartuşele alocate;
➢ înmânează cartuşele netrase distribuitorului de muniţie, care le predă la punctul de
aprovizionare.
- celelalte serii execută individual elementele tehnice ale tragerii;
- seriile care au executat tragerea, vor întreţine armamentul;
- prezintă armele la control;
- receptează aprecierile şi concluziile făcute de profesor;
- predau armamentul la depozitul şcolii.
Elaborarea grilei de transformare a punctajului în notă.
Comisia metodică poate stabili următoarea grilă de notare:
Nr. lovituri în obiectiv Nota acordată

6 lovituri 10
5 lovituri 9
4 lovituri 8
3 lovituri 7
2 lovituri 6
1 lovitură 5
0 lovituri 4
Incident de tragere din vina trăgătorului 3
Situație care atrage calificativul necorespunzător 2
28
Exemplificare privind monitorizarea activității elevului în cadrul activităților practice
FIŞA DE EVALUARE
Criteriul de evaluare N S B FB E
1. A realizat sarcina de lucru
2. A lucrat independent
3. A răspuns întrebărilor
4. A oferit sprijin colegilor
5. S-a adaptat condiţiilor de lucru
6. A demonstrat achiziţia deprinderilor
7. A lucrat în echipă
8. S-a încadrat în timp
9. A dovedit performanţă în execuţie etc
Notă: N – nesatisfăcător; S – suficient, B – bine, FB – foarte bine, E - excelent
Evaluarea integrată a rezultatelor învățării se realizează în corespondență cu standardul de

evaluare și constă în aplicarea unor probe de evaluare prin care elevul demonstrează că este capabil
să execute pozițiile și mișcările specific activităților și acțiunilor militare, să execute trageri cu
armamentul și să aplice procedurile de acordare a primului ajutor în diferite situații.
Evaluarea finală vizează rezultatele/ calificativele obținute la instruirea militară și ședințele
de tragere, precum și cunoașterea noțiunilor privind legislația, armamentul, capacitatea de decizie
privind folosirea armamentului, respectarea procedurilor în domeniu.
BIBLIOGRAFIE:
2. Legea nr. 319/14.07.2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, publicată în M.Of.R. nr.
646 din 26.06.2006;
3. Hotărâre nr. 1425/11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;
4. Ordinul M.A.I. nr. 485/19.05.2008 privind aprobarea Regulamentului general pentru trageri
al Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu modificările şi completările ulterioare;
5. Ordinul Inspectorului General al Jandarmeriei Române nr.10 din 16.06.2015 pentru
aprobarea Instrucțiunilor privind executarea tragerilor de către personalul militar din
Jandarmeria Română.
6. Dispozițiile / ordinele inspectorilor generali cu privire la activitățile de tragere cu
armamentul (executarea tragerii cu pistolul mitralieră calibrul 7.62mm);
7. Regulamentul instrucţiei de front R.G.- 5/ 2009;
8. C-8 Instrucţiuni pentru cunoaşterea şi folosirea mijloacelor de protecţie individuală;
9. C-19 Metodica pregătirii trupelor pentru cunoaşterea armelor de nimicire în masă, a
mijloacelor incendiare şi protecţia lor;
10. Topografie militară, Bucureşti, 1975;
11. Colectiv, Instruire militară şi utilizarea armamentului, Note de curs, Ediţia a-II-a.

29
MODULUL III: BAZELE TACTICII ȘI TEHNICILOR OPERATIVE
Bazele tacticii și tehnicilor operative reprezintă un modul în formarea profesională generală

cu caracter interdisciplinar, vizând formarea deprinderilor şi atitudinilor necesare personalului care
încadrează structurile de ordine publică, capabil și responsabil în aplicarea măsurilor tactice cu
întrebuințarea tehnicii specifice serviciului public de menținere, asigurare și restabilire a liniștii
publice și ordinii constituționale cu respectarea legislației și procedurilor în domeniul de referință.
Modulul a fost elaborat potrivit realităților operative întâlnite în practica serviciului de ordine
publică ale unităților și personalului M.A.I. - în activitatea zilnică și cu prilejul intervențiilor
profesionale - punându-se accent pe tacticile și tehnicile operative preventive.
Personalul care activează în serviciul public de ordine publică este pregătit în cadrul acestui
modul pentru asigurarea gradualității și proporționalității în intervenția pentru menținerea,
asigurarea și restabilirea ordinii și liniștii publice cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenești,
precum și pentru luarea tuturor măsurilor de siguranță și protecție atât pentru personalul care
acționează, cât și pentru subiectul/subiecții asupra cărora se acționează și a celorlalte persoane aflate
în zona de acțiune pentru a evita ca acestea să devină potențiale victime colaterale.
Scopul acestui modul este de a forma competențe și a crea automatisme acționale prin
dezvoltarea de aptitudini şi atitudini atât la nivel individual cât și în cadrul echipei, de întărire a
calităţilor psihice şi de exersare a abilităților motrice în rezolvarea oportună și eficace a situaţiilor
apărute pe timpul îndeplinirii misiunilor specifice preponderent preventiv, gradual și proporțional.
Atingerea pe timpul școlarizării a scopului acestui modul este absolut necesară unui mod de
acţiune în sistem integrat, în cadrul echipelor și dispozitivelor de ordine și siguranță publică, pentru
menținerea liniștii sociale, ocrotirea proprietății și instituțiilor statului de drept.
profesională şi principiile de optimizare a comunicării sociale și profesionale a personalului M.A.I.
cu cetăţenii și comunitatea, în vederea asigurării acestora a unui serviciu public specializat în
domeniul ordinii publice.
Conţinuturile şi situaţiile de învăţare determină:

➢ conștientizarea rolului și locului personalului M.A.I. în prestarea către cetățean și comunitate
a unui serviciu public specializat în domeniul ordinii publice;
➢ responsabilizarea în manipularea administrativă și operativă a armelor de foc și a celorlalte
mijloace tehnice din dotarea individuală și colectivă utilizate în serviciul de ordine și siguranță
publică;
➢ respectarea procedurilor şi regulilor tactice pentru rezolvarea unor situaţii în vederea
îndeplinirii misiunilor specifice la nivel individual și în cadrul echipei;
➢ identificarea situaţiilor legale care determină decizia în vederea utilizării armamentului
și/sau mijloacelor tehnice din dotare pentru imobilizarea unor persoane;
➢ capacitatea de comunicare cu subiecții și în cadrul lucrului în echipă;
➢ adaptarea la mediul profesional specific şi la situaţii neprevăzute.
Importanţa acestui modul derivă din:

• responsabilitatea personalului M.A.I. în mânuirea administrativă și operativă a tehnicii și
armamentului din dotare cu respectarea măsurilor de siguranță;
• capacitatea de luare a deciziilor pe care le reclamă situațiile deosebite și extraordinare de
folosire a forţei, a mijloacelor tehnice din dotare și armamentului potrivit prevederilor legale;
• intervenția profesională să fie legală, oportună, graduală și proporțională.
În realizarea demersului didactic vor fi valorificate elementele specifice de conţinut în scopul
formării unei atitudini pozitive privind apartenenţa la cultura organizaţională din sistemul de
apărare, ordine publică şi siguranță naţională şi promovarea constantă a valorilor acesteia.

30
URI 3: BAZELE TACTICII ȘI
TEHNICILOR OPERATIVE
3.1.1. 3.2.1. 3.3.1. 1. Tehnici de manipulare a armamentului – individual și în
3.1.2. 3.2.2. echipă
3.1.3. 3.2.3. 1.1. Reguli și măsuri de siguranță – cele 4 (patru) reguli
3.1.4. 3.2.4. universale;
3.1.5. 1.2.Manipularea administrativă a pistolului. Depunerea/ridicarea
3.1.6. din camera de păstrare;
1.3. Modalități de verificarea armei și a încărcătoarelor
(ziua/noaptea);
1.4. Disciplina armei / disciplina țevii;
1.5. Poziții cu arma (în toc, în mână, premergător, angajarea
țintei), priza pe armă;
1.6. Decizia de scoatere a armei din toc (măsuri de siguranță
determinate de locul și factorii de acțiune: static, dinamic, în
3.3.2. alergare, în mulțime s.a.);
1.7. Deplasarea/alergarea cu arma în mână prin mulțime /
aglomerație urbană;
1.8. Uzul de armă;
1.9. Limitele legitimei apărări;
1.10. Încărcarea și schimbul de încărcătoare (tactic/rapid);
Reîncărcarea rapidă şi reîncărcarea tactică a armei;
1.11. Măsuri de siguranță în cadrul echipei când se lucrează cu
arma;
1.12. Evitarea celor mai frecvente greșeli în manipularea
armamentului.
3.1.7. 3.2.5. 2. Măsuri tactice preventive în relația cu cetățeanul –
3.1.8. legitimarea / interpelarea / interceptarea persoanelor
3.1.9. 3.2.6. 2.1. Noţiuni și principii generale;
2.2.Procedura executării legitimării şi verificării identităţii
3.1.10. 3.2.7. 3.3.3. persoanelor;
2.3. Tactica interpelării subiectului cooperant;
2.4. Tactica interpelării subiectului necooperant;
2.5. Tactica extragerii unei persoane din mulțime;
2.6. Tactica abordării grupurilor de persoane;
2.7. Tactica abordării unui subiect aflat în locuri publice;
2.8. Tehnici și tactici de acţiune pe timpul executării legitimării în
diferite situaţii.
3.1.11. 3.2.8. 3.3.4. 3. Măsuri tactice de necesitate – tehnici de control și
imobilizare
3.1. Noţiuni și principii generale;
3.2. Reguli tactice specifice ce trebuie respectate cu ocazia
executării controlului corporal preventiv şi al bagajului. Măsuri de
3.1.12. 3.2.9 3.3.5. siguranță la efectuarea percheziției;
3.3.Procedura executării controlului corporal preventiv şi al
bagajului;
3.4. Decizia de imobilizare a subiectului. Procedee de imobilizare
din față / spate / lateral;

31
3.5. Cooperarea și comunicarea în cadrul echipei pe timpul acțiunii
de imobilizare / încătușare / conducere la sediu;
3.6. Folosirea echipamentului din dotare în vederea imobilizării și
încătușării (cătușe, tonfă, spray lacrimogen, kubotan, bastonul
tactic extensibil, diverse improvizații);
3.7. Tactica încătușării și aplicării cătușelor;
3.8. Conducerea la sediu; îmbarcarea în autovehicul a subiectului
cooperant / necooperant.
4. Aplicaţii practice privind executarea măsurilor tactice
preventive pe timp de noapte, în condiții de vizibilitate redusă
și intemperii
4.1.Procedura executării legitimării şi verificării identităţii
persoanelor;
4.2. Procedura executării controlului corporal preventiv şi al
3.3.6. bagajului.
3.1.13. 3.2.10. 5. Măsuri tactice de abordare a subiectului înarmat cu armă
de foc / cuțit / armă albă
5.1. Principii generale și reguli de aur;
5.2. Zone de lovire și efecte pentru: stopare / dezarmare /
incapacitate imediată;
5.3. Mod de acțiune în diferite situații – distanțe de siguranță;
5.4. Legitima apărare.
3.1.14. 3.2.11. 6. Atitudini, plasamente şi zone de protecţie
6.1. Diferența dintre adăpost și acoperire. Tipuri de adăposturi și
acoperiri;
6.2. Poziţii de protecţie şi de ripostă adoptate pe timpul folosirii
forţei şi a mijloacelor din dotare;
6.3. Executarea deplasărilor pentru realizarea plasamentelor de
protecţie pe timpul folosirii forţei şi a mijloacelor din dotare;
6.4. Modalități de folosire a autovehiculului ca protecție/adăpost
pe timpul schimburilor de focuri.
3.1.15. 3.2.12. 7. Tehnici de pătrundere şi investigare în spaţii interioare
(cercetarea clădirilor)
3.3.7. 7.1. Principii generale;
3.1.16. 3.2.13. 7.2. Tehnici de asigurare la investigarea spațiilor interioare;
7.3. Tactica cercetării încăperilor;
7.4. Tactica cercetării holurilor;
7.5. Tehnici de progresie tactică executate pe scări;
7.6. Tehnici de pătrundere în forţă, prin utilizarea dispozitivelor
3.3.8. tehnice și pirotehnice
3.1.17. 3.2.14. 8. Tactica intercepției autovehiculelor
3.1.18. 8.1. Oprirea autovehiculelor;
3.1.19. 8.2. Tehnica executării controlului unui autovehicul (1-5
3.1.20. ocupanți);
3.1.21. 8.3. Modul de acţiune pentru imobilizarea infractorilor periculoşi
3.1.22. care utilizează autovehicule;
8.4. Tehnici de tragere cu arma din dotare asupra autoturismului
suspect – de pe loc și din mișcare;
8.5. Decizia de trecere la urmărire a autovehiculelor;
8.6. Tehnici de tragere din autovehicul – de pe loc și din mișcare.
9. Extracția din autovehicul
9.1. Principii generale;
9.2. Tehnica și prioritizarea extragerii ocupanților din autovehicul.

32
REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII (existente în școală sau la unitatea de practică):
- Materiale didactice: înregistrări, machete, planșe, suport de curs, manuale, fișe de lucru.
- Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, fotocopiator, CD-uri, DVD-uri.
- Echipamente specifice:
Materiale didactice: suport de curs, manuale, fișe de lucru, modele de imprimate tipizate, speţe,
statistici, planşe, schiţe, fotografii, filme didactice etc.;
Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, fotocopiator, CD-uri, DVD-uri, simulator de
tactică şi trageri, camere de filmat;
Echipamente specifice: mijloacele din dotarea agentului de siguranţă publică, muniție de exercițiu,
ținte, planșe, pistoale mitralieră, cartuşe de exerciţiu sau de manevră, geantă portîncărcătoare, veste
şi căşti de protecţie, bastoane telescopice, pulverizatoare de mână cu substanţe iritant –
lacrimogene, dispozitive de percuţie a uşilor, autoturisme, stații emisie – recepție, spații tactice -
clădiri/oraș tactic
Activitățile didactice urmăresc formarea și dezvoltarea priceperilor și deprinderilor specific,
precum și a crea automatisme acționale în mânuirea administrativă și operativă a armamentului și
tehnicii din dotarea individuală și a echipei de intervenție pentru rezolvarea oportună și eficace a
situaţiilor apărute pe timpul îndeplinirii misiunilor specifice, cu respectarea legislației – în mod
preponderent preventiv, gradual și proporțional, cu luarea tuturor măsurilor de securitate și
siguranță.
Competenţele de instruire se formează şi se exersează în diferite situaţii tactice, organizate
didactic:
1. - prezentare – strictul necesar, axată pe legislația aplicabilă serviciului de ordine publică, uz de
armă și proceduri specifice tacticii și tehnicilor operative;
2. – activități practic-aplicative - reguli de siguranță - varianta celor 4, portul pistolului și al
încărcătoarelor, manipularea administrativă a pistolului - depunerea/ridicarea din camera de
păstrare, modalități de verificarea armei – ziua/noaptea, disciplina armei / disciplina țevii,
poziții cu arma - în toc, în mână, premergător, angajarea țintei, priza pe armă, poziția isoscel,
memoria musculară, tragerea statică / tragerea dinamică / tragerea după acoperire, retenția
pistolului, folosirea lanternei, măsuri de siguranță în cadrul echipei când lucrăm cu arma,
tactica abordării subiectului cu arma în mână, uzul de armă;
3. – explică - implică – aplică - exersează - tactica legitimării / interpelării / interceptării:
3.1. - COMUNICAREA ÎN CADRUL ECHIPEI ȘI CU SUBIECȚII:
a) noțiuni și principii generale: „principiul 90 % versus 10 %”/ ajustarea corectă a
materialelor din dotare/ regulile de siguranță/ ”citirea” subiectului/ gestionarea spațiului/
controlul câmpului tactic/ citirea mediului înconjurător/ cooperarea în cadrul echipei/ semne
și semnale/ mod de acțiune pentru controlul subiectului sau imobilizare;
b) tactica interpelării subiectului cooperant: “citire”/ apropiere/ poziționare/ prezentare sau
mesaj/ limbaj verbal, non-verbal și para-verbal/ atitudine/ gestionarea spațiului/ cooperare în
echipă/ semne și semnale/ abordarea în echipă a suspectului/ verificarea documentelor/
verbalizarea și controlul subiectului/ mesajul de mulțumire, ieșirea din situație - exerciții de
rol;
c) tactica interpelării subiectului necooperant: “citire” / apropiere / poziționare / prezentare
sau mesaj/ limbaj verbal, non-verbal și para-verbal/ atitudine/ gestionarea spațiului/
cooperare în echipă/ semne și semnale/ abordarea în echipă a suspectului/ verificarea
documentelor/ verbalizarea și controlul subiectului/ tehnici de imobilizare/ încătușare/
control corporal/ mesajul de mulțumire, ieșirea din situație - exerciții de rol;
d) tactica extragerii unei persoane din mulțime:“citire”/ apropiere/ poziționare/ prezentare
sau mesaj/ limbaj verbal, non-verbal și para-verbal/ atitudine/ gestionarea spațiului/
controlul câmpului tactic/ citirea mediului înconjurător/ cooperare în echipă/ semne și

33
semnale/ abordarea în echipă a suspectului/ verificarea documentelor/ verbalizarea și
controlul subiectului/ mesajul de mulțumire, ieșirea din situație - exerciții de rol;
e) tactica abordării grupurilor de persoane: “citire”/ evaluarea situației/ decizie de sprijin
sau nu/ apropiere/ poziționare/ prezentare sau mesaj/ limbaj verbal, non-verbal și para-
verbal/ atitudine/ gestionarea spațiului/ controlul câmpului tactic/ citirea mediului
înconjurător/ cooperare în echipă și între echipe/ semne și semnale/ abordarea în echipă a
suspectului/ verificarea documentelor/ verbalizarea și controlul subiectului/ mesajul de
mulțumire, ieșirea din situație - exerciții de rol;
f) tactica abordării unui subiect într-un loc public: evaluarea situației/ decizia/ solicitarea
de sprijin/ evacuarea altor persoane și izolarea suspectului/ verbalizarea-mesajul transmis/
controlul suspectului/ comenzile transmise/ limbajul verbal, non-verbal și para-verbal
transmis/ atitudinea/ rolul partenerului de echipă/ cooperarea în cadrul echipei/ apropierea
de suspect/ siguranța personalului/ folosirea mijloacelor și a armamentului din dotare –
legitima apărare / înlăturarea pericolului real/ imobilizarea suspectului și tehnica de punere a
cătușelor/ acordarea primului ajutor - dacă este necesar.
3.2. - TEHNICI DE CONTROL ȘI IMOBILIZARE:
a) noțiuni și principii generale: dispozitive de deplasare pedestră - comunicarea incidentului/
evaluarea/ stabilirea direcției de deplasare/ alegerea punctului de refugiu/ comunicarea
deciziei/ coordonarea membrilor echipei/ menținerea unui foc agresiv/ protecția echipei și a
persoanei reținute/ distanța între membrii echipei/ “cine controlează capul, controlează
corpul”/ când se trece la acțiuni coercitive: suspectul este întotdeauna pus la sol și de acolo
se controlează/ “depune minimum de efort, obține maximum de eficacitate”/ deplasarea pe
linia de foc/ regruparea în punctul de refugiu/ consolidarea/ comunicarea cu baza/ așteptarea
ajutorului/ acordarea primului ajutor/ evaluarea armamentului, muniției și echipamentului,
precum și a situației;
b) siguranța acțiunii: gestionarea spațiului și a câmpului tactic / evaluarea situației / poziția
față de suspect – din față, lateral, spate - avantaje / dezavantaje / puncte sensibile și
dureroase / folosirea materialelor din dotare / principii de intervenție sus – jos, stânga –
dreapta;
c) imobilizarea: individual - de un agent sau subofițer, în echipă - de doi agenți / de mai mulți
agenți sau subofițeri, procedee de imobilizare din față / spate / lateral;
d) cooperarea și comunicarea în cadrul echipei pe timpul acțiunii de imobilizare / încătușare /
conducere.
3.3. - FOLOSIREA TEHNICII DIN DOTARE ÎN VEDEREA IMOBILIZĂRII ȘI
ÎNCĂTUȘĂRII
a) noțiuni și principii generale: ajustarea corectă a materialelor / folosirea corectă a
echipamentelor în corelare directă cu misiunea și înlăturarea pericolului (exemplu - cuțit) /
siguranța personalului / accesibilitate;
b) folosirea mijloacelor din dotare:
- tonfa: prezentare / priza pe tonfă / folosirea acesteia pentru apărare și crearea de spațiu /
zonele verzi, galbene și roșii / acțiuni dureroase / procedee de imobilizare / limitări;
- lanterna: tehnici de tragere cu arma în condiții de noapte, cu folosirea lanternei / poziții /
avantaje-dezavantaje / schimbul de încărcătoare pe timpul folosirii lanternei;
- cătușele: priza corectă pe cătușe / tehnica de încătușare și control al suspectului, locuri de
prindere a cătușelor (mâini-diverse locuri, picioare etc.), cătușele de unică folosință /
avantaje-dezavantaje / purtare / scoaterea lor;
- spray-ul lacrimogen: reguli generale / limitări;
- kubotanul: prezentare / mod de purtare / mod de folosire / limitări;
- bastonul tactic extensibil – tehnici de utilizare;
- mijloace improvizate de echipament în teren;
c) tactica încătușării și a aplicării cătușelor:
- principii generale: evaluarea situației / decizia / verbalizarea – mesajul transmis / controlul
suspectului / comenzile transmise / limbajul verbal, non-verbal și para-verbal transmis /
atitudinea / rolul partenerului de echipă / cooperarea în cadrul echipei / apropierea de
suspect / măsuri de siguranță / blocarea acestuia / controlul sumar / tehnica de punere a
cătușelor;
34
- încătușarea la sol, în genunchi și la perete, pe auto, rezemat etc. – particularități;
d) tactica abordării unui subiect înarmat cu armă de foc / cuțit / armă albă
- principii generale și reguli de aur: siguranța personalului și a oamenilor din jur; folosirea în
mod gradual a forței: ordinea de folosire a dotărilor / evaluarea situației / măsurile de
siguranță / verbalizarea mesajului transmis / avertizarea, atenționarea / timpul de conformare
al subiectului;
- ultrajul și starea de necesitate: “fii pregătit să vezi sânge sau oameni morți în jurul tău ori să
fi rănit tu însuți”; înlăturarea pericolului iminent / legitima apărare: evaluare / exerciții pe
elementele constitutive ale infracțiunii / rămânerea în limita legitimei apărări vs. depășirea
limitei legitimei apărări / exerciții practice;
- diferența dintre adăpost și acoperire - tipuri de adăposturi și acoperiri;
- la atacul cu arma se răspunde cu o forță de foc mai mare; “respectă cele 4 reguli ce privesc
disciplina armei”; „folosește adăpostul”; prioritatea este neutralizarea pericolului;
comunicarea cu dispeceratul / solicitare sprijin / adăpostirea / evaluarea / decizia acțiunii /
evacuarea altor persoane și izolarea suspectului / verbalizarea-mesajul transmis / controlul
suspectului / comenzile transmise / atitudinea / rolul partenerului de echipă / cooperarea în
cadrul echipei / solicitarea sprijinului / siguranța personalului / “friendly fire” / folosirea
mijloacelor și a armamentului din dotare / apropierea de suspect / imobilizarea / încătușarea /
controlul corporal / acordarea primului - ajutor medical / conducerea la sediu / spital;
- zone de lovire și efecte pentru: stopare / dezarmare / incapacitate imediată;
- mod de acțiune: evaluarea situației / decizia / solicitarea de sprijin / evacuarea altor persoane
și izolarea suspectului / verbalizarea-mesajul transmis / controlul suspectului / comenzile
transmise / limbajul verbal, non-verbal și para-verbal transmis / atitudinea / rolul partenerului
de echipă / cooperarea / apropierea de suspect / siguranța personalului / folosirea
armamentului;
- legitima apărare / înlăturarea pericolului real / imobilizarea suspectului și tehnica de punere a
cătușelor / primul ajutor;
- noțiuni generale privind efectele asupra corpului omenesc cauzate de glonț / cuțit / alte arme
albe tăietoare sau înțepătoare;
e) controlul corporal sumar, conducerea forțată și transportul la sediul unității
- principii generale: reguli și tehnici de control corporal în picioare, la sol, sprijinit/ siguranța
polițistului/ prize pe timpul transportului / conducerea forțată/ tehnici de ridicare de la sol după
încătușare sau fără încătușare / cooperarea în cadrul echipei / protecția subiectului și a echipei
pe timpul deplasării pedestre sau cu auto;
- îmbarcarea în autovehicul: subiect care cooperează / nu cooperează / protejarea echipei și
limitarea acțiunilor de mișcare a subiectului / măsuri de protecție a subiectului în caz de
accident, măsuri de protecție a echipei pe timpul îmbarcării.
3.4. - TACTICA INTERCEPȚIEI AUTOVEHICULELOR - noțiuni și principii generale -
siguranța personalului și a persoanelor din jur/ modalități de abordare în funcție de situația
operativă și pericolul preconizat (fără pericol/ pericol mediu / ridicat / risc maxim);
a) tehnica de oprire a autovehiculului:

- din dotarea M.A.I. - protecția personalului/ alegerea zonei unde se face oprirea.
Interceptarea/ oprirea cu un autovehicul din dotare sau cu mai multe/ blocarea autovehiculului
suspect și imobilizarea acestuia / stabilirea și protecția spațiului de lucru / portul armei în
autovehicul / folosirea mașinii ca și adăpost;
- abordarea vehiculelor cu 1 – 5 ocupanți: care cooperează / nu cooperează / sunt violenți;
evaluarea situației / decizia privind tipul de abordare în funcție de pericol / comunicarea cu
dispeceratul / apropierea de autoturism ziua-noaptea/ poziționarea polițiștilor / folosirea
materialelor din dotare (lanterna) / cooperarea în cadrul echipei / abordarea prioritară a
ocupanților;
- modalitatea de gestionare a situațiilor cu ocupanții autovehiculului, deținători legali de
arme de foc.
b) extracția din autovehicul - principii generale: evaluarea situației / controlul câmpului
tactic / decizia și solicitarea sprijinului / prioritizarea scoaterii;

35
- tehnica de scoatere a ocupanților din spate-față / controlul corporal și imobilizarea acestora /
conducerea forțată / îmbarcarea;
- tehnica scoaterii ocupanților care cooperează / tehnica scoaterii ocupanților care nu
cooperează / tehnica scoaterii ocupanților care au centura de siguranță pusă / cu ușa blocată, dar
geamul coborât / cu ușa blocată și cu geamul ridicat;
- tehnici de tragere cu arma din dotare asupra autoturismului suspect sau asupra ocupanților
unui autoturism - particularități la tragerea asupra parbrizului / din unghiuri diferite / în diferite
părți ale autovehiculului / efecte / limitări și pericole;
3.5. - TACTICI DE BAZĂ LA CERCETAREA CLĂDIRILOR - principii generale: „Nu
presupune - prezintă doar faptele!”; “Fii conștient 360°”:
- tehnici de asigurare: principii / evaluarea situației / prezentarea celor 4 metode / comunicarea
informațiilor culese către partener - semne și semnale / rolul partenerului de echipă / cooperarea
în cadrul echipei / controlul suspectului / izolarea subiectului / apropierea de suspect / siguranța
polițistului / folosirea mijloacelor și a armamentului din dotare;
- tactica cercetării încăperilor - principii / evaluarea situației / poziționarea / comunicarea
informațiilor culese către partener / decizia de pătrundere / tehnici de pătrundere / dominarea
camerei / dominarea suspectului / controlul suspectului / izolarea subiectului / apropierea de
suspect/ siguranța polițistului sau a jandarmului / solicitarea sprijinului / comunicarea în cadrul
echipei / cooperarea în cadrul echipei / folosirea tehnicii și a armamentului din dotare /
reținerea suspectului / încătușarea / controlul corporal / conducerea forțată / scoaterea din
clădire / îmbarcarea în autospecială / conducerea la sediu;
– tactica cercetării holurilor / scărilor: principii / evaluarea situației / deplasarea / poziționarea /
comunicarea informațiilor culese către partener / decizia / tehnicile de cercetare și dominare a
diferitelor tipuri de holuri / scări / comunicarea cu suspectul / controlul și dominarea suspectului /
comunicarea și cooperarea în cadrul echipei / solicitarea sprijinului / izolarea subiectului /
apropierea de suspect / siguranța polițistului / folosirea tehnicii și a armamentului din dotare /
reținerea suspectului / încătușarea / controlul corporal / conducerea forțată / scoaterea din clădire /
îmbarcarea în autospecială / conducerea la sediu.
practic-aplicative, iar în activitățile de prezentare și demonstrații sunt valorizate experienţele
practice.
Se recomandă construirea şi aplicarea unor strategii instructiv-educative care să permită
alternarea formelor de activitate frontală, în grupuri și individuală.
Metodele didactice facilitează interacţiunile la nivelul grupului de elevi prin folosirea, cu
Mijloacele de învăţământ / baza tehnico-materială adaptate conţinutului învăţării, fiind
reprezentate de mijloace din dotare - armament, materiale şi mijloace de marcare a focului, mijloace
de legătură, mijloace individuale de protecţie, precum şi clădiri și mijloace auto pentru exersare.
Pregătirea se realizează în poligoane specializate, baze de instrucţie, săli de specialitate şi
alte locaţii conform cerinţelor şedinţelor de instruire (poligoane, piste cu obstacole, simulator de
tragere, autoturisme şi autospeciale pentru intervenţie).
Exersarea elementelor de tragere asupra autovehiculelor se realizează “la rece” şi în condiţii
diferite obţinute în simulatorul de tragere – timp, punct de ochire, tip de armament, interior/
exterior, etc.
Pentru obţinerea rezultatelor stabilite prin SPP se organizează activităţi diverse de învăţare:
antrenament în poligoanele specializate şi simulatoare, vizionări de casete video şi CD-uri,
Comisia metodică propune alocarea timpului necesar fiecărei probleme de învăţat din cadrul
temelor, respectând desfăşurătorul tematic în funcţie de: condiţiile şedinţei, succesiunea logică de
aplicare a tacticilor și tehnicilor, volumul şi nivelul de cunoştinţe, deprinderile şi abilităţile
anterioare ale elevului, dotarea cu armament şi materiale didactice, dispunerea poligoanelor/
terenurilor de instrucţie, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi
instruiţi, precum şi modalităţile de evaluare a elevilor.

36
Conținuturile întregului modul țin seama de respectarea următoarelor:
1. Folosirea graduală a forței: principii generale, principiul folosirii forței proporționale cu
atingerea obiectivului/misiunii, principiul încetării folosirii forței la înlăturarea pericolului;
2. Legitima apărare: principii generale pe înțelesul tuturor, să nu lovească primul, să nu arate
și să demonstreze că nu dorește și nu acceptă conflictul, apărarea să fie proporțională cu atacul,
legătura de cauzalitate, timpul acțiune-reacțiune, definiția și elementele constitutive ale infracțiunii
și condițiile de aplicare, pașii obligatorii pentru existența legitimei apărări;
3. Starea de necesitate: definiția și elementele constitutive ale infracțiunii și condițiile de
aplicare (apariția pericolului / inevitabilitatea pericolului / condițiile efectuării acțiunii de salvare /
limitele stării de necesitate, diferențele dintre “starea de necesitate” și “legitima apărare”;
4. Ultrajul - principii generale pe înțelesul tuturor: să nu lovească primul, să arate și să
demonstreze că nu dorește și nu acceptă conflictul, să solicite prin mesaje ferme păstrarea distanței -
mesajul transmis : “În conformitate cu legea mă obligați să ......”, definiția și elementele
constitutive ale infracțiunii și condițiile de aplicare, evitarea provocării;
5. Uzul de armă: cele 4 legi universale de siguranță a folosirii armelor de foc, disciplina
armei/ disciplina țevii, evitarea focurilor accidentale, folosirea armei în legitimă apărare –
principiile CEDO, cadrul normativ care reglementează folosirea armamentului de foc.
Evaluarea dobândirii deprinderilor de tactică și tehnici se va realiza în patru etape
succesive: etapa iniţială, a orientării şi familiarizării, etapa însuşirii fiecărui element component,
etapa unificării elementelor componente, etapa creării automatismelor.
La acţiunile de imobilizare şi conducere forţată sunt evaluate tehnicile de forţare a
articulaţiilor prin folosirea mijloacelor de imobilizare din dotare în exercitarea atribuţiilor
funcţionale, precum și executarea intervenţiei și modul de acțiune în situaţii speciale.
Exemplificări privind aplicarea unor metode inovative de predare
a. PROBLEMATIZAREA presupune crearea şi formularea de probleme sau situaţii –
problemă (speţe), pe care elevii le analizează şi le rezolvă, prin propriile lor eforturi, avansând
astfel în procesul învăţării, al cunoaşterii şi al formării. Predarea prin crearea de situaţii-
problemă este influenţată de abilitatea instructorului de a crea un deficit între ceea ce ştie elevul
şi ceea ce trebuie să afle. Învăţarea prin rezolvarea de probleme este o variantă a euristicii, o
modalitate complexă de aplicare a teoriei învăţării prin descoperire.
Etape în aplicarea metodei problematizării:
1. Crearea situaţiei problemă;
2. Prezentarea procedurii standard;
3. Formularea problemei;
4. Căutarea soluţiilor posibile la problema formulată; dobândirea de noi date
(informații) și restructurarea datelor vechi cu cele noi într-un sistem unitar cerut de rezolvarea
tipului de problematizare;
5. Descoperirea unor adevăruri, corelaţii, reguli, legităţi; stabilirea (elaborarea)
variantelor informative sau actionale de rezolvare si alegerea solutiei optime
6. Obţinerea rezultatului final;
7. Validarea/ verificarea soluţiei
Situaţiile problemă sunt determinate de:
- dezacord între vechile cunoştinţe şi cerinţele impuse de rezolvarea unei noi situaţii;
- contradicţii între modul de rezolvare posibil din punct de vedere teoretic şi aplicarea practică a
unei soluții;
- aplicarea în condiţii noi a cunoştinţelor anterior asimilate.
Contradicţiile apar între:
- cunoştinţele deja însuşite şi noile cunoştinţe pentru a căror înţelegere şi explicare cunoştinţele
anterioare nu sunt suficiente;
- tratarea teoretică şi rezolvarea practică;
- realitatea practică şi teorie;
- sesizarea particularului şi nevoia de generalizare;
- două sau mai multe teorii, concepţii, idei, ipoteze;
- cunoştinţele teoretice şi propriile observaţii asupra realităţii;

37
- manifestarea diferită a unor obiecte sau fenomene în contexte situaţionale diferite.
Tipuri de probleme:
a. spontane – determinate de o învăţare naturală fără o premeditare didactică, iar
procesul de învăţare funcţionează în condiţii motivaţionale optime.
Contextul şi problema se ivesc înaintea oricărei definiri a intenţiilor didactice. Schema
învăţării: obiectiv – context – cercetare – soluţie – evaluare nu este respectată, întrucât
contextul şi problema se ivesc înaintea intenţiei didactice.
Motivaţia pentru rezolvarea problemei este dată de şapte parametri:
- sarcina însăşi (gradul ei de dificultate);
- situaţia globală şi semnificaţia ei pentru subiect;
- capacităţile subiectului în raport cu sarcina;
- nivelurile de aspiraţie şi de aşteptare ale subiectului;
- sensibilitatea individuală la stresuri emoţionale;
- sentimentul de responsabilitate personală pentru rezolvarea sarcinii;
- valoarea materialelor pe care poate conta individul.
b. suscitate – probleme construite în jurul unui obstacol care a fost identificat şi care va
trebui depăşit. Avantajul problemei suscitate este acela că profesorul o declanşează în
momentul realizării înţelegerii, a construcţiei cunoaşterii, iar elevul este determinat să-şi pună
propriile întrebări.
c. construite – determinată de obiective. O problemă construită şi recomandată de
specialiștii în domeniu este adecvată intenţiilor educative. Elevul este pus în faţa unei situaţii
precise, bine cristalizate, dificile, dar accesibile, care prezintă un aspect de provocare. Problema
construită permite includerea unei proceduri de autoevaluare.
Cerinţele realizării problematizării:
- folosirea variantelor de problematizare: întrebări-problemă, probleme, situaţii-problemă;
- asigurarea folosirii experienţei de cunoaştere;
- implicarea elevilor în analiza situaţiilor controversate;
- aplicarea strategiei de rezolvare celei mai eficiente.
Exemplificare:
3.1.11. Măsuri tactice de 3.2.8. Demonstrarea 3.3.7. Respectarea

necesitate - tehnici de control procedeelor de imobilizare - procedurilor și
și procedee de imobilizare - cu şi fără ajutorul mijloacelor regulilor tactice
cu şi fără ajutorul mijloacelor din dotare (individual și în privind controlului
din dotare (individual și în echipă), folosirea graduală a corporal preventiv,
echipă), folosirea graduală a forței al bagajului unei
forței persoane, respectiv
3.1.12. Situațiile legale de 3.2.9. Aplicarea procedurilor aplicarea
aplicare a prevederilor și regulilor tactice privind cătușelor,
procedurii de control corporal controlul corporal preventiv, îmbarcarea în
preventiv, al bagajului unei al bagajului unei persoane, autovehicul și
persoane, respectiv aplicarea respectiv aplicarea cătușelor, conducerea la
cătușelor, îmbarcarea în îmbarcarea în autovehicul și sediu
autovehicul și conducerea la conducerea la sediu
sediu
Tema 3: Măsuri tactice de necesitate – tehnici de control și imobilizare

Ședinţă practică: Procedura executării controlului corporal preventiv şi al bagajului
Rezultat al învăţării: Aplicarea - individuală și în echipă – a tehnicilor și tacticilor specifice
activității profesionale de ordine și siguranță publică
Etape ale aplicării metodei:
1. Crearea situaţiei problemă: controlul corporal preventiv asupra unei persoane suspecte
despre care există indicii temeinice că deţine asupra sa obiecte provenite din săvârşirea
unei infracţiuni şi posibil arme albe
38
2. Prezentarea procedurii standard de control corporal preventiv
Controlul corporal preventiv asupra unei persoane suspecte se execută în următoarea
succesiune:
a) patrula de jandarmi aflată în serviciu trece la interceptarea persoanei;
b) chestionarea persoanei cu privire la existenţa asupra sa a obiectelor deţinute ilegal şi
eventual atenţionarea persoanei să le predea;
c) legitimarea persoanei şi comunicarea măsurii care urmează a fi luată atenţionând-o asupra
obligaţiei de a se supune;
d) identificarea a cel puţin un martor asistent care va fi informat cu privire la activitatea ce
urmează a fi efectuată, ţinându-se cont ca toate persoanele implicate să fie de acelaşi sex.;
e) supravegherea în permanenţă a persoanei supusă controlului chiar dacă în aparenţă aceasta
este calmă şi supusă;
f) aşezarea persoanei într-o poziţie cât mai incomodă pentru a nu i se da posibilitatea să atace
sau să fugă şi să poată fi uşor dezechilibrată şi imobilizată;
g) obiectele găsite asupra persoanei vor fi arătate martorului, iar acestea vor fi plasate la
distanţă pentru a nu a fi distruse sau aruncate de cel controlat;
h) în cazul descoperirii unor arme deţinute ilegal precum şi arme albe, persoana va fi imediat
încătuşată şi se va continua controlul în scopul descoperirii altor obiecte;
h) încheierea unui proces verbal în care vor fi descrise activităţile desfăşurate, obiectele
examinate, eventualele obiecţii ale participanţilor la care va fi anexată declaraţia celui controlat;
i) menţionarea în procesul verbal despre ridicarea în vederea continuării cercetărilor sau
confiscării obiectelor găsite asupra persoanei controlate, împreună cu planşa fotografică ce
conţin toate aspectele locului depistării, caracteristicile bunurilor ridicate şi indicarea bunurilor
de către cel asupra căruia au fost găsite.
3. Formularea problemei:
– confruntarea cu problema;
– perceperea şi conştientizarea problemei;
– primii indici orientativi pentru rezolvarea problemei.
4. Căutarea soluţiilor posibile la problema pusă:
– analiza condiţiilor sarcinii problematice;
– selectarea şi actualizarea unor achiziţii;
– formularea ipotezelor de soluţionare a sarcinii problematice;
– verificarea ipotezelor emise.
5. Descoperirea unor adevăruri, corelaţii, reguli, legităţi
6. Obţinerea rezultatului final
7. Validarea soluţiei.
b. METODA SITUAȚIEI TACTICE DECIZIONALE (STD) permite analiza și
aplicarea unei decizii raportate la o situație profesională standard sau excepțională.
Etape în aplicarea metodei situației tactice decizionale:
1. Identificarea şi definirea problemei ce face obiectul situației decizionale:
recunoaşterea situaţiei care impune luarea deciziei şi determinarea obiectivelor urmărite prin
aceasta;
2. Precizarea corespunzătoare a obiectivului, prin stabilirea corelaţiei între obiectivele
de ansamblu şi problema dată, astfel ca obiectivul stabilit trebuie să fie real, mobilizator şi
stimulator.
3. Stabilirea criteriilor – adunarea/ colectarea principalelor informaţii şi stabilirea
criteriilor de evaluare a fiecărei variante posibile, motiv pentru care în adoptarea deciziei se
cere folosirea modalităţilor participative de luare a deciziei;
4. Stabilirea variantelor decizionale posibile: evaluarea alternativelor identificate,
evidenţierea limitelor, avantajelor şi dezavantajelor fiecărei alternative (variante);
5. Alegerea variantei (alternativei) optime, respectiv a deciziei;
6. Aplicarea variantei (alternativei) optime: necesită luarea în prealabil a unui ansamblu
de măsuri sistematizate sub forma unui „plan de acţiune”.
7. Evaluarea rezultatelor obţinute: măsura în care obiectivele fixate au fost îndeplinite şi
se stabilesc cauzele care au generat eventualele abateri.
39
Aplicarea metodei poate presupune:
- organizarea în perechi – se formează grupe de câte doi elevi;
- pe baza sarcinii primite elevii sunt implicați într-un scenariu tactic (având complexitate
progresivă) în care se pune accent pe luarea rapidă a celei mai potrivite decizii, având la bază
cunoștințele, abilitățile și atitudinile comune, finalitatea fiind soluționarea situației;
- la final elevii dezbat deciziile, propun soluții noi și conștientizează erorile și urmările
acestora, dacă există.
soluţionează situaţiile în care nu se implică toţi elevii în cadrul activităţii de grup sau atunci
când un elev monopolizează toate activităţile.
Exemplificare:
3.1.13. Principii generale 3.2.10. Aplicarea 3.3.2. Asumarea responsabilității
privind abordarea subiectului principiilor generale privind privind aplicarea corectă a măsurilor
înarmat cu armă de foc/ cuțit/ abordarea subiectului tactice specifice, respectiv a folosirii
armă albă înarmat cu armă de foc/ mijloacelor tehnice din dotare,
cuțit/ armă albă individual și în cadrul echipei
Tema 5. Măsuri tactice de abordare a subiectului înarmat cu armă de foc / cuțit / armă albă.
Rezultat al învăţării: Aplicarea principiilor generale privind abordarea subiectului înarmat cu armă
de foc/ cuțit/ armă albă, prin:
- enumerarea principiilor generale și a regulilor de aur;
- modul de acțiune în diferite situații – distanțe de siguranță;
- analiza tactică din punct de vedere procedural și legitima apărare.
2. Elevii formează grupe de câte doi, primesc sarcina pe o fişă de lucru prezentând fără
detalii un scenariul tactic, aceștia având posibilitatea unei analize și preevaluări a situației ce
urmează să fie rezolvată;
3. Elevii grupaţi în perechi discută modul de acțiune;
4. Echipa formată din doi elevi începe rezolvarea scenariului tactic, ce are la baza luarea în
cel mai scurt timp posibil a unei/mai multor decizii cu importanță vitală în situații ce pun viața
polițistului sau a altora în pericol;
5. Presiunea asupra elevilor și nivelul de stres ce se dorește a fi antrenat sunt determinate de
timpul limitat în luarea deciziilor.
6. Echipele prezintă pe rând situațiile în care au fost implicate, clasa dezbate, propune soluții
şi pe baza lor se stabilesc concluziile finale.
Exemplu: Situația tactică decizională nr.1 (STD 1)
Loc de desfășurare Teren antrenament

Subiect Prezența unui grup de lucrători agricoli lângă fâșia de protecție
Scop Dezvoltarea capacității decizionale în situații critice
Personal implicat 1 instructor, 2 elevi - patrula, 3 elevi – lucrători agricoli
- Centura tactică, baston, spray cu substanțe iritant lacrimogen de
Materiale necesare antrenament, cătușe, pistol de antrenament, stație radio
- Cuțit antrenament, bagaj de mână
Localitate ……….XYZ…
Comunicare Canal: 18...
Fișa de lucru:
Informații Patrula a fost desemnată sa execute misiune de patrulare pedestră între bornele A și B.
generale Analiza de risc indică încăierări frecvente între lucrătorii agricoli din zona.
Dispoziții Pe durata misiunii acordați atenție sporită grupurilor de lucrători agricoli din zonă

40
Descrierea scenariului tactic nr 1:
La sosirea patrulei o persoană este rănită grav, întinsă pe sol, agresorul având un cuțit cu
care amenință altă persoană.
Pe timpul rezolvării situației se urmăresc următoarele aspecte:
Tabel de evaluare și apreciere
Indicatori Punctaj/ calificativ
Echipare corespunzătoare
Măsuri de siguranţă personală
Aplicarea principiilor generale și a regulior de aur
Celeritate în luarea deciziilor
Respectarea procedurilor şi regulilor tactice de intervenţie
Capacitatea de comunicare
Acordarea primului ajutor medical şi solicitarea ambulanţei, după caz
c. METODA JOCULUI DE ROL este o metodă de acțiune practică ce urmărește

formarea comportamentului profesional pornind de la simularea interacțiunii ce caracterizează o
structură, relație sau situație socială de grup/ situație profesională, prin distribuirea în rândul
participanților la instruire a unui set de statusuri foarte bine precizate și relaționate între ele.
Etape în aplicarea metodei jocului de rol:
1. Stabilirea scopului aplicării metodei și a conținutului ce este transpus;
2. Delimitarea rolurilor, descrierea situațiilor, stabilirea sarcinilor, distribuirea rolurilor;
3. Stabilirea variantelor de scenarii și comportamente;
4. Dezvoltarea comportamentelor de rol și a scenariului ales;
5. Evaluarea comportamentului de rol și a soluțiilor propuse.
Metoda prezintă o serie de avantaje:
- activizează elevii din punct de vedere cognitiv, afectiv și acțional, punându-i în situația de
a interacționa;
- prin dramatizare, asigura problematizarea, sporind gradul de înțelegere și participare
activă a elevilor;
- interacțiunea participanților asigură un autocontrol eficient al conduitelor și achizițiilor;
- pune în evidență modul corect sau incorect de comportare în anumite situații;
- este una din metodele eficiente de formare rapida si corecta a convingerilor, atitudinilor si
comportamentelor.
Exemplificare:
3.1.13. Principii 3.2.10. Aplicarea 3.3.2. Asumarea responsabilității privind aplicarea

generale privind principiilor corectă a măsurilor tactice specifice, respectiv a
abordarea generale privind folosirii mijloacelor tehnice din dotare, individual și
subiectului abordarea în cadrul echipei
înarmat cu armă subiectului înarmat 3.3.6. Promovarea valorilor sociale, morale și a unui
de foc/ cuțit/ armă cu armă de foc/ climat de ordine și siguranță publică
albă cuțit/ armă albă 3.3.7. Dezvoltarea spiritului de echipă în rezolvarea
sarcinilor de lucru/ misiunilor
3.3.8. Respectarea regulilor de siguranță, a
standardelor etice și profesionale și a procedurilor
legale în vigoare
Tema 5. Măsuri tactice de abordare a subiectului înarmat cu armă de foc / cuțit / armă
albă.
Situația tactică: Faceţi parte din echipa de siguranţă publică şi patrulare. Pe timpul
executării serviciului observaţi o persoană sub influența băuturilor alcoolice care amenință
trecătorii cu un cuțit. În timp ce o somați, aceasta vă atacă cu cuțitul.

41
Activitatea persoanei suspecte:
• proferează injurii la adresa trecătorilor și îi amenință cu un cuțit;
• atacă polițiștii cu cuțitul.
Activitatea poliţiştilor:
a. Şeful echipei
• somează persoana;
• solicită persoanei să lase cuțitul!
• folosește spray-ul cu substanțe iritant lacrimogene;
• imobilizează și încătușează persoana;
• efectuează controlul corporal;
• identifică persoana și o verifică dacă are nevoie de îngrijiri medicale;
• raportează evenimentul;
• conduce persoana la sediul poliției.
b. Partenerul
• se deplasează în lateral, fiind pregătit să folosească bastonul de autoapărare;
• sprijină șeful echipei pe timpul aplicării măsurilor tactice;
• ridică cuțitul (cu respectarea regulilor);
• identifică eventuali martori oculari;
• supraveghează agresorul şi persoanele din jur;
• conduce persoana la sediul poliției.
Evaluarea rezultatelor învățării
alegerea strategiilor de evaluare (momentul evaluării, rezultatele învățării care trebuie
demonstrate, formele, metodele și instrumentele de evaluare, conținuturile vizate), nivelul
minimal al performanțelor înregistrate.

PROBA PRACTICĂ presupune crearea unei situaţii concrete în care elevul acţionează
demonstrând că are abilităţi de evaluare a situaţiei, de luare a unei decizii legale şi eficiente, că
utilizează tehnici de comunicare şi coerciţie verbală, comunicare şi lucru în echipă, precum şi de
utilizare graduală şi proporţională a mijloacelor din dotare pentru înlăturarea situaţiei
conflictuale.
Exemplificarea evaluării rezultatelor învățării - 1:

3.1.11. Măsuri tactice de 3.2.8. Demonstrarea procedeelor de 3.3.7. Respectarea
necesitate - tehnici de control și imobilizare - cu şi fără ajutorul procedurilor și
procedee de imobilizare - cu şi mijloacelor din dotare (individual și regulilor tactice
fără ajutorul mijloacelor din în echipă), folosirea graduală a privind controlului
dotare (individual și în echipă), forței corporal preventiv, al
folosirea graduală a forței bagajului unei
3.1.12. Situațiile legale de aplicare 3.2.9. Aplicarea procedurilor și persoane, respectiv
a prevederilor procedurii de regulilor tactice privind controlul aplicarea cătușelor,
control corporal preventiv, al corporal preventiv, al bagajului îmbarcarea în
bagajului unei persoane, respectiv unei persoane, respectiv aplicarea autovehicul și
aplicarea cătușelor, îmbarcarea în cătușelor, îmbarcarea în conducerea la sediu
autovehicul și conducerea la sediu autovehicul și conducerea la sediu

42
FIŞĂ DE EVALUARE A ELEVULUI prin PROBA PRACTICĂ (1)
Nume elev:…………………………………………
Numărul speţei:…………………………………….
Punctaj Punctaj
Criterii de evaluare
maxim acordat
1.1.Prezentarea în faţa evaluatorului (limbajul 0,25
folosit: coerenţă în exprimare, tonalitate, ritm de
1. vorbire, ţinuta vestimentară)
Organizarea 1.2.Orientarea în teren şi alegerea locului adecvat 0,25
activităţii unde se va desfăşura exerciţiul
1.3.Alegerea materialelor necesare pentru 0,25
1 punct prezentarea exerciţiului
1.4.Instruirea persoanei (persoanelor) cu care intră 0,25
în contact
2.1.Adoptarea modului de acţiune potrivit pentru
rezolvarea situaţiei tactice 0,50
2.2.Corectitudinea şi coerenţa execuţiei 0,50
2. 2.3.Dinamismul acţiunii şi abilitatea profesională 1,25
Desfăşurarea 2.4.Respectarea regulilor tactice, a procedurilor de 1,25
efectivă a acţiune şi a normelor de conduită profesională
activităţii 2.5.Aplicarea tehnicilor de autoapărare 1,00
2.6.Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în
6 puncte muncă şi protecţia mediului 0,25
2.7.Aplicarea regulilor de port, manipulare şi
siguranţă a armamentului din dotare 1,00
2.8.Verificarea materialelor şi mijloacelor 0,25
3.1.Aplicarea prevederile regulamentelor militare 0,25
3. generale
Atitudine, 3.2.Utilizarea diferitelor tehnici şi metode de 1,25
comportament şi comunicare eficiente
relaţionare 3.3.Acţiunea în echipă şi valorificarea experienţei 0,50
de grup
2 puncte Punctaj maxim acordat 9
*1 punct se acordă din oficiu.
Observaţii, recomandări (dacă este cazul)
………………………………………………………………………………........................................
………………………………………………………………………………........................................
……………………………………………………………………………….......................................
NOTA ACORDATĂ:……………
Numele evaluatorului……………
Data:……………………………….
Semnătura:………………………….
Exemplificarea evaluării rezultatelor învățării - 2:
3.1.11. Măsuri tactice de 3.2.8. Demonstrarea 3.3.4. Respectarea
necesitate - tehnici de procedeelor de imobilizare - procedeelor de
control și procedee de cu şi fără ajutorul imobilizare - cu şi fără
imobilizare - cu şi fără mijloacelor din dotare ajutorul mijloacelor din
ajutorul mijloacelor din (individual și în echipă), dotare – individual și în
dotare (individual și în folosirea graduală a forței echipă – folosirea
echipă), folosirea graduală graduală a forței
a forței

43
Tema 3.6: Folosirea echipamentului din dotare în vederea imobilizării și încătușării
(cătușe, tonfă, spray lacrimogen, kubotan, bastonul tactic extensibil, diverse improvizații)
Scop: verificarea nivelului abilităților în vederea imobilizării cu ajutorul mijloacelor din
dotare (individual și în echipă) și folosirea graduală a forței
Conținut: Tehnici de încătușare în picioare, la perete și la sol, individual și în echipă
1. Tehnici de imobilizare cu ajutorul tonfei - crearea de spațiu / zonele verzi, galbene și roșii
/ acțiuni dureroase / procedee de imobilizare / limitări;
2. Aprecierea: se va efectua în funcţie de nivelul calitativ al execuţiei tehnicilor din
conţinutul biletului conform grilei:
Exemplu:
Biletul nr …:
SECVENŢA I:
Executaţi încătușarea unei persoane la perete - individual și cu partener.
SECVENŢA a II-a:
1. Executaţi conducerea forțată cu ajutorul tonfei a unei persoane ce vă atacă cu împingeri
repetate cu mâna dreaptă la nivelul pieptului.(se execută de 2 ori)
2. Executați dezarmarea și imobilizarea, cu ajutorul tonfei, a unei persoane care vă atacă cu
un obiect contondent urmată de încătușare la sol ( încătușarea se execută cu ajutorul partenerului)
GRILĂ DE EVALUARE LA APLICAREA TEHNICILOR DE IMOBILIZARE
Apreciere
Condiţii necesare execuţiei pentru acordarea notei Obs.
Notă
Tehnicile sunt executate corect din punct de vedere tehnic, precis, cu
10 repeziciune, şi sigur, dinamica execuţiilor fiind energică cu caracter real,
existența legăturii între constrângerea verbală și fizică
Tehnicile sunt executate corect din punct de vedere tehnic, precis, cu o
9 viteză medie, dinamica execuţiilor fiind aproape de realitate, existența
legăturii între constrângerea verbală și fizică
Tehnicile sunt executate corect din punct de vedere tehnic, dar nu destul de
8 rapid și energic şi cu greşeli neînsemnate la imobilizarea ce nu periclitează
siguranța polițistului, existența legăturii între constrângerea verbală și fizică
Tehnicile sunt executate aproape corect din punct de vedere tehnic dar cu
7 viteză redusă, manifestându-se lipsa parţială a coordonării şi controlului
asupra agresorului, inexistența constrângerii verbale.
Tehnicile sunt executate cu greşeli din punct de vedere tehnic, control
6
superficial, inexistența constrângerii verbale.
Tehnicile sunt executate cu greşeli însemnate,- poziţie dezavantajoasă lipsa
5 controlului asupra agresorului, posibilitatea declanșării unor contraatacuri,
inexistența constrângerii verbale.
Tehnicile sunt executate cu greşeli majore, ce pot pune în pericol propria
4 integritate corporală cât şi a agresorului, posibilitatea declanșării unor
contraatacuri, inexistența constrângerii verbale.
Descrierea algoritmului unei tehnici demonstrate:

Tehnici de încătușare:
➢ Se execută două tehnici de încătușare la perete, individual și cu partener.
➢ Persoana ce urmează a fi încătușată colaborează în prima fază, urmând să devină semiactivă,
astfel încât să evite accidentarea celor implicați.
➢ După încătușare persoana este condusă spre un loc desemnat de instructor .
Tehnica de folosire a tonfei se va executa de 2 ori cu partener activ.
Tehnica de imobilizare și încătușare se execută o singură dată.
Se va asigura timpul pentru încălzirea individuală - 10'.

44
FIŞĂ DE EVALUARE A ELEVULUI prin PROBA PRACTICĂ (2)
Nume elev:…………………………………………
Criteriul de evaluare N S B FB E
1. A realizat sarcina de lucru
2. A lucrat independent
3. A răspuns întrebărilor
4. A oferit sprijin colegilor
5. S-a adaptat condiţiilor de lucru
6. A demonstrat achiziţia deprinderilor
7. A lucrat în echipă
8. S-a încadrat în timp
9. A dovedit performanţă în execuţie etc
Notă: N – nesatisfăcător; S – suficient, B – bine, FB – foarte bine, E - excelent
Evaluarea integrată a rezultatelor învățării dobândite în cadrul modulului

standardul de evaluare şi constă în probe practice şi scrise prin care elevul demonstrează că este
capabil să identifice şi să rezolve situaţii tactice nou apărute în îndeplinirea misiunilor cotidiene, să
folosească într-un mod corespunzător mijloacele tehnice din dotare şi să acţioneze în cadrul unei
echipe sau a unui dispozitiv, să aplice tehnici şi procedee de autoapărare şi de imobilizare a unei
persoane.
BIBLIOGRAFIE
1. Constituţia României, revizuită;
2. Codul penal al României, cu modificările şi completările ulterioare;
3. Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare;
4. Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale din 4 nov.
1950;
5. Tratatul de la Prüm privind combaterea terorismului internaţional;
6. Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Crimei Organizate Transnaţionale;
7. Legea 550/ 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române;
8. Legea nr. 60 din 23 septembrie 1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice cu
modificările şi completările ulterioare;
9. Legea nr. 61 din 27 septembrie 1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de
convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice cu modificările şi completările ulterioare;
10. Legea 17/1996 privind regimul armelor de foc şi muniţiilor (abrogată, cu excepţia, art. 46 – 52)
actualizată conform Legii nr. 180 din 7 octombrie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/1996
privind regimul armelor şi al muniţiilor;
11. Legea nr. 217/22.05.2002 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie modificată și
completată prin Legea 25/09.03.2012;
12. Legea nr. 235 din 15.07.2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012
pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale
cetăţenilor români, precum şi actele de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi
Spaţiului Economic European rezidenţi în România;
13. Legea nr. 243/23.06.2009 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 97/14.07.2005 privind
evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români;
14. Hotărârea Guvernului României nr. 196/2005 privind Strategia M.A.I. de realizare a ordinii şi liniştii
publice, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale;
15. Hotărârea Guvernului nr. 991/ 25.08.2005 pentru aprobarea Codului de Etică şi Deontologie al
Poliţistului;

45
16. Hotărârea Guvernului nr.1375/04.10.2006 pentru aplicarea Normelor metodologice de aplicare unitară
a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români;
17. Hotărârea Guvernului nr. 839/26.06.2006 privind forma şi conţinutul actelor de identitate, ale
autocolantului privind stabilirea reşedinţei şi ale cărţii de imobil;
18. O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
19. O.U.G. nr. 97/14.07.2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor
români, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 235/2013;
20. O.U.G. nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de
Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;
21. O.U.G. nr. 82 din 04.12.2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa
persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actele de rezidenţă ale cetăţenilor statelor
membre ale U.E şi S.E.E. rezidenţi în România;
22. O.U.G. nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale
U.E şi S.E.E.;
23. O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în Româna, cu modificările şi completările ulterioare;
24. O.U.G. nr. 122/2006 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România;
25. Ordinul M.A.I. nr. 60/2010 privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi
siguranţei publice;
26. Ordinul M.A.I. nr. 26/2015 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului administraţiei şi
internelor nr.60/2010 privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi liniştii publice;
27. Instrucţiuni nr. 636 din 09.05.2005 privind producerea şi folosirea animalelor de serviciu în structurile
M.A.I.
28. Regulamentul S/115 din 10 august 2001 privind tactica executării măsurilor şi activităţilor poliţieneşti;
29. Dispoziţia adjunctului Şefului Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică nr. I/1226 din
06.05.2010 pentru aprobarea Metodologiei de punere în aplicare a Ordinul M.A.I. 60 din 02.03.2010 privind
organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice;
30. O.I.G.J.R. nr. 30/2006 privind aplicarea măsurilor tactice poliţieneşti de către jandarmi;
31. Standard M.A.I. operaţional nr. 8.034 – Executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei
publice, în sistem integrat, de către structurile M.A.I.;
32. Standard M.A.I. – operaţional nr. 8.035/2011 privind utilizarea mijloacelor individuale de intervenţie
de către lucrătorii structurilor M.A.I., cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice;
33. Proceduri de sistem privind aplicarea tacticilor și tehnicilor operative;
34. Procedura comună MAI nr. 487965/ 06.06.2011 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor
specifice pentru combaterea şederii ilegale a străinilor pe teritoriul României;
35. Colectiv autori, Tactică Poliţienească, Note de curs, Ed. Grafoanaytis, 2015;
36. Colectiv autori, Tactică Poliţienească, Note de curs, Ed. M.A.I., 2015;
37. Colectiv autori, Ghid de intervenție profesională, Ed. M.A.I., 2008;
38. Ghid de intervenție profesională. Coordonator: General locotenent dr. Costică SILION, Editura
M.A.I., București 2008.
39. Ghidul de aplicare a Codului de Etică şi Deontologie al Poliţistului;
40. Manualul de bune practici pentru poliţistul de ordine publică.

46
MODUL IV: PAZA ŞI PROTECŢA OBIECTIVELOR ȘI TRANSPORTURILOR
Parcurgerea modulului „Paza şi protecţia obiectivelor și transporturilor” conferă elevilor
noţiunile necesare exercitării atribuţiilor de serviciu, identificării situaţiilor de încălcare a normelor
legale în vigoare, dar şi formarea unor deprinderi practice necesare utilizării unor mijloace specifice
aflate în dotarea jandarmului operativ pe timpul executării misiunilor de pază și protecție.
Unităţile tematice sunt selectate şi ordonate pentru formarea de valori şi atitudini centrate
pe asumarea răspunderii faţă de calitatea actului comunicării, adoptarea unei conduite integre în
exercitarea serviciului public, cultivarea respectului faţă de drepturile omului şi demnitatea umană.
Protejarea cetăţeanului, atât sub aspectul vieţii sale private dar şi din perspectiva
interacţiunii acestuia cu instituţiile statului de drept, reprezintă fundamentul oricăror acţiuni pe care
Jandarmeria Română le abordează dintr-o perspectivă modernă, aceea a protejării valorilor sociale,
democratice şi constituţionale.
profesională şi principiile de optimizare a comunicării în relaţiile profesionale şi în interacţiunea cu
societate civilă.
Conţinuturile şi situaţiile de învăţare determină:
− aplicarea principiilor şi normelor legale pentru asigurarea securităţii obiectivelor şi
transporturilor;
− formarea şi perfecţionarea deprinderilor necesare utilizării mijloacelor din dotare cu
respectarea principiilor gradualităţii şi proporţionalităţii;
− formarea şi perfecţionarea abilităţilor necesare pentru o comunicare eficientă interpersonală,
de grup şi organizaţională;
− aplicarea abilităţilor de comunicare în gestionarea situaţiilor conflictuale;
− formarea competenţelor de completare/întocmire a documentelor cu destinaţie profesională,
în condiţiile respectării normelor de protecţie a informaţiilor clasificate.
Modulul promovează valori şi atitudini privind aplicarea normelor de conduită potrivit
valorilor etice și principiilor deontologice, rezolvarea sarcinilor profesionale în echipă / subunitate.

URI 5: PAZA ŞI PROTECŢIA
OBIECTIVELOR ŞI TRANSPORTURILOR
Cunoştinţe Abilități Atitudini Conţinuturile învăţării
4.1.1. 4.2.1. 4.3.1. 1. Structurile specializate ale Jandarmeriei în
4.1.2. 4.3.2. domeniul pazei și protecției instituționale
4.1.3. 4.3.3. 1.1. Cadrul legal al executării misiunii;
4.1.4. 1.2. Organizarea pazei;
2. Sisteme şi dispozitive de pază
2.1. Noţiuni privind sistemele şi dispozitivele
de pază;
2.2. Organizarea sistemelor şi dispozitivelor de
pază;
3. Pregătirea şi desfăşurarea pazei
obiectivelor şi transporturilor din
responsabilitatea Jandarmeriei Române
3.1. Planificarea, organizarea şi desfăşurarea
pazei;
3.2. Drepturile şi obligaţiile jandarmilor din
structurile de pază obiective;

47
3.3. Aplicarea procedurilor de sistem
premergătoare intrării în serviciu – şedinţă
practică.
4. Documente specifice necesare executării şi
evidenţei serviciului de pază
4.1. Planul de pază – reglementare şi conţinut;
4.2. Documente utilizate la postul de pază şi
control acces şi postul de pază;
4.3. Întocmirea dispoziţiei de pază – şedinţă
practică.
4.1.5. 4.2.2. 4.3.4. 5. Particularităţi privind paza obiectivelor de
importanţă deosebită pentru activitatea
4.1.6. 4.3.5. statului
5.1. Clasificarea obiectivelor de importanţă
4.1.7. 4.3.6. deosebită pentru activitatea statului;
5.2. Organizarea şi executarea misiunii;
4.1.8. 5.3. Aplicarea procedurilor de sistem privind
accesul în obiective – şedinţă practică.
6. Particularităţi privind paza instanţelor
judecătoreşti , parchetelor şi a obiectivelor
financiar- bancare
6.1. Cadrul legal al executării misiunii;
6.3. Aplicarea procedurilor de sistem specifice
instanţelor judecătoreşti, parchetelor şi a
obiectivelor financiar-bancare – şedinţă
practică.
7. Particularităţi privind paza obiectivelor de
interes strategic
misiunii de pază a conductelor magistrale de
transport produse petroliere – şedinţă practică.
8. Particularităţi privind paza obiectivelor
diplomatice
obiectivelor diplomatice– şedinţă practică.
4.1.9. 4.2.3. 4.3.7. 9. Particularităţi privind paza transporturilor
4.1.10. 4.3.8. de bunuri şi valori
4.1.11. 4.3.9. 9.1. Cadrul legal al executării misiunii;
transporturilor de bunuri şi valori – şedinţă
practică.
10. Particularităţi privind paza
transporturilor de produse cu caracter special
şi corespondenţă clasificată
transporturilor de produse cu caracter special şi
corespondenţă clasificată – şedinţă practică.

48
11. Intervenţia la obiectivele şi transporturile
din competenţa Jandarmeriei Române
intervenției la obiective – şedinţă practică.
4.1.12. 4.2.4. 4.3.10. 12. Editarea și formatarea documentelor
4.1.13. 4.3.11. 12.1. Elementele şi personalizarea interfeţei
4.1.14. grafice;
4.1.15. 12.2. Operații cu documente;
4.1.16. 12.3. Introducerea, modificarea și corectarea
4.1.17. textului;
12.4. Introducerea și modificarea obiectelor
grafice;
12.4. Formatarea documentelor;
12.5. Lucrul cu stiluri, secțiuni și referințe.
13. Editarea și formatarea foilor de calcul
13.1. Elementele și personalizarea interfeței
grafice;
13.2. Operaţii cu registre şi foi de calcul;
13.3. Realizarea structurii tabelelor şi
completarea conţinutului celulelor prin
editare simplă sau automat;
13.4. Formatarea foilor de calcul;
13.5. Lucrul cu obiecte grafice și stiluri;
13.6. Sortarea tabelelor.
14. Utilizarea rețelelor INTRANET și
Internet
14.1. Noțiuni generale privind rețele de
calculatoare;
14.2. Reţele INTRANET specifice
organizației;
14.3. Utilizarea aplicațiilor specifice în
rețeaua INTRANET;
14.3. Respectarea regulilor de securitate în
rețeaua INTRANET.
15. Baze de date specifice
15.1. Noțiuni generale privind baze de date;
15.2. Baze de date specifice;
15.3. Utilizarea bazelor de date specifice.
16. Organizarea, funcționarea și exploatarea
evidențelor și aplicațiilor utilizate de
Jandarmeria Română
16.1. Noțiunea și importanța evidențelor și
aplicațiilor utilizate de Jandarmeria Română;
16.2. Evidențe și aplicații utilizate de
Jandarmeria Română;
16.3. Utilizarea aplicațiilor SURE și
DEPABD;
16.4. Verificarea persoanelor la Evidența
Persoanelor și Administrarea Bazelor de
Date;
16.5. Introducerea misiunilor în aplicația
SURE.
17. Folosirea mijloacelor de comunicații
radiotelefonice

49
17.1. Caracteristicile tehnice ale mijloacelor
de comunicații radiotelefonice;
17.2. Utilizarea mijloacelor de comunicații
radiotelefonice.
- Materiale didactice: înregistrări, machete, planșe, suport de curs, manuale, fișe de lucru
- Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, fotocopiator, CD-uri, DVD-uri
- Echipamente specifice: armament, materiale de marcare a focului, autovehicule, veste, căşti
şi scuturi balistice, detector/poartă detecţie metale, dispozitive de control antiterorist, mijloace de
comunicaţie, tomfe, dispozitive cu substanțe iritant-lacrimogene, cătuşe, stații de lucru, stații radio
portabile/mobile/fixe.
SUGESTII METODOLOGICE
Activităţile didactice urmăresc dezvoltarea capacităţii de comunicare şi relaţionare cu
cetăţenii în scopul conştientizării acestora cu privire la respectarea normelor legale în vigoare şi a
abilităţilor de utilizare a unor mijloace specifice pentru rezolvarea situaţiilor conflictuale ce apar pe
timpul executării serviciului.
teoretice (structurile Jandarmeriei, cadrul legal al executării misiunii de pază, drepturi şi îndatoriri
ale personalului, norme tactice, măsuri polițienești) şi practice (tehnici de aplicare a măsurilor
tactice polițienești, abordarea şi soluţionarea conflictelor în mod profesionist, tehnici de redactare a
documentelor, metode de relaţionare cu publicul şi mass-media), inclusiv în activități de predare în
echipă.
Metodele didactice asigură interacţiunile la nivelul grupului de elevi prin folosirea, cu
precădere, a conversaţiei, dezbaterii, problematizării, studiului de caz, exerciţiului, jocului de rol.
Mijloacele de învăţământ sunt adaptate particularităţilor stilurilor individuale de învăţare și
specificului temei: armament, muniție de marcare a focului, mijloace de forță intermediară, registre,
carnet de procese verbale de sancționare a contravențiilor, stații de lucru, stații radio, etc.
învăţării, conţinutul de predat şi timpul alocat activităţilor (brainstorming, simularea, învăţarea
problematizată, învăţarea prin cooperare, studiul de caz, antrenamentul, aplicaţia, învăţarea prin
descoperire, realizarea de portofolii, lucrul pe calculator/internet/în grupuri de lucru virtual etc.)
asigură:
✓ formarea coeziunii echipei/subunităţii dar şi responsabilizarea individuală a jandarmului în
luarea unei decizii/ aplicarea măsurilor în situaţia identificării unor încălcări a normelor
legale de către cetăţean;
✓ exersarea lucrului în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice în echipe, a cooperării cu
persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru;
Activitățile de predare, învățare, evaluare sunt orientate pentru rezolvarea unor sarcini de
lucru, utilizându-se preponderent metode activ-participative. Atât în activitate de instruire cât și în

50
cadrul evaluării trebuie să se accentueze latura practic-aplicativă a competențelor. Pentru formarea
competenței de a utiliza sistemele de operare și bazele de date și aplicațiile specifice Jandarmeriei
Române se recomandă ca formă de organizare lecția mixtă care să permită o succesiune eficientă a
transmiterii de cunoștințe cu formarea de deprinderi practice.
La editarea de documente cu ajutorul procesorului de texte Microsoft Word, după
deprinderea operaţiilor de editare de bază, se va exersa formatarea corectă şi unitară a documentelor
complexe, prin exerciţii practic-aplicative realizate pe baza fişelor de lucru.
Pentru utilizarea produsului de calcul tabelar Microsoft Excel, se repartizează sarcini de
lucru ce conţin exerciţii de completare a conţinutului celulelor prin editare simplă sau automat cu
date alfanumerice, numerice, serii, formule, funcţii ca principale facilităţi oferite de acest produs.
Exerciţiile practic-aplicative se vor realiza prin completarea fişelor de lucru.
Utilizarea bazelor de date este foarte importantă pentru organizarea și executarea misiunilor,
obiectiv ce se poate realiza prin activități practice ce implică folosirea bazelor de date didactice și
prin folosirea programelor demo care vizualizează modul în care se lucrează cu bazele de date
specifice. Modul de organizare a activităților didactice se va realiza astfel încât fiecare elev să aibă
asigurat accesul la un calculator.

Problematizarea - Predarea prin crearea de situaţii-problemă este influenţată de abilitatea
instructorului de a crea un deficit între ceea ce ştie elevul şi ceea ce trebuie să afle. Învăţarea prin
rezolvarea de probleme este o variantă a euristicii, o modalitate complexă de aplicare a teoriei
învăţării prin descoperire.
Modalităţi de problematizare:
- paradoxuri şi contradicţii;
- contraexemple şi concepţii „provocatoare”.
Contradicţii:
- între cunoştinţele deja însuşite şi noile cunoştinţe pentru a căror înţelegere şi explicare cunoştinţele
anterioare nu sunt suficiente;
- între tratarea teoretică şi rezolvarea practică;
- între realitatea practică şi teorie;
- între sesizarea particularului şi nevoia de generalizare;
- între două sau mai multe teorii, concepţii, idei, ipoteze;
- între cunoştinţele teoretice şi propriile observaţii asupra realităţii;
- privind manifestarea diferită a unor obiecte sau fenomene în contexte situaţionale diferite.
Tipuri de probleme:
a. spontane – determinate de o învăţare naturală fără o premeditare didactică.
Aceste probleme aparţin „pedagogiei improvizării”. Contextul şi problema se ivesc înaintea
oricărei definiri a intenţiilor didactice. Schema învăţării: obiectiv – context – cercetare – soluţie –
evaluare nu este respectată, întrucât contextul şi problema se ivesc înaintea intenţiei didactice.
Procesul de învăţare funcţionează în condiţii motivaţionale optime.
Motivaţia pentru rezolvarea problemei este dată de şapte parametri:
- sarcina însăşi (gradul ei de dificultate);
- situaţia globală şi semnificaţia ei pentru subiect;
- capacităţile subiectului în raport cu sarcina;
- nivelurile de aspiraţie şi de aşteptare ale subiectului;
- sensibilitatea individuală la stresuri emoţionale;
- sentimentul de responsabilitate personală pentru rezolvarea sarcinii;
- valoarea materialelor pe care poate conta individul.
b. suscitate – probleme construite în jurul unui obstacol care a fost identificat şi care va
trebui depăşit.
Elevul este determinat să-şi pună propriile întrebări. Avantajul problemei suscitate este acela că
profesorul o declanşează în momentul realizării înţelegerii, a construcţiei cunoaşterii.
c. construite – determinată de obiective.
O problemă construită şi recomandată de autorităţi este adecvată intenţiilor educative. Elevul
este pus în faţa unei situaţii precise, bine cristalizate, dificile, dar accesibile, care prezintă un aspect
de provocare. Problema construită permite includerea unei proceduri de autoevaluare.
51
Cadrul general al realizării unei situaţii-problemă:
- studiul se organizează în jurul unei situaţii cu caracter concret pentru a determina elevul să
formuleze ipoteze;
- elevii percep situaţia ca pe o enigmă ce trebuie rezolvată, în care au posibilitatea să
investească; nu dispun, la început, de mijloacele necesare pentru soluţia căutată;
- soluţia trebuie să-l oblige pe elev să investească şi să folosească cunoştinţele anterioare;
- soluţia nu trebuie percepută ca inaccesibilă pentru elevi.
Cerinţele realizării problematizării:
- folosirea variantelor de problematizare: întrebări-problemă, probleme, situaţii-problemă;
- asigurarea folosirii experienţei de cunoaştere;
- implicarea elevilor în analiza situaţiilor controversate;
- aplicarea strategiei de rezolvare celei mai eficiente.
Exemplificare:
4.1.5. Particularităţi privind paza 4.2.2.Aplicarea 4.3.6. Asumarea respectării
obiectivelor de importanţă deosebită procedurilor în misiunile drepturilor şi libertăţilor
pentru activitatea statului de pază și protecție cetăţeneşti pe timpul aplicării
obiective măsurilor tactice poliţieneşti
Tema: Particularităţi privind paza obiectivelor de importanţă deosebită pentru activitatea
statului
Etape ale aplicării metodei:
3. Crearea situaţiei problemă: legitimarea unei persoane care prezintă un document de
identitate expirat
4. Prezentarea procedurii standard de legitimare
Legitimarea persoanelor care solicită intrarea într-un perimetru legal restricţionat:
i) se stabilesc împrejurările care demonstrează necesitatea stabilirii identităţii unei persoane;
j) se declină calitatea şi identitatea de către jandarm;
k) se solicită actul de identitate (carte de identitate, carte de identitate provizorie, buletin de
identitate, paşaport, etc) şi se precizează motivul pentru care este necesară stabilirea identităţii
persoanei;
l) se verifică actul de identitate la o înălţime corespunzătoare care să permită atât supravegherea
permanentă şi atentă a comportamentului persoanei cât şi verificarea şi citirea conţinutului acesteia;
m) se adresează întrebări cu scopul de verificare a datelor de identitate care să nu respecte ordinea
din actul de identitate, observând discret comportamentul persoanei legitimate;
n) se verifică datele persoanei respective în bazele de date naţionale şi Schengen la care personalul
Jandarmeriei Române are acces pentru vizualizarea fotografiilor din actele de identitate şi stabilirea
existenţei / inexistenţei menţiunilor operative;
o) se formează certitudinea că datele privind identitatea persoanei sunt reale şi complete sau se iau
măsurile care se impun (interzicerea accesului persoanei în perimetrul legal restricţionat,
sancţionarea contravenţională, completarea unor procese-verbale, etc.).
5. Formularea problemei – identificarea perioadei de valabilitate a documentului de
identitate ca fiind expirată
6. Rezolvarea situaţiei-problemă
- se stabilesc împrejurările care demonstrează necesitatea stabilirii identităţii unei persoane;
- se declină calitatea şi identitatea de către jandarm;
- se solicită actul de identitate (carte de identitate, carte de identitate provizorie, buletin de
identitate, paşaport, etc.) şi se precizează motivul pentru care este necesară stabilirea identităţii
persoanei;
- se identifică datele din care rezultă faptul că actul de identitate este expirat;
- se adresează întrebări cu scopul de verificare a datelor de identitate care să nu respecte ordinea
din actul de identitate, observând discret comportamentul persoanei legitimate;

52
- se verifică datele persoanei respective în bazele de date naţionale şi Schengen la care
personalul Jandarmeriei Române are acces pentru vizualizarea fotografiilor din actele de identitate
şi stabilirea existenţei / inexistenţei menţiunilor operative;
- se opreşte persoana, se reţin documentele şi se raportează şefului de dispozitiv/şef de schimb;
- conducerea persoanei oprite la structura de poliţie competentă, pe raza căreia aceasta
domiciliază, iar în lipsa acestei posibilităţi la structura de poliţie competentă pe raza căreia a fost
oprită persoana;
- completarea unui proces verbal din care să rezulte împrejurările care au dus la conducerea
persoanei la sediul poliţiei;
- consemnarea acestei situaţii în registrul de predare-primire a serviciului.
Instructorul reia etapele ce trebuie parcurse în legitimare şi tehnica executării acestora. Prezintă
şi alte situaţii-problemă ce pot apărea în timpul legitimării. Solicită elevilor să enumere etapele, să
execute şi să explice tehnica verificării datelor din actul de identitate, justificând toate acţiunile
parcurse.
SUGESTII PRIVIND EVALUAREA
Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:
1. Inițială, care reflectă nivelul anterior de pregătire al elevilor și oferă instructorului
se pot folosi metode conversative, brainstorming-ul, lucrul în perechi și grupe de câte
patru.
2. Continuă:
- Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei şi de modalitatea de
evaluare – probe orale, scrise, practice, precum şi de stilurile de învăţare ale elevilor;
- Instrumente de evaluare recomandate: fişe de lucru, fişe de observare, fişe de documentare,
fişe de autoevaluare, eseul, referatul, proiectul, activităţile practice, testele docimologice etc.
3. Finală:
învăţare – evaluare şi oferă date privind rezultatele elevilor.
Metodele şi instrumentele de evaluare curentă respectiv integrată se stabilesc în funcţie de
specificul conţinutului de instruire, particularităţile, experienţa şi stilurile de învăţare ale elevilor.
Acestea pot fi: probe scrise, orale sau practice, referate, proiecte sau portofolii, folosirea
unor fişe de observare, metode de autoevaluare precum şi alte metode şi instrumente stabilite de
comisia metodică prin care elevul dovedeşte că este în măsură să aplice principiile şi regulile
referitoare la paza şi protecţia obiectivelor, transporturilor şi persoanelor şi este capabil să rezolve
situaţiile cu care se confruntă pe timpul serviciului potrivit competenţelor prevăzute de legislaţia în
vigoare.
Exemplificare evaluării rezultatelor învățării prin aplicarea unei metode de evaluare
practică (probă practică)
4.1.5. Particularităţi privind paza 4.2.2.Aplicarea 4.3.6. Asumarea respectării
obiectivelor de importanţă deosebită procedurilor în misiunile drepturilor şi libertăţilor
pentru activitatea statului de pază și protecție cetăţeneşti pe timpul aplicării
obiective măsurilor tactice poliţieneşti
Evaluarea prin probă practică presupune crearea unei situaţii concrete în care elevul
acţionează (în rolul jandarmului operativ) demonstrând că are abilităţi de evaluare a situaţiei, luarea
unei decizii legale şi eficiente, tehnici de comunicare şi coerciţie verbală, comunicare şi lucru în
echipă, redactare şi utilizare a documentelor specifice precum şi de utilizare graduală şi
proporţională a mijloacelor din dotare pentru înlăturarea situaţiei conflictuale.

53
Grila de apreciere pentru proba practică :
1. Organizarea activităţii – 1 punct
➢ Prezentarea în faţa comisiei (limbajul folosit, coerenţă în exprimare, tonalitate, ritm de
vorbire, ţinuta vestimentară) 0,25 p.;
➢ Alegerea locului adecvat unde se va desfăşura exerciţiul 0,25p.;
➢ Alegerea materialelor necesare pentru prezentarea exerciţiului 0,25p.;
➢ Instruirea persoanei (persoanelor) cu care intră în contact. 0,25p.;
2. Desfăşurarea activităţii – 7 puncte
➢ Adoptarea procedurii / modului de acţiune potrivit pentru rezolvarea situaţiei tactice -1 p.;
➢ Corectitudinea şi coerenţa execuţiei, dinamismul acţiunii şi abilitatea profesională -1 p.;
➢ Respectarea regulilor tactice, a procedurilor de acţiune, a normelor de conduită profesională
-1 p.;
➢ Coordonarea acţiunilor elementelor de dispozitiv, asumarea responsabilităţii ordinelor date
şi acţiunilor desfăşurate, respectarea drepturilor omului pe timpul desfăşurării activităţii,
cooperarea cu alte elemente de dispozitiv/alte forţe abilitate - 1p.;
➢ Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă şi protecţia mediului, aplicarea
regulilor de port, manipulare şi siguranţă a armamentului din dotare (unde este cazul),
verificarea materialelor şi a mijloacelor - 1 p.;
➢ Luarea măsurilor legale cu privire la suspect / contravenient, întocmirea documentelor
prevăzute de lege; finalizarea acţiunii / misiunii, raportarea ierarhică şi întocmirea raportului
la finalizarea misiunii -1 p.;
➢ Prezentarea actelor normative (reglementări interne) care prevăd şi reglementează activitatea
practică prezentată şi a procedurii / procedeului / dispozitivului / măsurii adoptate - 1 p.;
3. Atitudine, comportament şi relaţionare – 1 punct
- Utilizarea diferitelor tehnici şi metode de comunicare eficientă; - 0,50 p.;
- Acţiunea în echipă şi valorificarea experienţei de grup. - 0,50 p.
NOTĂ: un punct se acordă din oficiu.
BIBLIOGRAFIE
1. Legea nr. 550 din 29.11 2004 actualizată, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei
Române;
2. Legea nr. 333 din 8 iulie 2003 republicată, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și
protecţia persoanelor;
3. Legea nr. 317/01.07.2004 republicată privind Consiliul Superior al Magistraturii;
4. Legea nr. 94/08.09.1992 republicată privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi;
5. Legea nr. 92/24.07.1996 actualizată privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de
Telecomunicaţii Speciale;
6. Legea nr. 126/27.12.1995 republicată, privind regimul materiilor explozive;
7. Legea nr. 304 din 28 iunie 2004 republicată şi actualizată privind organizarea judiciară;
8. Legea nr. 535/25.11.2004 actualizată, privind prevenirea şi combaterea terorismului;
9. Legea nr. 51/29.07.1991 republicată, privind securitatea naţională a României;
10. Legea nr. 61 din 27.09.1991 republicată, privind sancţionarea faptelor de încălcare a unor
norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice;
11. Legea nr. 295 din 28.06.2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, cu completările şi
modificările ulterioare;
12. Legea nr.17/02.04.1996 privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor (art.46-52 în
vigoare);
13. Legea nr.180 / 07.10.2016 pentru modificarea şi completarea legii nr.17/1996 privind
regimul armelor de foc şi al muniţiilor;
14. Hotărârea Guvernului nr. 719 din 14 iulie 2005 actualizată privind paza sediilor instanţelor
judecătoreşti, parchetelor şi Consiliului Superior al Magistraturii, a bunurilor şi valorilor
aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare
desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii, precum şi protecţia magistraţilor;

54
15. Hotărârea Guvernului nr. 301 din 11 aprilie 2012 actualizată, pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor
si protecţia persoanelor;
16. Hotărârea Guvernului nr. 1486/24.11.2005 actualizată, privind asigurarea pazei şi protecţiei
obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi;
17. Hotărârea Guvernului nr. 196 din 17 martie 2005 privind aprobarea Strategiei Ministerului
Administraţiei şi Internelor de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea
siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale;
18. Hotărârea Guvernului nr.1349/27.11.2002 actualizată, privind colectarea, transportul,
distribuirea şi protecţia, pe teritoriul României, a corespondenţei clasificate;
19. Hotărârea Guvernului nr. 1.375 din 17 decembrie 2015 (actualizată) pentru aprobarea
Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti;
20. Hotărârea Guvernului nr. 130 din 24 februarie 2005 actualizată, pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor;
21. Ordinul ministrului de interne nr. 67 din 08.06.2001 pentru aprobarea Atlasului de semne
convenţionale şi abrevieri folosite în Ministerul de Interne;
22. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 5/25.01.2017 privind paza obiectivelor, bunurilor,
valorilor şi transporturilor speciale aparţinând Ministerului Afacerilor Interne;
23. Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. S /108 din 27.05.2011 privind serviciul de
permanenţă şi accesul în unităţile/structurile ministerului administraţiei şi internelor;
24. Ordinul Inspectorului General al Jandarmeriei Române nr. 30/02.11.2006 – privind aplicarea
măsurilor tactice poliţieneşti de către jandarmi;
25. O.I.G.J.R. nr. 18 din 15.10.2008 privind dotarea, evidenţa, păstrarea, controlul, portul,
manipularea şi folosirea armamentului, muniţiilor şi a tehnicii speciale specifice pentru
îndeplinirea misiunilor de către structurile jandarmeriei române - anexa 4;
26. O.I.G.J.R. nr.4 din 15.03.2017 privind asigurarea pazei obiectivelor şi transporturilor din
responsabilitatea Jandarmeriei Române;
27. Metodologia de aplicare a Ordinului I.G.J.R. nr. 4 din 15.03.2017 privind asigurarea pazei
obiectivelor şi transporturilor din responsabilitatea Jandarmeriei Române.
28. O.I.G.J.R. nr.12 din 23.06.2017 privind modificarea şi completarea O.I.G.J.R. nr.4 din
15.03.2017 privind asigurarea pazei obiectivelor şi transporturilor din responsabilitatea
Jandarmeriei Române;
29. O.I.G.J.R. nr. S/37 din 09.09.2013 privind pregătirea şi executarea intervenţiei şi a acţiunilor
speciale de către structurile Jandarmeriei Române;
30. O.I.G.J.R. nr. S/3 din 02.03.2017 privind modificarea şi completarea O.I.G.J.R. nr. S/37 din
09.09.2013 privind pregătirea şi executarea intervenţiei şi a acţiunilor speciale de către
structurile Jandarmeriei Române;
31. Ordinul Inspectorului General al Jandarmeriei Române nr.2 din 16.01.2012 pentru aprobarea
Regulamentului General pentru aplicarea dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la
îndeplinirea atribuţiilor Jandarmeriei Române;
32. Dispoziţii comune privind asigurarea protecţiei corespondenţei clasificate pe timpul
transportului acesteia în zonele de responsabilitate ale direcţiilor judeţene de informaţii;
33. Protocol de cooperare între M.A.I. şi S.R.I. privind participarea Jandarmeriei Române la
protecţia corespondenţei clasificate pe timpul transportului acesteia în zonele de
responsabilitate ale direcţiilor judeţene de informaţii;
34. Protocol de colaborare între Jandarmeria Română şi Inspectoratul de Stat pentru Controlul în
Transportul Rutier;
35. Protocolul privind paza, supravegherea, controlului accesului şi menţinerea ordinii interioare
necesare desfăşurării normale a activităţii în sediile instanţelor judecătoreşti şi parchetelor
cu efective de jandarmi;
36. Protocol privind paza şi protecţie cu efective de jandarmi a sediilor unităţilor de trezorerie şi
contabilitate publică precum şi protecţie transporturilor de valori ale acestora;
37. Protocolul privind paza, supravegherea, controlul accesului şi menţinerea ordinii interioare
necesare desfăşurării normale a activităţilor în sediul Consiliului Superior al Magistraturii
(încheiat între M.A.I. şi C.S.M.);
38. Proceduri de sistem elaborate de I.G.J.R.
55
39. Îndrumar privind pregătirea şi desfăşurarea misiunii de pază, protecţie, supraveghere şi
intervenţie la conductele magistrale de transport produse petroliere, ţiţei, gazolină, etan
condensat, gaze naturale, echipamentele şi instalaţiile aferente acestora, colectiv de
specialitate, Direcţia Pază şi Protecţie Instituţională, Bucureşti, 2015;
40. Steve Johnson, Microsoft Office Word 2007, Editura Niculescu, 2008;
41. Steve Johnson, Microsoft Office Excel 2007, Editura Teora, 2008;
42. Adrian Munteanu, Rețele locale de calculatoare, Editura Polirom, 2006;
43. Documentații ale bazelor de date și aplicațiilor specifice;
44. Documentații ale stațiilor radio utilizate în cadrul Jandarmeriei Române.

56
MODULUL V: CONSTATAREA FAPTELOR ANTISOCIALE
Constatarea faptelor antisociale asigură formarea abilităților, priceperilor și deprinderilor
necesare în activitatea de constatare a contravenţiilor şi infracţiunilor, de întocmire a actelor de
constatare și de a desfăşura activităţi de probare a faptelor antisociale în diferite situaţii profesionale
specifice misiunilor încredinţate prin lege Jandarmeriei Române.
Unităţile tematice sunt selectate şi structurate pentru formarea de valori şi atitudini centrate
pe asumarea răspunderii faţă de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cultivarea sentimentului faţă de
respectarea legii, manifestarea spiritului pentru dreptate şi adevăr, asumarea responsabilităţii
executării activităţilor specifice cu ocazia constatării contravenţiilor și infracțiunilor, respectarea
normelor legale privind întocmirea documentelor de constatare a faptelor antisociale.
Structura tematică a modulului este elaborată în corelaţie cu standardul de pregătire
profesională, prevederile legale referitoare la activitatea de constatare a faptelor antisociale, modul
de aplicare a procedurilor specifice pe timpul executării misiunilor specifice.
- stabilirea rolului instituției în societate din perspectiva aplicării legislației în vigoare,
conștientizării importanței instituției ca serviciu public și a implicării personalului în asigurarea
respectării legii de către toți cetățenii;
- aplicarea, în contexte profesionale, cu responsabilitate şi consecvenţă, a prevederilor legale
care reglementează faptele antisociale;
- formarea şi perfecţionarea competenţelor necesare de constatare a faptelor antisociale cu
respectarea prevederilor legale și a ordinelor în vigoare;
- luarea deciziilor de constatare a faptelor antisociale în baza experienței de cunoaștere,
informațiilor profesionale și a opțiunilor decizionale;
- formarea competenţelor de întocmire/completare a documentelor de constatare a
contravențiilor și infracțiunilor, în condiţiile respectării condițiilor de formă și de fond;
- îndeplinirea în condiţii de integritate și legalitate a atribuţiilor specifice statutului
profesional;
- utilizarea noţiunilor de drept constituțional, civil, contravențional, penal și procesual penal
în situaţii profesionale;
- aplicarea procedurilor de sistem referitoare la constatarea contravențiilor și infracțiunilor
de către jandarmi;
- exersarea activităților de constatare şi sancţionare a contravenţiilor în conformitate cu
competența materială conferită de lege;
- exersarea activităților de constatare a infracţiunilor în conformitate cu prevederile legale;
- formarea și perfecționarea deprinderilor în vederea cercetării criminalistice a urmelor,
ridicării mijloacelor de probă, efectuării fotografierii și filmării judiciare în conformitate cu
competența stabilită prin lege.
În realizarea demersului didactic vor fi valorificate elementele specifice de conținut în
scopul formării şi perfecţionării competenţelor necesare de constatare a faptelor antisociale cu
respectarea prevederilor legale, a ordinelor și procedurilor în vigoare, competențe care vor sta la
baza profilului profesional al viitorului om al legii.

57
Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP şi conţinuturile învăţării
URI 5: CONSTATAREA FAPTELOR
ANTISOCIALE
Rezultate ale învăţării
5.1.1. 5.2.1. 5.3.1. 1. Elemente de teoria generală a
5.3.2. dreptului.
5.3.3. 1.1. Norma juridică;
5.3.4. 1.2. Raportul juridic;
5.3.5. 1.3. Actul juridic;
5.3.6. 1.4. Răspunderea juridică.
5.1.2. 5.3.7. 2. Constituţia - lege fundamentală a
statului.
2.1. Principiile generale ale Constituţiei
României;
2.2. Drepturile, libertăţile şi îndatoririle
fundamentale ale cetăţenilor.
5.1.3. 3. Subiectele dreptului civil.
3.1. Persoana fizică;
3.2. Persoana juridică.
5.1.4. 4. Contravenţia - noţiuni generale.
4.1. Noţiunea şi trăsăturile contravenţiei;
4.2. Elementele constitutive ale
contravenţiei.
5.1.5. 5.Sancţiunile contravenţionale. Cauzele
care înlătură caracterul contravenţional
al faptei şi cele care înlătură răspunderea
pentru fapta comisă.
5.1. Sancţiunile contravenţionale principale;
5.2. Sancţiunile contravenţionale
complementare;
5.3. Cauzele care înlătură caracterul
contravenţional al faptei;
5.4. Cauzele care înlătură răspunderea
contravenţională.
5.1.6. 6. Constatarea faptelor de natură
contravenţională.
6.1. Noţiuni generale privind constatarea
contravenţiilor;
6.2. Situaţiile ce pot fi întâlnite cu ocazia
constatării contravenţiilor;
6.3. Activităţile desfăşurate cu ocazia
constatării unei contravenţii.
5.1.7. 7. Aplicarea şi executarea sancţiunilor
contravenţionale. Căile de atac în materie
contravenţională.
7.1. Criteriile de care se ţine seama la
aplicarea sancţiunilor contravenţionale;
7.2. Aplicarea şi executarea sancţiunilor
contravenţionale principale;
7.3. Aplicarea şi executarea sancţiunilor
contravenţionale complementare;
58
7.4. Căile de atac şi executarea silită în
materie contravenţională.
5.1.8. 8. Infracţiunea – noţiuni generale.
8.1. Noţiunea şi trăsăturile infracţiunii;
8.2. Structura infracţiunii.
5.1.9. 9. Formele infracţiunii intenţionate.
9.1. Actele pregătitoare;
9.2. Tentativa;
9.3. Infracţiunea consumată;
9.4. Infracţiunea epuizată.
5.1.10. 10. Autorul şi participanţii.
10.1. Autoratul (coautoratul);
10.2. Instigarea;
10.3. Complicitatea;
10.4. Participaţia improprie.
5.1.11. 11. Noţiuni generale despre procesul
penal.
11.1. Noţiunea, trăsăturile şi scopul
procesului penal;
11.2. Fazele procesului penal;
11.3. Principiile aplicării legii procesuale
penale.
5.1.12. 12. Participanţii în procesul penal.
12.1. Organele judiciare;
12.2. Avocatul;
12.3. Părţile;
12.4. Subiecţii procesuali principali;
12.5. Alţi subiecţi procesuali.
5.1.13. 5.2.2. 5.3.8. 13. Procesul-verbal de constatare a
5.3.9. contravenţiei.
5.3.10. 13.1. Noţiunea şi importanţa procesului-
5.3.11. verbal de constatare a contravenţiei;
5.3.12. 13.2. Condiţiile de fond pe care trebuie să le
îndeplinească procesul-verbal de constatare
a contravenţiei;
13.3. Condiţiile de formă pe care trebuie să
le îndeplinească procesul-verbal de
constatare a contravenţiei;
13.4. Cazurile de nulitate şi cazurile de
anulare a procesului-verbal de constatare a
contravenţiei;
13.5. Operaţiuni ulterioare întocmirii
procesului-verbal de constatare a
contravenţiei.
5.1.14. 14. Constatarea şi sancţionarea
contravenţiilor privind faptele de
încălcare a unor norme de convieţuire
socială, a ordinii şi liniştii publice.
14.1. Activităţile pe care le desfăşoară
agentul constatator cu ocazia constatării
contravenţiilor privind încălcarea unor
norme de convieţuire socială, a ordinii şi
liniştii publice;
14.2. Întocmirea procesului-verbal de
constatare a contravenţiei.

59
contravenţiilor privind organizarea şi
desfăşurarea adunărilor publice.
contravenţiilor privind organizarea şi
desfăşurarea adunărilor publice;
contravenţiilor privind prevenirea şi
combaterea violenţei cu ocazia
competiţiilor şi a jocurilor sportive.
contravenţiilor privind prevenirea şi
combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor
şi a jocurilor sportive;
contravenţiilor privind regimul de
deţinere al câinilor periculoşi sau
agresivi.
contravenţiilor privind regimul de deţinere
al câinilor periculoşi sau agresivi;
contravenţiilor privind protecţia
animalelor.
contravenţiilor privind protecţia animalelor;
contravenţiilor privind pescuitul şi
acvacultura.
contravenţiilor privind pescuitul şi
acvacultura;
contravenţiilor silvice.
contravenţiilor silvice;

60
contravenţiilor privind vânătoarea şi
protecţia fondului cinegetic.
21.1 Activităţile pe care le desfăşoară
contravenţiilor privind vânătoarea şi
protecţia fondului cinegetic;
contravenţiilor privind protejarea
populaţiei împotriva unor activităţi de
producţie, comerţ sau prestări de servicii
ilicite.
contravenţiilor privind protejarea populaţiei
împotriva unor activităţi de producţie,
comerţ sau prestări de servicii ilicite;
contravenţiilor privind desfăşurarea
activităţilor de picnic.
contravenţiilor privind desfăşurarea
activităţilor de picnic;
5.1.24. 5.2.3. 5.3.13. 24. Infracţiuni contra vieţii, integrităţii
5.3.14. corporale şi sănătăţii.
5.3.15. 24.1. Omorul;
5.3.16. 24.2. Omorul calificat;
5.3.17. 24.3. Uciderea din culpă;
5.3.18. 24.4. Lovirea sau alte violenţe;
5.3.19. 24.5. Vătămarea corporală;
24.6. Lovirile sau vătămările cauzatoare de
moarte;
24.7. Vătămarea corporală din culpă;
24.8. Încăierarea.
5.1.25. 25. Infracţiuni contra libertăţii
persoanei. Infracţiuni ce aduc atingere
domiciliului şi vieţii private.
25.1. Lipsirea de libertate în mod ilegal;
25.2. Ameninţarea;
25.3. Şantajul;
25.4. Hărţuirea;
25.5. Violarea de domiciliu;
25.6. Violarea sediului profesional;
25.7. Violarea vieţii private;
25.8. Divulgarea secretului profesional.
5.1.26. 26. Infracţiuni contra patrimoniului.
26.1. Furtul;
26.2. Furtul calificat;

61
26.3. Tâlhăria;
26.4. Abuzul de încredere;
26.5. Înşelăciunea;
26.6. Distrugerea.
5.1.27. 27. Infracţiuni care aduc atingere unor
relaţii privind convieţuirea socială.
27.1. Instigarea publică;
27.2. Incitarea la ură sau discriminare;
27.3. Tulburarea ordinii şi liniştii publice;
27.4. Portul sau folosirea fără drept de
obiecte periculoase;
27.5. Împiedicarea desfăşurării unei adunări
publice;
27.6. Ultrajul contra bunelor moravuri.
5.1.28. 28. Infracţiuni privind combaterea
traficului şi consumului ilicit de droguri.
28.1. Clasificarea drogurilor;
28.2. Infracţiuni privind combaterea
traficului şi consumului ilicit de droguri.
5.1.29. 29. Constatarea infracţiunilor de către
jandarmi.
29.1. Actele normative ce reglementează
activitatea Jandarmeriei Române în
domeniul constatării infracţiunilor;
29.2. Infracţiunea flagrantă;
29.3. Activităţi ce se întreprind de către
jandarmi cu ocazia constatării infracţiunii
flagrante;
29.4. Înscrisuri ce se întocmesc de către
jandarmi cu ocazia constatării infracţiunilor.
5.1.30. 30. Probele şi mijloacele de probă.
30.1. Probele;
30.2. Mijloacele de probă;
30.3. Mandatul de aducere.
5.1.31. 31. Fotografia judiciară.
31.1. Fotografia judiciară operativă;
31.2. Planşa fotografică operativă;
31.3. Înregistrările video operative.
5.1.32. 32. Cercetarea criminalistică a urmelor.
32.1. Operaţiuni tehnico-criminalistice ce se
desfăşoară în legătură cu urmele;
32.2. Probarea faptelor de natură penală de
către jandarmi.
5.1.33. 33. Constatarea faptelor de natură penală
săvârşite cu violenţă.
33.1. Activităţile ce se desfăşoară cu ocazia
constatării infracţiunilor săvârşite cu
violenţă;
33.2. Întocmirea actelor de constatare a
infracţiunilor săvârşite cu violenţă.
5.1.34. 34. Constatarea infracţiunilor contra
patrimoniului.
34.1. Activităţile ce se desfăşoară cu ocazia
constatării infracţiunilor contra
patrimoniului;

62
infracţiunilor contra patrimoniului.
5.1.35. 35. Constatarea infracţiunilor privind
protecţia şi conservarea fondului natural
silvic.
35.1. Activităţile desfăşurate de către
jandarmi cu ocazia constatării infracţiunilor
privind protecţia şi conservarea fondului
natural silvic;
infracţiunilor privind protecţia şi
conservarea fondului natural silvic.
5.1.36. 36. Constatarea infracţiunilor care aduc
atingere unor relaţii privind convieţuirea
socială.
36.1. Activităţile desfăşurate de către
jandarmi cu ocazia constatării infracţiunilor
privind convieţuirea socială;
infracţiunilor privind convieţuirea socială.
LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, DISPOZITIVE ŞI
INSTRUMENTE, MACHETE, MATERIALE, DOCUMENTAȚII TEHNICE ȘI JURIDICE
ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII (existente în şcoală sau la
unitatea de practică):
- Materiale didactice: mijloace şi materiale audio - vizuale, soft-uri didactice, mijloace de
comunicaţii, bastoane de cauciuc, tomfe, armamentul din dotare, cătuşe, truse criminalistice
universale, aparate fotografice digitale, camere video, dosare cu acte de constatare a
infracţiunilor, formulare tipizate de acte de constatare a contravenţiilor şi infracţiunilor,
proceduri întocmite la nivelul I.G.J.R., cursuri, manuale, îndrumare, mape cu acte normative
ce conferă competenţă de constatare a contravenţiilor şi infracţiunilor, pliante informative.
- Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, tablă interactivă, fotocopiator, CD-uri,
DVD-uri, stick-uri de memorie.
activităţilor de constatare a contravențiilor și infracțiunilor cu respectarea legislației, ordinelor și
procedurilor în vigoare, întocmirea/completarea documentelor de constatare a faptelor antisociale,
în condiţiile respectării condițiilor de formă și de fond, ridicarea mijloacelor de probă, efectuarea
fotografierii și filmării judiciare în conformitate cu competența stabilită prin lege.
teoretice (noţiunea şi trăsăturile contravenţiei, elementele constitutive ale contravenţiei, sancţiunile
contravenţionale, cauzele care înlătură caracterul contravenţional al faptei şi cele care înlătură
răspunderea pentru fapta comisă, noţiunea şi trăsăturile infracţiunii, structura infracţiunii, formele
infracţiunii intenţionate, autorul şi participanţii, noţiuni generale despre procesul penal, participanţii
în procesul penal) şi practice (activităţile pe care le desfăşoară agentul constatator cu ocazia
constatării contravenţiilor, întocmirea procesului-verbal de constatare a contravenţiei, activităţi ce se
întreprind de către jandarmi cu ocazia constatării infracţiunilor, întocmirea actelor de constatare a
infracţiunilor, fotografia judiciară, înregistrările video operative, cercetarea criminalistică a
urmelor).
bune practici și cazuistica relevante pentru fiecare temă și rezultat al învățării urmărit precum şi
mici/echipe.

63
Metodele de învăţământ se vor raporta la activitatea parcursă, la durata acesteia şi scopul
propus, urmărind atingerea criteriilor de performanţă prin aplicarea unor strategii didactice
adecvate.
Pentru realizarea obiectivelor operaţionale se pot adopta următoarele metode didactice:
expunerea, descrierea, explicaţia, povestirea, conversaţia, discuţia colectivă, problematizarea,
dezbaterea, algoritmizarea, demonstrația, exerciţiul, antrenamentul, jocul de rol, studiul de caz,
metoda mozaic, metoda cubului, metoda turul galeriei, metoda “Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat”,
analiza de text, metodele de gândire critică, realizarea de portofolii, brainstorming, învăţarea prin
cooperare etc.
învăţării, conţinutul de predat şi timpul alocat activităţilor asigură:
✓ exersarea lucrului în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a
cooperării cu persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru;
Organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ, în scopul atingerii obiectivelor
prestabilite, necesită selectarea şi adaptarea, în conformitate cu criteriile psihologice şi pedagogice,
a unor mijloace de învăţământ corespunzătoare: mijloace audio-vizuale, speţe, statistici, sinteze
operative etc.
Elementele de conţinut sunt actualizate şi predate în conformitate cu evoluţia legislaţiei în
domeniu.
În cadrul formelor de organizare a activităţilor didactice se vor proiecta şi aplica strategii
didactice care să permită alternarea formelor de activitate individuală cu activitatea în grupuri şi
frontală.
Modul de evaluare va avea în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze
elevul, indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, Standardul de pregătire
profesională stabilind un nivel comun de performanţă, ce trebuie respectat pentru a se asigura un
nivel unitar de pregătire.
În vederea realizării unei evaluări obiective vor fi corelate probele şi instrumentele de
evaluare, în conformitate cu standardul de evaluare.
Parcurgerea conţinuturilor se va realiza într-o ordine stabilită în comisia metodică astfel
încât să se urmărească succesiunea logică de desfăşurare a temelor.
Pentru dobândirea competenţelor specifice modulului, se vor adopta următoarele forme de
organizare: lecţia, seminarul, şedinţa practică şi stagiul de practică în unităţile operative.
temelor, respectând desfăşurătorul tematic în funcţie de: complexitatea aplicaţiilor practice, volumul
şi nivelul de cunoştinţe, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu materiale
didactice, dispunerea terenurilor de instrucţie, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii
grupului de elevi.
În scopul atingerii obiectivelor stabilite, se vor selecta şi adopta mijloace de învăţământ
corespunzătoare, cum ar fi: mijloace şi materiale audio - vizuale, soft-uri didactice, mijloace de
comunicaţii, bastoane de cauciuc, tomfe, armamentul din dotare, cătuşe, truse criminalistice
universale, aparate fotografice digitale, camere video, dosare cu acte de constatare a infracţiunilor,
formulare tipizate de acte de constatare a contravenţiilor şi infracţiunilor, proceduri întocmite la
nivelul I.G.J.R., cursuri, manuale, îndrumare, acte normative ce conferă competenţă de constatare a
contravenţiilor şi infracţiunilor, pliante informative.
Cu ocazia diferitelor forme de organizare stabilite, vor fi invitaţi specialişti în domeniile:
silvic, piscicol, juridic etc.
Şedinţele practice se vor desfăşura în sălile de clasă, în laboratorul de criminalistică, pe
terenul de instrucţie, precum şi în alte locaţii, conform cerinţelor şedinţelor de instruire.
64
Mozaicul (Metoda Jigsaw)
Denumită şi „metoda grupurilor interdependente”, metoda MOZAIC este o strategie bazată
pe învăţarea în echipă (team-learning). Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină
expert. El are în acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate, celorlalţi
colegi.
În cadrul acestei metode rolul profesorului este mult diminuat, el intervine semnificativ la
începutul lecţiei când împarte elevii în grupurile de lucru şi trasează sarcinile şi la sfârşitul
activităţii când va prezenta concluziile activităţii.
a. Metoda MOZAIC sau „metoda grupurilor interdependente” este o strategie bazată
pe învăţarea în echipă (team-learning). Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină
expert şi are responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate celorlalţi colegi.
V. Formarea grupurilor de lucru şi distribuirea materialelor
12. Profesorul împarte tema de studiu în subteme;
13. Grupurile de elevi se constituie din 4 – 6 elevi conform criteriilor stabilite de profesor –
în funcţie de opţiunea acestuia pentru grupuri omogene sau eterogene: opţiunea pentru o
culoare sau simbol, notele la ultimul test, alegerea liberă a elevilor, alfabetic, ordinea
locurilor în bănci etc.;
14. Fiecare elev din grup primeşte un material ce conţine detalierea subtemei
corespunzătoare pe care trebuie să o studieze din punct de vedere propriu;
15. Toate grupurile primesc acelaşi material, repartizat în subteme diferite pentru fiecare
membru şi discută în comun aspectele de interes
VI. Formarea grupurilor de experţi şi pregătirea prezentărilor
16. Elevii care au avut aceeaşi subtemă (aceeaşi culoare/simbol) se vor constitui în grupuri
de experţi – numărul grupurilor de experţi este acelaşi cu numărul de subteme stabilite;
17. Membrii noilor grupuri constituite devin experţi pe acea subtemă pe care o studiază/
analizează/ prezintă alături de colegi;
18. Grupurile de experţi pregătesc prezentările pentru colegi
VII. Realizarea prezentărilor (predarea) şi verificarea rezultatelor învăţării
19. Se refac grupurile iniţiale şi fiecare elev expert în subtemă prezintă colegilor
problematica analizată sau fiecare grup de experţi desemnează un reprezentant care va
expune tuturor colegilor ideile prelucrate la nivelul grupului de experţi;
20. Instructorul monitorizează prezentările astfel ca informaţia să fie transmisă corect şi
coerent şi să servească ca punct de plecare pentru alte întrebări. Modalitatea de
prezentare trebuie să fie atractivă, stimulativă, concisă, clară.
21. Fiecare membru al grupului are sarcina de a reţine ideile transmise de experţi.
VIII. Evaluarea
22. La sfârşitul activităţii se solicită elevilor să dovedească ce au învăţat, prin răspunsuri la
diferite întrebări ale instructorilor sau colegilor, rezolvarea unor situaţii-problemă, test,
eseu sau completarea unor fişe de lucru.
Exemplificare:
5.1.24. Infracțiuni contra 5.2.3. Executarea activităților 5.3.15. Asumarea
vieții, integrității corporale legale cu ocazia constatării responsabilității executării
și sănătății faptelor de natură penală activităților specifice cu ocazia
constatării infracțiunilor

65
Tema: Infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii
V. Formarea grupurilor de lucru şi distribuirea materialelor
7. Profesorul împarte conţinutul în patru subiecte corelate situaţiilor a – d, enumerate mai
jos şi întocmeşte fişe de lucru, raportate la:
a. elementele constitutive ale infracţiunii „ lovirea sau alte violente”
b. elementele constitutive ale infracţiunii „vătămarea corporală”
c. elementele constitutive ale infracţiunii „vătămarea corporală din culpă”;
d. elementele constitutive ale infracţiunii „încăierarea”.
Fişele de lucru sunt însoţite de extrase din Codul penal, Codul penal comentat şi adnotat,
culegeri de practică judiciară, note de curs, suporturi audio-video şi alte materiale auxiliare.
8. Profesorul organizează clasa în echipe de învăţare iniţială formate din 4-6 elevi în
funcţie de numărul elevilor din clasă. Fiecare elev primeşte un număr de la 1 la 4 şi are
ca sarcină să studieze în mod independent, timp de 10 min., subiectul corespunzător
numărului său.
VI. Formarea grupurilor de experţi şi pregătirea prezentărilor
9. După ce au parcurs faza de lucru independent în grupele iniţiale, elevii cu acelaşi număr
se reunesc, constituind grupe de experţi, pentru a dezbate problema împreună, în timpul
stabilit de instructor: între 20 şi 30 de min. Astfel, elevii cu numărul 1 părăsesc echipele
de învăţare iniţiale şi se adună la o masă pentru a aprofunda subtema cu numărul 1. La
fel procedează şi ceilalţi elevi cu numerele 2, 3 şi 4. Dacă grupul de experţi are mai mult
de 6 membri, acesta se divide în două grupe mai mici. Mesele de lucru ale grupurilor de
experţi trebuie plasate în diferite locuri ale sălii pentru a nu se permite activitatea şi a nu
se deranja reciproc.
10. În cadrului grupului de experţi elevii prezintă o analiză a ceea ce au studiat independent,
în grupurile iniţiale. Au loc discuţii pe baza datelor şi a materialelor avute la dispoziţie,
se adaugă elemente noi şi se stabileşte modul în care noile cunoştinţe vor fi transmise şi
celorlalţi membri din echipa iniţială. Fiecare membru al grupului de experţi îşi prezintă
punctul de vedere în echipa de învăţare. În cadrului grupului de experţi se analizează
elementele şi ideile care asigură fundamentarea prezentărilor printr-un demers
explicativ-argumentativ comun. Instructorul monitorizează pregătirea prezentărilor astfel
ca informaţia să fie transmisă corect şi coerent şi să servească ca punct de plecare pentru
alte întrebări. Scopul comun al fiecărui grup de experţi este să se instruiască cât mai
bine, având posibilitatea propriei învăţări şi a pregătirii prezentării pentru colegii din
echipa iniţială.
VII. Realizarea prezentărilor (predarea) şi verificarea rezultatelor învăţării
11. Elevii se reunesc în grupurile iniţiale la semnalul instructorului. Experţii desemnaţi
transmit informaţiile prelucrate, în timpul stabilit de instructor, reţinând la rândul lor
cunoştinţele pe care le transmit colegii lor, experţi în celelalte subteme. Modalitatea de
transmitere trebuie să fie scurtă, concisă, atractivă, putând fi însoţită de suporturi audio-
video şi diverse materiale. Profesorul monitorizează prezentările astfel ca informaţia să
fie transmisă corect şi coerent şi să servească ca punct de plecare pentru alte întrebări.
Elevii sunt stimulaţi să discute, să pună întrebări şi să-şi noteze, fiecare realizându-şi
planul de idei.
VIII. Evaluarea
12. Grupele prezintă rezultatele întregii clase. În acest moment elevii sunt gata să
demonstreze ce au învăţat. Instructorul pune întrebări de tip sinteză, rezumă,
concluzionează sau poate da spre rezolvare o fişă de evaluare fiecărui elev, cu privire la:
- obiectul juridic al infracţiunii;
- subiectul activ şi subiectul pasiv;
- formele participaţiei penale: autorat, coautorat, instigare şi complicitate;
- acţiuni sau inacţiuni ce pot întregi elementul material al laturii obiective;
- modalităţi faptice prin care se pot săvârşi infracţiunile.

66
Metoda cubului urmăreşte un algoritm ce vizează descrierea, comparaţia, asocierea,
analizarea, aplicarea, argumentarea atunci când se doreşte explorarea unui subiect nou sau unul
cunoscut pentru a fi îmbogăţit cu noi cunoştinţe. Prin utilizarea metodei cubului participanţii
dobândesc abilităţi practice prin experimentare individuală. Metoda are avantajul că permite
alegerea celor 6 activităţi/sarcini de lucru în funcţie de natura conţinutului, complexitatea temei,
resursele disponibile, nivelul de pregătire al elevilor etc. Utilizarea metodei stimulează exersarea
operaţiilor gândirii şi cooperarea, facilitând învăţarea în grup prin implicarea tuturor elevilor în
activitate şi responsabilizarea, atât pentru propria învăţare, cât şi pentru învăţarea celorlalţi.
Exemplificare:

5.1.30. Probele şi 5.2.3. Executarea activităților 5.3.17. Respectarea normelor
mijloacele de probă legale cu ocazia constatării legale privind întocmirea
faptelor de natură penală documentelor de constatare a
infracțiunilor
Tema: Probele şi mijloacele de probă

1. Clasa se constituite în 6 grupuri de elevi conform criteriilor stabilite de profesor – în
funcţie de opţiunea acestuia pentru grupuri omogene sau eterogene
2. Profesorul distribuie fiecărui grup câte un dosar ce conţine diferite acte procedurale:
modele de înscrisuri, diferite tipuri de procese-verbale, modele de acte procedurale emise de parchet
sau instanţă, etc.
3. Fiecare grup primeşte una din următoarele sarcini de lucru:
A. Clasificarea probelor existente în dosar în funcţie de criteriile cunoscute
B. Argumentarea cerinţelor pe care trebuie să le îndeplinească probele existente la dosar
C. Enumerarea mijloacelor materiale de probă
D. Determinarea naturii probelor care au fost administrate
E. Numerotarea şi ordonarea pieselor în dosar în ordinea cronologică a întocmirii, în
funcţie de faza urmăririi penale şi natura actului procesual
F. Evidenţierea cerinţelor probelor din dosar
4. Profesorul stabileşte timpul de lucru pentru activitatea de grup şi de prezentare a
activităţii celor şase grupuri.
5. Profesorul monitorizează activitatea grupurilor şi răspunde eventualelor neclarităţi.
6. La sfârşitul activităţii se solicită elevilor să dovedească ce au învăţat, prin rezolvarea
sarcinilor de lucru primite, prin răspunsuri la diferite întrebări ale instructorului sau
colegilor, sau completarea unor fişe de lucru.
SUGESTII PRIVIND EVALUAREA
Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:

g. Inițială:
Evaluarea inițială reflectă nivelul anterior de pregătire al elevilor și oferă instructorului
se pot folosi metode conversative, brainstorming-ul, teste scrise etc.
h. Continuă:
- Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei şi de modalitatea de
evaluare – probe orale, scrise, practice, precum şi în funcţie de stilurile de învăţare ale
elevilor;
67
- Instrumente de evaluare recomandate: fişe de lucru, fişe de observare, fișe de evaluare în
baza unei prezentări, fişe de documentare, fişe de autoevaluare, referatul, proiectul,
activităţile practice, testele docimologice etc.
i. Finală:
Evaluarea finală a modulului se realizează printr-o probă orală cu caracter integrator, în
conformitate cu standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării URI 5.
Exemplificare privind aplicarea unei metode de evaluare - probă practică
Probele practice sunt utilizate în vederea evaluării capacității elevilor de a aplica anumite
cunoștințe teoretice, precum și a nivelului de stăpânire a priceperilor și deprinderilor de ordin
practic.
Evaluarea prin probă practică, de exemplu, poate presupune crearea unei situaţii concrete în
care s-a săvârșit o faptă sau mai multe fapte antisociale și întocmirea de către elev a procesului-
verbal de constatare a contravenției/contravențiilor cu respectarea condițiilor de fond și formă.

5.1.14. Constatarea şi 5.2.2. Executarea activităților 5.3.12. Respectarea normelor
sancţionarea contravenţiilor legale cu ocazia constatării legale privind întocmirea
privind faptele de încălcare contravențiilor documentelor de constatare a
a unor norme de convieţuire contravențiilor
socială, a ordinii şi liniştii
publice
Tema: Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor privind faptele de încălcare a unor norme

de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice
Proba practică: Întocmirea procesului - verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei
Etape :
- distribuirea speţelor de rezolvat;
- stabilirea elevilor care vor fi evaluaţi;
- încredinţarea sarcinilor de rezolvat;
- executarea activităţilor cu respectarea prevederilor legale;
- evaluarea.
1. Completarea procesului - verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei:
Înscrierea datei și locului unde este încheiat (an, lună, zi, oră, localitate) – 0,5 p
▪ Înscrierea numelui, prenumelui, calității și instituției din care face parte agentul constatator
– 0,5 p
▪ Înscrierea numelui, prenumelui, domiciliului, codului numeric personal şi a celorlate date de
identificare a contravenientului (în cazul persoanei juridice se menționează denumirea,
sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului, codul fiscal al acesteia și datele de
identificare ale persoanei care o reprezintă) – 0,5 p
▪ Înscrierea datei și locului unde s-a săvârșit contravenția (an, lună, zi, oră, localitate) – 1 p
▪ Descrierea faptei şi a împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității faptei și la
evaluarea eventualelor pagube produse –2p
▪ Încadrarea juridică a faptei:
- consemnarea corectă a actului normativ ce prevede contravenţia (denumire, numărul
acestuia, anul apariției, articol, alineat, literă, punct) – 1 p
- consemnarea corectă a actului normativ ce prevede sancţiunea contravenţională (denumire,
numărul acestuia, anul apariției, articol, alineat, literă, punct) – 1 p
▪ Stabilirea sancţiunilor contravenţionale principale și complementare (după caz) în funcție de
criteriile de individualizare și prevederile actelor normative – 1 p
▪ Consemnarea menţiunilor (obiecțiunilor) contravenientului cu privire la cele consemnate în
procesul-verbal – 0,25 p

68
▪ Semnătura agentului constatator – 0,25 p
▪ Folosirea unui scris lizibil – 1 p
NOTĂ: un punct se acordă din oficiu
BIBLIOGRAFIE:
2. Legea 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române;
3. Legea 286/2009 - Codul penal;
4. Legea 135/2010 - Codul de procedură penală;
5. Legea 287/2009 - Codul Civil;
6. Legea 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate;
7. Legea nr. 61/1991 republicată privind sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de
convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice;
8. Legea nr. 60/1991 republicată privind regimul juridic al adunărilor publice modificată şi
completată;
9. Legea nr.4/2008 republicată privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia
competiţiilor şi a jocurilor sportive;
10. Legea nr. 12/1990 republicată privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de
producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite;
11. Legea nr.171/2010 actualizată privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice;
12. Legea nr. 54/2012 privind desfăşurarea activităţilor de picnic;
13. Legea nr. 205/2004 republicată privind protecţia animalelor;
14. Legea nr.407/2006 actualizată vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic;
15. Legea nr. 143/2000 republicată privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului
ilicit de droguri;
16. Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor
stupefiante şi psihotrope;
17. H.G. nr. 860/2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr.
143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu
modificările şi completările ulterioare;
18. O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor cu modificările şi completările
ulterioare;
19. O.U.G. nr.23/2008 cu modificările şi completările ulterioare privind pescuitul şi acvacultura;
20. O.G. nr. 55/2002 privind prestarea unei activităţi în folosul comunităţii cu modificările şi
completările ulterioare;
21. O.U.G. nr.55/2002 cu modificările şi completările ulterioare privind regimul de deţinere al
câinilor periculoşi sau agresivi;
22. O.G. nr. 14/2007, cu modificările şi completările ulterioare, pentru reglementarea modului şi
condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului;
23. Ordinul Inspectorului General al Jandarmeriei Române nr.5/2015 privind organizarea şi
desfăşurarea activităţii de prevenire şi combatere a faptelor antisociale;
24. Ordinul I.G.J.R. nr. 4 din 19.02.2015 privind pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de
asigurare a ordinii publice la competiţii şi jocuri sportive;
25. Proceduri I.G.J.R. pe linia prevenirii şi combaterii faptelor antisociale;
26. Constantin Drăghici, Adrian Iacob, „Drept contravenţional”, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2004;
27. Beleiu, Ghe., Drept civil. Persoanele, 1987;
28. Boghirnea, Iulia, Teoria generală a dreptului, Editura Sitech, Craiova, 2010;
29. Deleanu, Ion, Drept Constituţional şi Instituţii politice, Ed. Europa Nova;
30. Diaconu, Ion, Drepturile omului în dreptul internaţional contemporan, Ed. Lumina Lex;
31. Djuvara, Mircea, Teoria generală a dreptului,Ed.All, Bucureşti,1998;
32. Popa, Nicolae, Teoria generală a dreptului, Ed. Actami, Bucureşti,1998;
33. Rusu, Ion, Regimul politic românesc, Ed. Bren, 2000;
34. Stancu, Emilian, Tratat de criminalistică, Ed. Universul Juridic, 2003;
35. Noul Cod penal comentat vol. I şi II, Colectiv de autori, Universitatea Nicolae Titulescu,
Editura Universul Juridic, Bucureşti 2014;
36. Colectiv de autori, Curs Cunoştinţe de drept, Ed. M.I.,1996.
69
MODULUL VI : MENȚINEREA, ASIGURAREA ŞI RESTABILIREA ORDINII PUBLICE
• Notă introductivă
Modulul ,,Menținerea, asigurarea și restabilirea ordinii publice” reprezintă un modul de

pregătire specializat pentru calificarea subofiţer de jandarmi şi se va desfăşura pe parcursul
şcolarizării.
Scopul acestui modul este de a transmite cunoştinţe, de a forma atitudini şi dezvolta
aptitudini individuale sau în cadrul echipei, de a forma şi dezvolta calităţi şi deprinderi motrice,
pentru rezolvarea eficace a situaţiilor apărute pe timpul îndeplinirii misiunilor specifice de
menținere, asigurare și restabilire a ordinii publice valorificând capacitatea de a rezista stresului
profesional prin manifestarea autocontrolului la orice intervenţie sau stimuli exteriori, indiferent de
situaţii şi condiţii, precum și pentru utilizarea armamentului special și a mijloacelor de acțiune
iritant- lacrimogene.
Structura tematică a modulului este elaborată în corelaţie cu standardul de pregătire
profesională.
Abordarea didactică a temelor specifice vizează dezvoltarea unui limbaj profesional într-o
limbă străină, dezvoltarea competenţelor de comunicare şi interacţiune, din perspectiva rolului şi
statusului social asumat.
Modulul promovează valori şi atitudini privind apartenenţa la organizaţie, aplicarea normelor
de conduită potrivit valorilor etice și principiilor deontologie profesionale, rezolvarea sarcinilor
profesionale în echipă, dar şi situaţii de responsabilizare şi luare a deciziilor în diferite situaţii -
problemă.
URI 6: MENȚINEREA,
ASIGURAREA ȘI RESTABILIREA
ORDINII PUBLICE
1. Rolul Ministerului Afacerilor Interne în
6.1.1. 6.3.1. asigurarea ordinii şi siguranţei publice
6.1.2. 6.3.2. 1.1. Structura organizatorică a M.A.I.;
6.1.3. 6.3.3. 1.2. Conceptele de ordine publică. Ameninţările
6.1.4. şi vulnerabilităţile la adresa ordinii şi siguranţei
6.1.5. publice;
6.1.6. 6.2.1. 1.3. Forţele de ordine şi siguranţă publică din
MAI - clasificare şi atribuţii.
2. Jandarmeria Română - forță principală în
sistemul de ordine şi siguranţă publică
2.1. Locul şi rolul Jandarmeriei Române în cadrul
sistemului de ordine şi siguranţă publică;
2.2. Structura organizatorică a Jandarmeriei
Române.
3. Atribuţiile Jandarmeriei Române
3.1. Atribuţiile Jandarmeriei Române pe timp de
pace;
3.2. Personalul Jandarmeriei Române;
3.3. Drepturile şi obligaţiile personalului
Jandarmeriei Române.
70
4. Organizarea şi executarea activităţilor de
menţinere a ordinii şi siguranţei publice în
sistem integrat
4.1. Dispozitivul de menţinere a ordinii şi
siguranţei publice în sistem integrat;
4.2. Intervenţia subofițerului de jandarmi la
evenimente prin Sistemul Naţional Unic de
Apeluri de Urgenţă 112;
4.3. Acţiunea subofiţerului de jandarmi în cadrul
patrulei de ordine publică.
5. Organizarea şi executarea acţiunilor
punctuale pentru combaterea faptelor de
natură infracţională şi contravenţională de
către efectivele de jandarmi
5.1. Noţiuni generale privind acţiunile punctuale;
5.2. Pânda, razia, filtrul - definiţie, clasificare,
dotare, dispozitive adoptate şi misiuni;
5.3. Modul de acţiune al subofițerului de
jandarmi în diferite situaţii pentru combaterea
faptelor de natură infracţională şi
contravenţională.
6. Întrebuinţarea structurilor specializate de
ordine publică din Jandarmeria Română
6.1. Organizarea şi misiunile structurilor
specializate de ordine publică;
6.2. Particularităţi în organizarea şi executarea
misiunilor.
7. Asigurarea și restabilirea ordinii publice -
6.1.7. misiuni de bază ale Jandarmeriei Române
6.1.8. 7.1. Principii generale;
6.1.9. 7.2. Organizarea și misiunile structurilor de
6.1.10. ordine publică din Jandarmeria Română;
6.1.11. 7.2. Tipologia manifestărilor publice;
6.1.12. 7.3. Tipologia participanţilor la manifestările
6.1.13. 6.3.4. publice.
6.1.14. 6.2.2. 6.3.5. 8. Organizarea şi executarea intervenţiei de
6.1.15. către structurile Jandarmeriei Române
6.1.16. 8.1. Principii generale privind intervenţia;
6.1.17. 8.2 Particularităţi în organizarea şi executarea
intervenţiei.
9. Dispozitivul de asigurare a ordinii şi
siguranţei publice
9.1. Elementele de dispozitiv specifice misiunii
de asigurare a ordinii şi siguranţei publice;
9.2. Tacticile de acţiune pentru asigurarea ordinii
publice;
9.3. Tehnicile de acţiune pentru asigurarea
ordinii publice.
9.4 Compunerea și realizarea dispozitivelor de
asigurare a ordinii publice

71
10. Asigurarea ordinii şi siguranţei publice de
către structurile mobile de jandarmi cu ocazia
adunărilor publice
10.1. Noţiuni generale privind adunările publice;
10.2. Asigurarea ordinii şi siguranţei publice pe
timpul desfăşurării adunărilor publice declarate,
nedeclarate, spontane sau a celor interzise.
10.3.Modul de acțiune al subofițerului de
jandarmi în diferite situații pe timpul asigurării
ordinii publice la o adunare publică cu grad
ridicat de risc
11. Asigurarea ordinii publice de către
structurile mobile de jandarmi cu ocazia
competiţiilor şi a jocurilor sportive
11.1. Generalităţi privind prevenirea si
combaterea violenței cu ocazia competiţiilor si a
jocurilor sportive;
11.2. Organizarea şi executarea misiunii.
11.3 Modul de acțiune al subofițerului de
jandarmi în diferite situații pe timpul asigurării
ordinii publice la o competiție sportivă cu grad
de risc ridicat.
12. Alertarea structurilor Jandarmeriei
Române pentru creșterea capacității
operaționale
12.1 Realizarea capacității operaționale și
alertarea structurilor M.A.I.
12.2 Antrenarea subunității de jandarmi pentru
creșterea capacității operaționale prin exerciții
de alertare.
13. Dispozitivul specific de acțiune pentru
restabilirea ordinii publice
13.1 Compunerea dispozitivului de restabilire a
ordinii publice;
13.2 Descrierea elementelor componente ale
dispozitivului de restabilire a ordinii publice
13.3 Acțiunile subofițerului de jandarmi în
cadrul binomului , ca element de bază al
dispozitivului de restabilire a ordinii publice
14. Tactica restabilirii ordinii publice
14.1 Tactica restabilirii ordinii publice în
mediul urban și rural
14.2 Tactica restabilirii ordinii publice în
zona stadioanelor sau a sălilor de sport
14.3 Procedee de acțiune pentru restabilirea
ordinii publice
14.3.1 Saltul ofensiv
14.3.2 Șarja
14.3.3 Valul de împingere
14.4 Modul de acțiune al subofițerului de
jandarmi pentru executarea procedeelor de
acțiune pentru restabilirea ordinii publice
15. Tehnicile de acțiune pentru restabilirea
ordinii publice
15.1 Tehnica extragerii liderilor grupurilor de

72
manifestanți
15.2 Tehnica eliberării unei căi de comunicație
ocupate de manifestanți
15.3 Tehnica trecerii unei baricade
15.4 Tehnica decroșajului și dezangajării
15.5 Tehnica evacuării unui local ocupat ilegal.
15.6 Tehnica evacuării suporterilor turbulenți
din interiorul unei arene sportive
16. Acțiunea detașamentului mobil de jandarmi
pentru restabilirea ordinii publice în mediul
urban pe timp de zi/noapte – aplicație practică
17. Activitatea de negociere şi dialog pe timpul
misiunilor de asigurare și restabilire a ordinii
publice
17.1. Principii generale privind activitatea de
negociere și dialog;
17.2. Pregătirea şi desfăşurarea negocierii şi
dialogului pe timpul asigurării și restabilirii
ordinii publice.
18. Armamentul special și dispozitivele de
6.1.18. 6.2.3. 6.3.6. lansare a mijloacelor cu acțiune iritant-
6.1.19. 6.3.7. lacrimogenă sau proiectilelor din cauciuc:
6.1.20. 18.1.Dispozitivul/arma cu muniție de marcare
și/sau efecte diverse;
18.2.Arma lansator ;
18.3.Pușca cal.12;
18.4.Pușca/carabina pentru muniție cu proiectile
din cauciuc/breneke/iritante/lacrimogene/grenade
I.L.;
18.5.Pulverizatorul de capacitate mărită.
19. Pregătirea şi executarea şedințelor
individuale de tragere curente pentru inițiere
şi perfecționare cu dispozitivul/arma cu
muniție de marcare și/sau efecte diverse, arma
lansator, pușca cal.12, pușca/carabina pentru
muniție cu proiectile din
cauciuc/breneke/iritante/lacrimogene,
pulverizatorul de capacitate mărită:
18.1.Pregătirea şedinței de tragere;
18.2.Executarea şedinței de tragere.
20. Obținerea atestatului de trăgător cu
armamentul special și dispozitivele de lansare
a mijloacelor cu acțiune iritant-lacrimogenă
21.Rezistența psihofizică în activitatea
profesională
6.1.21. 6.2.4. 6.3.8. 21.1 Rezistența psihofizică și factorii
6.1.22. determinanți ai oboselii operaționale
6.1.23. 21.2 Efectele oboselii operaționale
22.3 Managementul oboselii
22.Stresul profesional
22.1 Definirea și manifestările stresului
22.2 Stresul și consecințele lui
22.3 Stresul în situații critice
23.Pregătirea psihică pentru executarea
misiunilor

73
23.1.Adaptarea de-a lungul carierei
23.2. Confruntarea eficientă cu factori stresori
23.3.Combaterea stresului profesional
6.1.24. 24. Comunicare socio-profesională într-o
6.1.25. 6.3.9. limbă străină
6.1.26. 6.2.5. 6.3.10. 24.1. Prezentarea personală;
6.1.27. 6.3.11. 24.2. Formule de salut şi de adresare.
6.1.28. 25. Informarea şi orientarea persoanelor într-
6.1.29. o limbă străină
6.1.30. 25.1. Acordarea informaţiilor privind orientarea
6.1.31 în spaţiu;
25.2. Acordarea informaţiilor privind orientarea
în timp.
26. Terminologie într-o limbă străină utilizată
în cazul aplicării măsurilor specifice
21.1. Interceptarea şi legitimarea persoanelor;
21.2. Controlul persoanelor, bagajelor şi
vehiculelor;
21.3.Invitarea şi conducerea persoanelor la sediu.
27. Documente utilizate în activitatea
profesională într-o limbă străină
27.1. Redactarea CV- ului şi a scrisorii de
intenţie;
27.2. Redactarea autobiografiei.
28. Terminologie într-o limbă străină privind
diferendul familial
28.1. Descriere şi tipologie;
28.2. Comunicarea în soluţionarea diferendului
familial.
contravenţiile şi infracţiunile
29.1. Termeni specifici privind contravenţiile şi
infracţiunile;
29.2. Expresii utilizate în cazul constatării
contravenţiilor şi infracţiunilor.
30. Relaţia cu publicul într-o limbă străină
30.1. Conduita în relaţia cu cetăţeanul;
30.2. Primirea şi soluţionarea unor solicitări.
31. Descrierea persoanei într-o limbă străină
31.1. Prezentarea părţilor corpului omenesc;
31.2. Descrierea persoanei după semnalmente.
circulaţia pe drumurile publice
32.1. Mijloace de transport şi indicatoare rutiere;
32.2. Comunicarea în situaţii de urgenţă.
33. Terminologie privind activitatea zilnică în
unitate
33.1. Gradele militare şi echipamentul;
33.2. Programul zilnic în cazarmă.
INSTRUMENTE, MACHETE ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII TEHNICE,
ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII REZULTATELOR
ÎNVĂȚĂRII (existente în școală sau la unitatea de practică):
Materiale didactice: prezentări, suport de curs, manuale, note de curs, înregistrări, filme didactice;
Echipament IT: computer/laptop, videoproiector,tablă interactivă, fotocopiator, CD-uri, DVD-uri;

74
Echipamente specifice:
- armament din dotare, bastoane de cauciuc, tomfe, cătuşe, mijloace iritant-lacrimogene, cagule,
scuturi de protecţie, căşti de protecţie cu vizor, arma lansator cal .38 mm, pușca cal.12mm,
pușca/carabina pentru muniție cu proiectile din cauciuc/breneke/iritante/lacrimogene,
pulverizatorul de capacitate mărită staţii de emisie recepţie, mijloace auto .
SUGESTII METODOLOGICE:
Pregătirea elevilor se realizează în săli de clasă, săli de specialitate, terenuri de
instrucţie,poligoane, conform cerinţelor şedinţelor de instruire, ordinelor şi instrucţiunilor emise de
eşaloanele superioare, prin următoarele forme de organizare a activităţilor didactice: lecţii,
seminare, şedinţe practice, studiu dirijat, aplicaţii.
În scopul consolidării deprinderilor şi standardizării practicilor în domeniul ordinii şi
siguranţei publice, elevii vor efectua, în timpul şcolarizării, aplicaţii în comun cu structurile
operative din Jandarmeria Română.
Pentru formarea competenţelor profesionale în domeniul menținerii,asigurării şi restabilirii ordinii
publice, se vor utiliza următoarele metode didactice:
- expozitive: expunerea, descrierea, explicaţia, povestirea, instructajul;
- dialogate: conversaţia, discuţia colectivă, problematizarea, dezbaterea;
- de explorare şi descoperire: observaţia, algoritmizarea, lectura independentă;
- bazate pe acţiune: demonstraţia, exerciţiul, antrenamentul, jocul de rol.
În scopul atingerii obiectivelor stabilite, se vor selecta şi adopta mijloace de învăţământ
corespunzătoare, în conformitate cu criteriile psihologice şi pedagogice cum ar fi: mijloace şi
materiale audio-vizuale, materiale de marcare a focului, armament, mijloace de comunicaţii,
autoturisme şi autospeciale pentru intervenţie, căşti de protecţie, bastoane de cauciuc, scuturi,
tomfe, armamentul din dotare, cătuşe, cagule, etc.
Pentru formarea competenței de menținere a rezistenței la stresul profesional se vor selecta
și adapta mijloace de învățământ corespunzătoare, în conformitate cu criterii psihologice și
pedagogice: chestionare, spețe și mijloace audio-vizuale ce au la bază intervenții pentru evaluarea și
facilitarea dezvoltării personale. În cadrul ședințelor practice se va realiza fixarea și valorificarea
cunoștințelor de formare a capacității de a gestiona, interpreta și rezolva diferite situații
problematice/dificile cu relevanță pentru asumarea atitudinii constructive în relațiile profesionale.
Strategiile actuale privind realizarea transmiterii de cunoștințe într-o limbă străină sunt
focalizate pe achiziţionarea deprinderilor lingvistice, conţinutul didactic fiind subordonat fixării şi
consolidării competenţelor cognitive și a limbajului de specialitate în limba străină. De asemenea,
formarea valorilor şi atitudinilor se execută simultan cu desfăşurarea conţinutului tematic coroborat
cu recomandările metodice, cu elementele de structură a comunicării (probleme gramaticale) şi cu
funcţiile comunicative. Se distinge necesitatea orientării pe aplicarea limbajului profesional, în mod
concomitent, asupra deprinderilor ascultare - înţelegere, citire, scriere şi vorbire.
Tipul de lecţie recomandat de metodologiile de predare a limbii străine aplicate, conform
standardelor europene, este lecţia mixtă, eveniment instrucţional care asigură folosirea integrativă a
metodelor activ-participative centrate pe elev.
Procesul general de predare-învăţare-evaluare şi parteneriatul profesor-elev se reflectă prin
răspunsul la nevoile elevului privind necesitatea informării în scop profesional.
Abordarea didactică priveşte învăţarea prin descoperire, implicarea activă în actul didactic,
exersarea continuă pentru formarea automatismelor lingvistice (repetiţie sistematică, aplicare
progresivă, succesiune logică a elementelor) şi formarea atitudinilor de consolidare a unui stil
eficient de studiu individual, a unei colaborări pozitive cu partenerii comunicării.

75
Exemplificarea privind aplicarea unei metode de predare-învăţare: jocul de rol
Jocul de rol este o metodă populară, folosită pentru a releva un anume nivel de competenţă:
teoretică, comunicaţională, empatică etc. Dificultatea metodei constă în a folosi situaţii autentice
sau create comportamente şi atitudini adaptate, analizate şi experimentate. Metoda este
folosită pentru a stimula interesul elevilor şi pentru a asigura învăţarea afectivă (asimilarea de
valori, credinţe, atitudini, comportamente). Se presupune că fiecare participant dispune de o
experienţă care să-i asigure adaptarea la situaţiile transpuse. Episoadele realizează condensarea
spaţiului şi a timpului reprezentat.
Jocul de rol se sprijină pe tehnici şi proceduri variate:
- aparţinând expunerii/ instructajului: precizarea scopului aplicării metodei, stabilirea rolurilor, a
protagoniştilor, specificarea rolului auditoriului, a indicatorilor comportamentali şi a criteriilor de
analiză a situaţiilor şi comportamentelor dezvoltate;
- aparţinând metodei brainstorming: delimitarea comportamentelor tipice de rol şi a celor
particulare, descrierea situaţiilor-stimul, stabilirea relaţiilor între protagonişti, indicarea variantelor
de dezvoltare a scenariului;
- aparţinând metodei demonstraţiei: indicarea comportamentelor specifice, dezvoltarea reacţiilor
adaptate şi dovedirea relaţiei cauză – efect în manifestările comportamentale, indicarea atitudinilor,
capacităţilor, deprinderilor de comportament şi a cunoştinţelor necesare pentru dezvoltarea
rolurilor;
- aparţinând metodei exerciţiului: jocul de rol permite reluarea unor strategii comportamentale,
analiza critică a acestora şi dezvoltarea progresivă şi adaptată a comportamentelor de rol;
- aparţinând metodei problematizării: jocul de rol implică punerea în scenă a unor comportamente-
tip sau particulare şi a unor situaţii conflictuale.
Strategia jocului este o strategie euristică. Interpretarea unor roluri favorizează obţinerea
rapidă a unor conexiuni inverse privind consecinţele acţiunilor şi validarea soluţiilor preconizate.
Jocul cu roluri mobilizează şi declanşează stări psihice specifice, tensiuni legate de incertitudinile şi
riscurile deciziilor luate, de dificultatea performanţelor ce vor trebui atinse. Învăţarea devine, prin
reprezentarea scenică, mai interesantă.
Metoda jocurilor valorifică grupul prin dezvoltarea spiritului de cooperare, obţinerea
coeziunii, dezvoltarea unor trăsături morale (răbdare şi tenacitate, respect pentru ceilalţi, stăpânire
de sine, cinste, autocontrol etc.), determinarea cunoaşterii şi autocunoaşterii.
Asigurarea condiţiilor de aplicare a metodei jocului:
- Este necesar să se dea posibilitatea fiecărui participant să beneficieze de informaţia care constituie
baza de referinţă a soluţiilor;
- Schimbarea sau inversarea rolurilor pentru a da posibilitatea reinterpretării comportamentelor;
- Profesorul va supraveghea ca scenariul să nu se îndepărteze de la tema dată.
Rezultatele sunt consemnate în fişe, sunt studiate şi discutate în grupuri, urmând să se determine ce
propuneri viitoare sunt posibile şi de dorit. Deciziile sunt comunicate formatorului care sintetizează
rezultatele ce se obţin. Se analizează modul în care întreaga activitate a dus la rezultatele obţinute.
Metoda jocul de rol este presupune următoarele etape:
1. Stabilirea scopului aplicării metodei;
2. Delimitarea rolurilor, definirea situaţiilor ce urmează a fi regizate, stabilirea rolurilor auditoriului,
distribuirea rolurilor corespuzătoare protagoniştilor;
3. Stabilirea variantelor de scenarii şi comportamente;
4. Dezvoltarea comportamentelor de rol şi a scenariului ales;
5. Evaluarea comportamentelor de rol şi a soluţiilor propuse.
Exemplificare:
6.1.4. Organizarea şi executarea 6.2.1. Desfășurarea 6.3.3. Respectarea principiilor,
activităţilor de menţinere a ordinii şi acțiunilor de menținere a normelor, procedurilor, regulilor
siguranţei publice în sistem integrat ordinii publice de etică pe timpul misiunilor de
independent și în sistem menținere a ordinii publice
integrat

76
Tema: Organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice în
sistem integrat
Subtema/ conţinutul învăţării: Acţiunea subofiţerului de jandarmi în cadrul patrulei de
ordine publică – şedinţă practică
Rezultat al învăţării: Aplicarea regulilor privind organizarea şi executarea activităţilor de
menţinere a ordinii şi siguranţei publice în sistem integrat, prin:
- descrierea modului de acţiune al subofiţerului de jandarmi în cadrul patrulei de ordine
publică în diferite situaţii.
Etape ale jocului de rol:
1. Instructajul în vederea preluării rolului:
7. Se prezintă modul de organizare al patrulei de ordine publică;
b) Se prezintă dispozitivele patrulei de ordine publică;
c) Se precizează dotarea cu materiale a membrilor patrulei de ordine publică;
d) Se prezintă instructajul de prevenire a accidentelor ;
e) Se transmit date şi informaţii privind situaţia operativă;
f) Se prezintă moduri de acţiune ale subofiţerului din cadrul patrulei de ordine publică în
diferite situaţii pe timp de zi.
2. Prezentarea scenariului
• Se prezintă moduri de acţiune ale subofiţerului din cadrul patrulei de ordine
publică în diferite situaţii pe timp de noapte; este descrisă situaţia în baza căreia se
dezvoltă scenariul;
• Se prezintă procedura în cazurile de intervenţie la apelurile prin
S.N.U.A.U.112.
3. Dezvoltarea comportamentelor de rol şi a scenariului ales
Elevii protagonişti preiau rolurile stabilite şi dezvoltă scenariul propus de instructor. Ceilalţi colegi
urmăresc modul de comunicare şi comportamentul protagoniştilor.
4. Evaluarea comportamentelor de rol şi a soluţiilor propuse
Instructorul prezintă elementele esenţiale pentru realizarea şi aplicarea modurilor de acţiune
ale subofiţerului de jandarmi în cadrul patrulei de ordine publică în diferite situaţii pe timpul
executării patrulării. Solicită elevilor să enumere şi să descrie, cu atenţie, etapele privind modurile
de acţiune în diferite situaţii pe timpul executării patrulării, verbalizând toate acţiunile parcurse şi
oferind feed-back-ul necesar protagoniştilor. Permanent se verifică modul desfăşurării etapelor
jocului, astfel încât să se respecte succesiunea logică a modului de acţiune în diferite situaţii.
La sfârșitul activității se solicită elevilor să dovedească ce au învățat, prin răspunsuri la
diferite întrebări ale profesorului , rezolvarea unor situații-problemă, teste etc.
Sugestii privind evaluarea
Metodele şi instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de criteriile şi de rezultatele

învăţării, specificul conţinutului de instruire, particularităţile, experienţa şi stilurile de învăţare ale
elevilor. Acestea pot fi: probe orale, scrise, practice, precum şi referate, proiecte, portofolii,
folosirea unor fişe de observare, metode de autoevaluare şi alte metode şi instrumente stabilite de
catedre/comisii metodice.
a. Inițială, care reflectă nivelul anterior de pregătire al elevilor și oferă instructorului
se pot folosi metode conversative, brainstorming-ul, exercițiul, jocul de rol.
b. Continuă, pe parcursul procesului de predare - învățare:

77
- Instrumente de evaluare recomandate: referatul, proiectul, activităţile practice, testele
docimologice etc.
c. Finală:

Exemplificare privind aplicarea unei metode de evaluare practică (probă practică)

6.1.4. Organizarea şi executarea 6.2.1. Desfășurarea 6.3.3. Respectarea principiilor,
activităţilor de menţinere a ordinii şi acțiunilor de menținere a normelor, procedurilor, regulilor
siguranţei publice în sistem integrat ordinii publice de etică pe timpul misiunilor de
independent și în sistem menținere a ordinii publice
integrat
Tema: Organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice în sistem

integrat
Subtema/ conţinutul învăţării: Acţiunea subofiţerului de jandarmi în cadrul patrulei de ordine
publică – şedinţă practică
Rezultat al învăţării: Aplicarea regulilor privind patrularea prin:
- realizarea dispozitivelor de patrulare;
- prezentarea dotării materiale a membrilor patrulei de ordine publică;
- prezentarea normelor tactice pe timpul patrulării;
- prezintarea modurilor de acţiune ale subofiţerului din cadrul patrulei de ordine
publică în diferite situaţii
A - Proba practică
1. Organizarea activităţii – 1 punct
- Prezentarea în faţa comisiei
(limbajul folosit: coerenţă în exprimare, tonalitate, ritm de vorbire, ţinuta vestimentară) - 0,25 p
- Orientarea în teren şi alegerea locului adecvat unde se va desfăşura exerciţiul - 0,25 p.
- Alegerea materialelor necesare pentru prezentarea exerciţiului - 0,25 p.
- Instruirea persoanei (persoanelor) cu care intră în contact - 0,25 p.
2. Desfăşurarea activităţii – 7 puncte

➢ Prezentarea actelor normative (reglementări interne) care prevăd şi reglementează activitatea
practică prezentată (indicând prevederile legale incidente fiecărei situaţiei în parte) - 1 p.
➢ Detalierea formei de acţiune, procedurii, măsurii, procedeului de acţiune, dispozitivului,
elementului de dispozitiv utilizat - 1p.
- definiţie şi clasificare;
- reguli tactice/principii (unde este cazul);
- interdicţii/particularităţi (unde este cazul);
- drepturi şi obligaţii (unde este cazul);
- dispozitiv adoptat şi manevre tactice (unde este cazul);

78
- elementul de dispozitiv adoptat(compunere, dotare, misiuni/atribuţii, mod de acţiune
utilizat)
- cooperarea cu alte elemente de dispozitiv/alte forţe abilitate.
➢ Adoptarea modului de acţiune potrivit pentru rezolvarea situaţiei tactice -1 p.
➢ Corectitudinea şi coerenţa execuţiei - 1 p.
➢ Dinamismul acţiunii şi abilitatea profesională -1 p.
➢ Respectarea regulilor tactice, a procedurilor de acţiune şi a normelor de conduită
profesională - 1 p.
➢ Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă şi protecţia mediului, aplicarea
regulilor de port, manipulare şi siguranţă a armamentului din dotare (unde este
cazul), verificarea materialelor şi a mijloacelor - 1 p.
3. Atitudine, comportament şi relaţionare – 1 punct

- Utilizarea diferitelor tehnici şi metode de comunicare eficientă - 0,50 p.
- Acţiunea în echipă şi valorificarea experienţei de grup - 0,50 p.
Notă: un punct se acordă din oficiu

standardul de evaluare şi se va realiza prin probe: scrise, orale şi practice, conform
Standardului de pregătire profesională, prin care elevul demonstrează că este capabil să
identifice şi să rezolve situaţii tactice nou apărute în îndeplinirea misiunilor cotidiene, să folosească
într-un mod corespunzător mijloacele tehnice din dotare, să acţioneze în cadrul subunității/ echipei
pe timpul acțiunilor de restabilire a ordinii publice și să elaboreze strategii individuale pentru o
comunicare eficientă, prin utilizarea limbajului de specialitate.
BIBLIOGRAFIE:
1. Legea nr. 550/29.11.2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române;

2. Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice cu modificările şi
completările ulterioare ale Legii 31/2004;
3. Legea nr.4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a
jocurilor sportive, cu modificările şi completările ulterioare;
4. O.G. nr. 30 din 25 aprilie 2007 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Afacerilor Interne;
5. O.U.G. 34/ 2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național Unic de Apeluri
de Urgență 112;
6. Hotărâre nr. 416 din 9 mai 2007 (*actualizată*) privind structura organizatorică şi
efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor;
7. Strategia Naţională de Ordine şi Siguranţă Publică 2015-2020;
8. H.G. nr. 196/17.03.2005 privind aprobarea strategiei M.A.I. de realizare a ordinii şi
siguranţei publice pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii
stradale;
9. Ordinul M.A.I. nr.S /72 din 02.07.2018 privind pregătirea și desfășurarea acțiunilor de
asigurare și restabilire a ordinii publice
10. Ordinul M.A.I. nr. 60/2010 privind organizarea si executarea activităţilor de menţinere a
ordinii şi siguranţei publice – cu modificările și completările ulterioare ;
11. Ordinul M.A.I. S/109 din 07.09.2015 privind realizarea capacității operaționale necesare
gestionării situațiilor speciale sau de criză din domeniul de competență al structurilor
M.A.I.;
12. Dispoziţia nr. S/73 din 28.12.2009 privind modul de organizare şi executare a acţiunilor
punctuale pentru combaterea faptelor de natură infracţională şi contravenţională de către
efectivele de jandarmi;
13. Ordinul Inspectorului General al Jandarmeriei Române nr. 9 din 05.07.2011 privind
întrebuinţarea structurilor montane din Jandarmeria Română;

79
14. O.I.G.J.R nr.S/36 din 03.09.2013 privind întrebuințarea structurilor de ordine publică din
15. Ordinul I.G.J.R. nr.4 din 19.02.2015 privind pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de
asigurare a ordinii publice la competiţii şi jocuri sportive;
16. Ordinul I.G.J.R. nr.21 din 29.12.2014 privind pregătirea şi desfăşurarea activităţilor de
negociere şi dialog în Jandermeria Română;
17. Ordinul I.G.J.R.S/37 din 09.09.2013 privind pregătirea și executarea intervenției și a
acțiunilor speciale de către structurile Jandarmeriei Române;
18. Îndrumar Tactica Jandarmeriei pentru asigurarea şi restabilirea ordinii şi siguranţei publice
- colectiv de autori, 2016;
19. Note de curs - Modulul ,, Realizarea ordinii şi siguranţei publice”, 2016;
20. Ordinul Inspectorului General al Jandarmeriei Române nr. 10 din 16.06.2015 pentru
21. Manual – Utilizarea armamentului, col. Stancu Ion Alin şi lt.col.Lixandra Marius;
22. Colectiv de autori, Cunoştințe generale referitoare la bazele tragerii cu armamentul de
infanterie, ediția 1976;
23. Fișă de documentare - Cunoașterea armamentului și a mijloacelor de intervenție din
dotarea Jandarmeriei Române.
24. Marian Popa, Psihologie militară, Editura Polirom, 2012;
25. Valentin Nădășan, Față în față cu stresul, Editura Viață și sănătate, 2009;
26. Patrick Legeron, Cum să te aperi de stres, Editura Trei, 2003;
27. Managementul stresului profesional. Ghid pentru personalul din domeniul ordinii și
siguranței publice, Editura M.A.I., 2008, Volumul III.
28. Duca Rus - Abecedarul poliţistului, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca 2011;
29. Robert Marin, Lexic profesional, Editura M.I.R.A., 2008 ;
30. Andreea Goran, Cours pour les agents de Police, Editura Crepuscul, 2009;
31. Kati-Claudia Zăbavă, Guide de français, Editura MAI, 2005;
32. Voicu Ana, Cours de français pour les agents de police, Editura Bibliotecii Naţionale,
Ploieşti, 2009;
33. Stanca Florea, Contravenţia între teorie şi practică, note de curs, Editura MAI, 2005;
34. Charles Boyle, Ileana Chersan, English for Law Enforcement, Editura MacMillan, 2009;
35. Michael Vince, Advanced Language Practice, Editura MacMillan, 2013;
36. Vince Gough, Vocabulary Organiser, Editura Thomas Heinle, 2007.

80
MODULUL VII: INTERVENȚIA SPECIFICĂ SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ, PE TIMPUL
STĂRII DE ASEDIU, LA MOBILIZARE ȘI ÎN TIMP DE RĂZBOI
• NOTĂ INTRODUCTIVĂ:
Modulul „Intervenția specifică situațiilor de urgență,pe timpul stării de asediu,la mobilizare

și în timp de război” asigură formarea și dezvoltarea abilităților, priceperilor și deprinderilor
necesare luptătorului autonom, motivat, bine instruit, care să poată folosi individual sau în echipă
puterea de foc a armamentului din dotare, să fie capabil să execute misiuni de intervenție specifice
stării de urgență, stării de asediu, la mobilizare şi război, având reacții imediate, valorificând
potențialul psihomoral, la orice intervenție sau stimuli exteriori, indiferent de situații şi condiții, în
măsură să se deplaseze cu repeziciune şi abilitate în câmpul tactic, folosind cu pricepere avantajele
terenului, proprietățile armamentului individual din înzestrare, în lupta cu adversarul.
Unitățile tematice sunt selectate și structurate pentru formarea de atitudini și aptitudini atât
la nivel individual, cât și în cadrul elementelor de dispozitiv, cultivarea respectului față de valorile
și simbolurile identitar-naționale, consolidarea atașamentului față de valorile culturii
organizaționale, întărirea calităților psihice și utilizarea capacităților motrice în rezolvarea oportună
și eficace a misiunilor încredințate pe timpul situațiilor de urgență, stării de asediu, la mobilizare și
război,
Structura tematică a modulului este elaborată în corelație cu standardele de pregătire
profesională, principiile de acțiune în câmpul tactic, modul de aplicare a legislației, procedurilor
specifice și regulamentelor militare.
Conținuturile abordate determină situații de învățare diverse privind:
- aplicarea măsurilor și acțiunilor de protecție civilă;
- aplicarea corectă a procedurilor de intervenție în situații de urgență,
- aplicarea formelor și procedeelor de acțiune pe timpul stării de urgență, stării de asediu, la
mobilizare și război;
- folosirea tehnicilor de cercetare, adăpostire și mascare în câmpul tactic;
- executarea tehnicilor individuale și colective în câmpul tactic;
- utilizarea mijloacelor de protecție individuală în atmosferă contaminată;
- executarea unei explozii izolate cu o încărcătură de exploziv real;
- aplicarea regulilor și operațiunilor pentru tragere asupra obiectivelor;
- respectarea regulilor și măsurilor de siguranță ce trebuie respectate în poligon;
- dezvoltarea rezistenței și forței generale a organismului;
- dezvoltarea vitezei de deplasare și a vitezei de execuție în timpul misiunilor.
Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării
URI 7: INTERVENȚIA SPECIFICĂ
SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ, PE
TIMPUL STĂRII DE ASEDIU, LA
MOBILIZARE ȘI ÎN TIMP DE
RĂZBOI
Cunoştințe Abilități Atitudini Conținuturile învățării
1. Măsuri și acțiuni de protecție civilă
7.1.1. 1.1. Rolul, atribuţiile şi organizarea protecţiei civile în
7.1.2. 7.2.1. 7.3.1. România;
7.1.3. 1.2. Măsuri şi acţiuni de protecţie civilă;
7.1.4. 1.3. Semnale de înștiințare, avertizare și alarmare;
1.4. Misiunile subunităților de jandarmi pe timpul
aplicării măsurilor de protecţie civilă.
2. Participarea subunităților de jandarmi la
aplicarea măsurilor de protecţie civilă

81
2.1. Participarea subunităților de jandarmi la
acţiuni de căutare şi salvare a persoanelor
captive în medii ostile vieţii sau a persoanelor
declarate dispărute;
2.2. Modul de acțiune al subunităților de
jandarmi pentru evacuarea populaţiei, fluidizarea
circulaţiei, paza raioanelor evacuate şi a celor în
care se face evacuarea populaţie;
2.3. Executarea măsurilor de ordine şi de
protecţie a zonelor în care s-a produs sau există
pericolul iminent de producere a unor incendii,
explozii ori a altor situaţii de urgenţă ce pun în
pericol viaţa, integritatea fizică a persoanelor sau
bunurile acestora.
3. Intervenția în situații de urgență
3.1. Atribuțiile subunităților de jandarmi pentru
limitarea și înlăturarea situațiilor de urgență;
3.2. Acțiuni specifice limitării și înlăturării
consecințelor dezastrelor naturale, tehnologice, de
mediu sau complexe;
3.3. Aplicarea procedurilor pentru limitarea și
înlăturarea urmărilor situațiilor de urgență.
4. Înlăturarea efectelor mijloacelor incendiare
pe timpul desfăşurării acțiunilor specifice
4.1. Substanțe şi amestecuri incendiare - definiție,
descriere, clasificare;
4.2. Mijloace incendiare şi mijloace pentru
stingerea amestecurilor incendiare;
4.3. Aplicarea procedurilor pentru stingerea
substanțelor şi amestecurilor incendiare de pe
echipament (îmbrăcăminte) și tehnica de luptă;
4.4. Stingerea și limitarea efectelor incendiilor
prin utilizarea mijloacelor specifice și a celor
improvizate
7.1.5. 5. Forme și procedee de acțiune utilizate pe
7.1.6. timpul stării de urgență, pe timpul stării de
7.1.7. asediu, la mobilizare și război
7.1.8. 5.1. Regimul stării de urgență, stării de asediu, de
7.1.9. 7.3.2. mobilizare și de război;
7.2.2 7.3.3. 5.2. Forme și procedee de acțiune;
7.3.4. 5.3. Realizarea dispozitivelor în cadrul formelor
7.3.5. și procedeelor de acțiune;
5.4. Marșul şi staţionarea subunităţilor de
jandarmi;
5.5. Tehnici de supraviețuire în condiții de izolare
temporară.
6. Utilizarea caracteristicilor tactice ale
terenului
6.1. Tehnici de cercetare, adăpostire și mascare
în câmpul tactic;
6.2. Orientarea în câmpul tactic cu ajutorul
hărților și a mijloacelor de orientare tip GPS.
7. Tehnici individuale şi colective de acțiune în
câmpul tactic
7.1. Tehnici de deplasare și executare a focului

82
în câmpul tactic;
7.2. Reacția luptătorului la contactul cu inamicul
7.3. Acţiunea luptătorului la descoperirea
muniţiilor explozive neexplodate) şi dispozitivelor
explozive improvizate
8. Modalități de acțiune în medii C.B.R.N
8.1. Surse de risc C.B.R.N
8.2. Măsuri de siguranță și mod de acțiune în caz
de contaminare
8.3. Utilizarea măştii contra gazelor în atmosferă
contaminată.
9. Folosirea explozivilor și a mijloacelor de
aprindere
9.1. Explozivi clasici şi improvizați; mijloace de
aprindere;
9.2.Executarea exploziei izolate cu o încărcătură
de exploziv real.
7.1.10. 7.2.3 10. Puşca mitralieră cal. 7,62 mm. md. 64.
7.1.11. Puşca semiautomată cal.7,62 mm. cu lunetă.
7.1.12. 10.1.Destinație şi caracteristici tehnico-tactice;
7.1.13. 10.2.Părți componente, rolul lor în funcționare;
demontarea şi montarea;
10.3.Incidente de tragere, cauze şi remedieri.
11. Aruncătorul de grenade antitanc A.G.-7.
Grenadele de mână de război
11.1.Destinație şi caracteristici tehnico-tactice;
11.2.Părți componente, rolul lor în funcționare;
11.3.Incidente de tragere,cauze şi remedieri.
Demontarea şi montarea A.G.–7;
11.4.Reguli şi măsuri de siguranță pe timpul
folosirii grenadelor.
individuale de tragere curente pentru
perfecționare cu pistolul şi pistolul mitralieră
individuale de tragere curente pentru inițiere
şi perfecționare cu puşca mitralieră cal. 7,62
mm. md. 64 și cu puşca semiautomată cal.7,62
mm. cu lunetă

83
7.1.14. 7.2.4 14. Dezvoltarea capacităților motrice necesare
7.1.15. în activitatea operativă
7.1.16. 14.1. Dezvoltare a rezistenţei organismului
7.3.6.
14.2. Verificarea şi aprecierea nivelului de
7.3.7.
dezvoltare a rezistenţei organismului
14.3. Dezvoltarea vitezei organismului
dezvoltare a vitezei organismului
14.5. Dezvoltarea forţei organismului
dezvoltare a forţei organismului
15. Dezvoltarea îndemânării militarilor
15.1. Dezvoltarea îndemânării militarilor prin
jocuri sportive;
15.2. Dezvoltarea îndemânării militarilor prin
parcurgerea obstacolelor pistei aplicativ-utilitare
16. Metode și procedee de autoapărare
16.1. Efectuarea prizelor, deplasărilor și
dezechilibrărilor asupra adversarului
16.2. Tehnici de amortizare a căderilor
16.3. Tehnici de doborâre la sol a adversarului
16.4. Modalități de imobilizare a adversarului
aflat la sol
16.5. Modalități de imobilizare a adversarului
aflat în picioare
16.6. Modalități de neutralizare a adversarului
care atacă cu membrele superioare
care atacă cu membrele inferioare
care atacă cu diferite obiecte contondente și
tăietor-înțepătoare
16.9. Gestionarea atacului a doi sau mai mulți
adversari;
16.10. Evaluarea nivelului de pregătire pentru
aplicarea metodelor și procedeelor de autoapărare

Materiale didactice: machete, planşe, armament secționat, powerpoint, filme didactice, legislaţia în
vigoare, regulamente, suport de curs, manuale.
Echipamente IT: computer/laptop, videoproiector, CD-uri, DVD-uri;
Echipamente specifice: armament, muniţie de război şi mijloace de marcare a focului, trotil,
aprinzătoare pirotehnice, capse pirotehnice, echipamente de protecţie, G.P.S., hărţi topografice în
diferite proiecţii, mijloace de protecție și mascare, pistoale de semnalizare, cartușe de semnalizare,
detectoare de metale, mijloace de comunicare, binocluri, busole, aparate multifuncționale, saltele de
gimnastică, saltele de judo, kimonouri de judo, mănuși de box, căști de box, ladă de gimnastică, trx
suspension trening, obiecte din lemn/metal confecționate în scop didactic - cuțite, bâte, pistoale etc.

84

activităţilor şi acţiunilor ce se execută individual și în echipă pentru aplicarea măsurilor de protecție
civilă, intervenția în situații de urgență, acțiunea în cadrul elementelor de dispozitiv constituite pe
timpul stării de urgență, la mobilizare și război.
Rezultatele învățării se formează şi se exersează în diferite situaţii didactice: prezentări
teoretice (măsuri și acțiuni de protecție civilă, atribuțiile subunităților de jandarmi pentru limitarea
și înlăturarea urmărilor situațiilor de urgență, explozivi , substanțe și amestecuri incendiare, surse de
risc C.R.B.N, cunoașterea armamentului sub aspectul destinației, caracteristicilor tehnico-tactice,
principiului de funcționare, a pieselor, mecanismelor și a rolului acestora în funcționarea armei) și
practice (aplicarea măsurilor de protecție civilă, aplicarea procedurilor pentru limitarea și
înlăturarea urmărilor situațiilor de urgență, realizarea dispozitivelor și acțiunea în cadrul acestora pe
timpul stării de urgență, stării de asediu, la mobilizare și război, aplicarea tehnicilor de cercetare,
adăpostire și mascare în câmpul tactic, a tehnicilor individuale și colective de acțiune în câmpul
tactic, montarea și demontarea armamentului, remedierea incidentelor de tragere, pregătirea şi
executarea şedinţelor de tragere cu armamentul, executarea de acte, acţiuni, activităţi motrice, și
procedee de autoapărare.
practice, iar în activitățile de predare sunt valorizate experienţele personale, exemplele de bune
practici și cazuistica relevante pentru fiecare temă și rezultat al învățării urmărit precum şi
mici/echipe.
Parcurgerea conţinuturilor se realizează într-o ordine stabilită în comisia metodică, astfel
încât să se urmărească succesiunea logică de aplicare a regulamentelor şi de desfăşurare a acţiunilor
de luptă. Metodele didactice facilitează interacţiunile la nivelul grupului de elevi prin folosirea, cu
Mijloacele de învăţământ sunt adaptate conţinutului învăţării, fiind reprezentate de mijloace
din dotare - armament, muniţie de război şi mijloace de marcare a focului, armament/muniție de
marcare, trotil, aprinzătoare pirotehnice, capse pirotehnice, echipamente de protecţie, G.P.S., hărţi
topografice în diferite proiecţii, mijloace de protecție și mascare, pistoale de semnalizare, cartușe de
semnalizare, detectoare de metale, mijloace de comunicare, binocluri, busole, aparate
multifuncționale, saltele de gimnastică, saltele de judo, kimonouri de judo, mănuși de box, căști de
box, ladă de gimnastică, trx suspension trening, obiecte din lemn/metal confecționate în scop
didactic - cuțite, bâte, pistoale etc., precum şi mijloace multimedia, calculator, video proiector,
retroproiector, folii transparente, coli de scris, flipchart, fişe de lucru etc.
Pregătirea se realizează în poligoane specializate, baze de instrucţie, săli de clasă, săli de
specialitate şi alte locaţii conform cerinţelor şedinţelor de instruire. Baza tehnico-materială este
asigurată de: poligoane, simulator de tragere, autoturisme şi autospeciale pentru intervenţie.
Tragerea se realizează şi în condiţii diferite obţinute în simulatorul de tragere – timp, punct de
ochire, tip de armament, interior/ exterior etc.
Pentru obţinerea rezultatelor învățării stabilite prin SPP se organizează activităţi diverse de
învăţare: antrenament în poligoanele specializate şi simulatoare, vizionări de casete video şi CD-uri,
temelor, respectând desfăşurătorul tematic în funcţie de: condiţiile şedinţei de tragere, volumul şi
nivelul de cunoştinţe, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu armament şi
materiale didactice, dispunerea poligoanelor/ terenurilor de instrucţie/de sport, ritmul de formare a
deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi precum şi modalităţile de evaluare a
elevilor.

85
Metoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă presupune parcurgerea următoarelor
etape:
- individuală – elevii primesc o temă pe care o rezolvă individual într-o perioadă scurtă de
timp;
- perechi – se formează grupe de doi elevi, care îşi verifică reciproc rezultatele şi încearcă să
răspundă la întrebări posibile;
- grupuri de patru - şase elevi - formate prin unirea perechilor două câte două. Elevii îşi
confruntă rezultatele, contribuind toţi la concluziile cu caracter general în zonele de
controverse rezultate în urma întrebărilor fiecăruia;
- întreaga clasă – un reprezentant al fiecărei grupe prezintă concluziile sale. Acestea pot fi
notate pe tablă sau flipchart pentru a putea realiza comparaţia între răspunsurile grupurilor.
Pe baza lor se concep concluziile finale.
soluţionează situaţiile în care nu toţi elevii se implică în cadrul activităţii de grup sau atunci când un
elev monopolizează toate activităţile.
Exemplificare:
7.1.8. Modalități de 7.2.2 Aplicarea formelor și 7.3.4. Dezvoltarea spiritului

acțiune în medii C.B.R.N. procedeelor de acțiune pe de echipă în rezolvarea
timpul stărilor de urgență și sarcinilor de lucru.
asediu, la mobilizare și
război
Tema: Modalități de acțiune în medii C.B.R.N.

Rezultat al învăţării: Aplicarea formelor și procedeelor de acțiune pe timpul stărilor de
urgență și asediu, la mobilizare și război, prin:
- enumerarea surselor de risc C.B.R.N. – arma chimică, arma biologică, arma
radiologică, arma nucleară;
- particularități ale surselor de risc C.B.R.N.;
- mijloace de folosire/dispersare a surselor de risc C.B.R.N.;
- descrierea acțiunii armelor de distrugere în masă asupra organismului;

2. Elevii primesc câte o fişă de lucru, prezentând sursele de risc CBRN pe care trebuie să le
analizeze individual şi au sarcina să identifice particularitățile specifice surselor de risc C.B.R.N.
Fiecare elev va completa într-un tabel elementele de corespondenţă: particularități, mijloace de
folosire/dispersare a armelor de distrugere în masă, acțiunea asupra organismului.
3. Elevii grupaţi în perechi discută modul în care au rezolvat individual sarcina;
4. Se alcătuiesc grupe de 4 - 6 elevi care îşi confruntă rezultatele;
5. Întreaga clasă formată din 2 grupuri mari prezintă pe rând rezultatele şi pe baza lor se
stabilesc concluziile finale.
Sugestii privind evaluarea:

86
d. Inițială, care reflectă nivelul anterior de pregătire al elevilor și oferă instructorului
se pot folosi probe scrise, metode conversative, lucrul în perechi și grupe de câte patru.
e. Continuă, pe parcursul procesului de predare - învățare:
- Instrumente de evaluare recomandate: fişe de lucru, fişe de observare, fişe de autoevaluare,
referatul, activităţile practice, testele docimologice etc.
f. Finală:
- Instrumente de evaluare recomandate: proba practică, proba orală, proba scrisă.

7.1.12. Pregătirea și 7.2.3. Executarea tragerilor cu 7.3.3. Respectarea regulilor și

executarea ședințelor armamentul normelor privind utilizarea
individuale de tragere curente armamentului
pentru perfecționare cu
pistolul și pistolul mitralieră
Tema: Pregătirea şi executarea şedinţei de tragere nr. 46 cu pistolul mitralieră, ziua.

Selectarea conţinutului de evaluat
Scop: Antrenarea trăgătorilor pentru executarea tragerii asupra obiectivelor fixe, ziua sau noaptea
(asupra ţintelor neiluminate).
Descrierea obiectivelor, distanţele, poziţiile şi timpul pentru tragere:
a) obiectiv - ţinta "Siluetă în picioare";
b) distanţa - 50 m; 25 m - noaptea;
c) poziţia pentru tragere – în picioare;
d) timp – 30 secunde.
e) felul focului: lovitură cu lovitură;
Cartuşe alocate: 10 cartuşe;
Aprecierea: se va efectua în funcţie de numărul de gloanţe care au lovit ţinta, după cum
urmează:
Corespunzător: minimum 5 gloanţe.
Calificativ Număr de puncte
Corespunzător minimum 5
Obiective:
- să execute operaţiunile pentru tragere, în condițiile şedinţei de tragere nr. 46 cu pistolul mitralieră,
ziua;
- să lovească, obiectivul, în timpul alocat.

87
Probleme de executat: 1. Pregătirea şedinţei de tragere;
2. Executarea şedinţei de tragere.
1. Pregătirea şedinţei de tragere:
- primește raportul;
- verifică prezenţa, notează absenţii şi semnează condica;
- verifică existenţa mijloacelor didactice;
- verifică ţinuta şi aspectul exterior al elevilor;
- instruiește elevii cu privire la respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, iar aceştia
vor semna în tabelele de instruire;
- verifică dacă elevii şi-au realizat sarcinile de lucru;
- anunţă titlul şedinţei practice, obiectivele şi problemele de învăţat;
- prezintă modul de desfăşurare al şedinţei practice;
- verifică cunoştinţele elevilor;
- prezintă demonstrativ, cu explicaţii, modul de executare a şedinţei de tragere nr. 46 cu pistolul
mitralieră, ziua;
- precizează sarcinile de lucru, pe grupe, în vederea desfăşurării şedinţei practice;
- conduce activitatea grupei nr.1;
- supraveghează activitatea elevilor de la grupele nr. 2 şi 3;
- prin rotaţie, execută problema de învăţat şi cu celelalte grupe;
- întreabă elevii dacă au neclarităţi;
- răspunde la întrebările elevilor, dacă este cazul;
- prezintă exemple din activitatea practică;
- prezintă scurte concluzii privind pregătirea şedinţei de tragere;
- repartizează elevii pe serii.
La pregătirea tragerii, elevii execută, la comandă şi în succesiunea lor, următoarele activităţi:
- grupa nr. 1 - elevii execută, sub supravegherea profesorului, succesiunea activităţilor în poligon
pentru pregătirea şedinţei de tragere nr. 46 cu pistolul mitralieră, ziua; (se vor exersa în mod deosebit
elementele tehnice ale tragerii), astfel:
a) seria se dispune pe aliniamentul de aşteptare;
b) seria se deplasează pe aliniamentul de plecare unde trăgătorilor li se dă următoarea
comandă: „Serie, atenţie!”, urmând distribuirea muniţiei la comanda: „Distribuiţi muniţia! ”.
Trăgătorii introduc muniţia în încărcător; încărcătorul se introduce în lăcaşul acestuia din cutia
mecanismelor; arma se lasă pe lângă corp, mâna de pe partea cu arma ţine mânerul pistol, cu
indexul în prelungirea gărzii trăgaciului, iar mâna cealaltă ţine arma de uluc;
c) la comanda: "Serie, înainte !", aceasta se deplasează pe aliniamentul de tragere;
d) la comanda: "Serie, pentru tragere în picioare, încărcaţi !", trăgătorii concomitent cu luarea
poziţiei de tragere, dezasigură arma, manevrează mânerul portînchizător către înapoi şi îl eliberează
pentru a introduce cartuş pe ţeavă;
e) după introducerea cartuşului pe ţeavă, trăgătorii raportează, începând de la primul
aliniament, că sunt gata pentru tragere, cu formula: „Gradul...numele...gata pentru tragere!”
f) la comanda: "Serie, foc !" se execută tragerea asupra ţintei;
g) pentru situaţii neprevăzute ce pot apărea pe timpul executării tragerii, se execută încetarea
parţială a tragerii, la comanda conducătorului tragerii: "Serie, încetaţi - asiguraţi". Trăgătorii asigură
armamentul şi rămân în poziţia pentru tragere;
h) la încetarea totală a tragerii, conducătorul tragerii comandă: "Serie, încetaţi – descărcaţi!.
Trăgătorii, scot încărcătoarele şi le aşează pe pământ, în dreapta (stânga), cu receptoarele pe direcţia
de tragere, trag de mânerul portînchizător către înapoi şi verifică vizual camera cartuşului; asigură
arma; dacă a existat un cartuş în camera cartuşului, acesta a fost extras de gheara extractoare;
trăgătorul introduce cartuşul în încărcător;
i) la comanda: "Serie, armele la control !", trăgătorii aşează încărcătorul pe uluc cu fereastra
către înapoi, dezasigură arma, trag de mânerul portînchizător către înapoi; conducătorul tragerii

88
trece prin înapoia trăgătorilor care ţin pistolul mitralieră/automat puţin în sus şi spre dreapta, astfel
încât acesta să poată vedea camera cartuşului şi încărcătorul.
j) cartuşele netrase se predau distribuitorului de muniţie, care le predă la punctul de
aprovizionare.
k) după executarea controlului armamentului, conducătorul tragerii dă comanda: „Pe
aliniamentul ţintelor!” după care trăgătorii se deplasează pe aliniamentul ţintelor şi se opresc la unu
– doi paşi în faţa acestora, iar la trecerea conducătorului tragerii, raportează-„Domnule...(gradul),
am lovit ţinta cu...gloanţe şi am obţinut...puncte”.
l) după acoperirea urmelor gloanţelor, la comandă, seria iese din poligon.
- grupa nr. 2 - elevii execută, în mod individual, demontarea, montarea pistolului mitralieră și
încărcarea încărcătorului;
- grupa nr. 3 – elevii execută, în mod individual, elementele tehnice ale tragerii;
Condiții de lucru:
- prin rotaţie, toţi elevii vor trece, la solicitarea profesorului, pe la fiecare atelier;
- răspund la întrebările adresate;
- adresează întrebări, dacă este cazul;
- reţin seria in care au fost repartizaţi pentru executarea şedinţei de tragere.
2. Executarea şedinţei de tragere:
- prezintă demonstrativ, modul de executare a şedinţei de tragere nr. 46 cu pistolul
mitralieră, ziua
- conduce şedinţa de tragere nr. 46 cu pistolul mitralieră, ziua;
- verifică modul în care a fost întreţinut armamentul;
- face aprecieri asupra modului de desfăşurare a şedinţei practice şi anunţă rezultatele
obţinute;
- acordă note elevilor, corespunzător rezultatelor obţinute;
- concluzionează activitatea desfăşurată;
- asigură predarea armamentului la depozitul şcolii.
La executarea tragerii, elevii execută, la comandă şi în succesiunea lor, următoarele
activităţi:
- seria aflată în poligonul de tragere va executa, sub comanda profesorului, şedinţa de tragere nr. 46
cu pistolul mitralieră, ziua, astfel:
➢ seria se deplasează pe aliniamentul de plecare unde trăgătorilor li se dă următoarea
comandă: „Serie, atenţie!”, urmând distribuirea muniţiei la comanda: „Distribuiţi muniţia!
”. Trăgătorii introduc muniţia în încărcător; încărcătorul se introduce în lăcaşul acestuia din
cutia mecanismelor; arma se lasă pe lângă corp, mâna de pe partea cu arma ţine mânerul
pistol, cu indexul în prelungirea gărzii trăgaciului, iar mâna cealaltă ţine arma de uluc;
➢ la comanda: "Serie, înainte !", aceasta se deplasează pe aliniamentul de tragere;
➢ la comanda: "Serie, pentru tragere în picioare, încărcaţi !", trăgătorii concomitent cu luarea
poziţiei de tragere, dezasigură arma, manevrează mânerul portînchizător către înapoi şi îl
eliberează pentru a introduce cartuş pe ţeavă;
➢ după introducerea cartuşului pe ţeavă, trăgătorii raportează, începând de la primul
aliniament, că sunt gata pentru tragere, cu formula: „Gradul...numele...gata pentru tragere!”
➢ la comanda: "Serie, foc !" se execută tragerea asupra ţintei;
➢ pentru situaţii neprevăzute ce pot apărea pe timpul executării tragerii, se execută încetarea
parţială a tragerii, la comanda conducătorului tragerii: "Serie, încetaţi - asiguraţi".
➢ la încetarea totală a tragerii, conducătorul tragerii comandă: "Serie, încetaţi – descărcaţi!.
Trăgătorii, scot încărcătoarele şi le aşează pe pământ, în dreapta (stânga), cu receptoarele pe
direcţia de tragere, trag de mânerul portînchizător către înapoi şi verifică vizual camera

89
cartuşului; asigură arma; dacă a existat un cartuş în camera cartuşului, acesta a fost extras
de gheara extractoare; trăgătorul introduce cartuşul în încărcător;
➢ la comanda: "Serie, armele la control !", trăgătorii aşează încărcătorul pe uluc cu fereastra
către înapoi, dezasigură arma, trag de mânerul portînchizător către înapoi; conducătorul
tragerii trece prin înapoia trăgătorilor care ţin pistolul mitralieră/automat puţin în sus şi spre
dreapta, astfel încât acesta să poată vedea camera cartuşului şi încărcătorul.
➢ cartuşele netrase se predau distribuitorului de muniţie, care le predă la punctul de
aprovizionare;
➢ după executarea controlului armamentului, conducătorul tragerii dă comanda: „Pe
aliniamentul ţintelor!” după care trăgătorii se deplasează pe aliniamentul ţintelor şi se
opresc la unu – doi paşi în faţa acestora, iar la trecerea conducătorului tragerii, raportează-
„Domnule...(gradul), am lovit ţinta cu...gloanţe şi am obţinut...puncte”.
➢ după acoperirea urmelor gloanţelor, la comandă, seria iese din poligon.
- celelalte serii execută individual elementele tehnice ale tragerii;

- seriile care au executat tragerea, vor întreţine armamentul;
- prezintă armele la control;
- receptează aprecierile şi concluziile făcute de profesor;
- predau armamentul la depozitul şcolii.
Grila de transformare a punctajului în notă. Comisia metodică poate stabili următoarea grilă de
notare:
Nr. lovituri Nota

în obiectiv acordată
10 gloanţe 10
9 gloanţe 9
8 gloanţe 8
7 gloanţe 7
6 gloanţe 6
5 gloanţe 5
4 gloanţe 4
Incident de tragere din 3
vina trăgătorului
Situație care atrage 2
calificativul
necorespunzător
Evaluarea integrată a rezultatelor învățării se realizează în corespondență cu standardul de

evaluare și constă în aplicarea unor probe de evaluare prin care elevul demonstrează că și-a însușit
legislația, procedurile și modul de acțiune pe timpul situațiilor de urgență, stării de asediu, la
mobilizare și război, să execute de acte, acţiuni, activităţi motrice, și procedee de autoapărare.
Evaluarea finală vizează rezultatele/ calificativele obținute la ședințele de tragere,
cunoașterea noțiunilor privind intervenția specifică situațiilor de urgență, pe timpul stării de asediu,
la mobilizare și în timp de război, executarea activităților și acțiunilor motrice și a procedeelor de
autoapărare.

90
BIBLIOGRAFIE
- Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004, privind organizarea şi funcționarea Jandarmeriei
Române;
- Legea nr. 355 din 20 noiembrie 2009, privind regimul stării de mobilizare parțială sau totală
a forțelor armate şi al stării de război;
- Legea nr. 453 din 1 noiembrie 2004 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgență;
- Legea nr. 446 din 30 noiembrie 2006 (*actualizata*) privind pregătirea populației pentru
apărare;
- Legea nr. 481/ 2004 privind protecția civilă, completată cu Legea 212/ 2006 privind
protecția civilă;
- Legea nr. 295 din 28 iunie 2004 privind regimul armelor şi al munițiilor;
- Ordonanța de Urgență nr. 1 din 21 ianuarie 1999 privind regimul stării de asediu şi regimul
stării de urgentă;
- Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 21/15.04.2004 privind Sistemul Național
de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările şi completările ulterioare;
- H.G. 547/2005 pentru aprobarea strategiei naționale de protecție civilă;
- H.G. 1489/ 2004 pentru organizarea şi funcționarea Comitetului Național pentru situații de
urgență;
- O.I.G.J.R. nr. 2/16.01 2012 - Regulament general pentru aplicarea dispozițiilor generale în
vigoare referitoare la îndeplinirea atribuțiilor Jandarmeriei Române;
- Ordinul Nr. 485/19.05.2008 al ministrului administrației şi internelor privind aprobarea
Regulamentului general pentru tragere al M.A.I.;
- Ordinul Inspectorului General al Jandarmeriei Române nr. 10 din 16.06.2015 pentru
- Ordinul Nr. 224/11.10.2011 aplicarea măsurilor de protecție civilă în unitățile M.A.I.;
- Atlas de semne convenționale şi abrevieri folosite în Ministerul de Interne – Ed. 2001;
- F.T./I-8 Manualul instrucției luptătorului;
- F.T./C.B.R.N. – 7/1 Manualul instrucției pentru apărare CBRN;
- Colectiv de autori, Topografie militară, Ed. 1976;
- Instrucțiuni, principii şi reguli de tragere cu armamentul de infanterie , ediția 1993;
- Colectiv de autori, Cunoştințe generale referitoare la bazele tragerii cu armamentul de
infanterie, ediția 1976;
- Operațiuni pentru tragere cu armamentul de infanterie, Bucureşti 1974;
- Curs universitar, Bazele tragerii cu armamentul, Editura M.A.I , 2005;
- O.M.A.I. 154/2004 privind activităţile fizice desfăşurate în unităţile M.A.I.;
- Proceduri de sistem elaborate de I.G.J.R.;
- Dragnea, A; Bota, C. Teoria activităților motrice, Editura Didactică și Pedagogică,
București 1999;
- Stoica, M., Capacitățile motrice în atletism, Editura Printech, București, 2000;
- Florescu, C. și colab., Metodica dezvoltării calităților motrice, Editura C.N.E:F.S., 1991;
- Colectiv de autori, Curs formare instructori arte marţiale, editura Risoprint 2014;
- Colectiv de autori, Autoapărare prin tehnici de judo, editura Universităţii din Piteşti 2001.

91
MODULUL CONSILIERE/DIRIGENŢIE
Activitatea de consiliere/dirigenţie este o activitate desfăşurată de profesor cu o clasă de
elevi în vederea organizării acesteia, coordonării activităţilor formale şi informale, consilierii
elevilor pentru dezvoltarea personală si socială. Conţinutul activităţilor susţine dezvoltarea
competenţelor cheie (comunicare, cooperare şi lucru în echipă) şi asigură condiţii pentru
dezvoltarea competenţelor instrumentale şi sistemice.
Consilierea personală şi profesională desfăşurată sub forma modulară determină formarea
următoarelor competenţe:
- dezvoltarea personală şi socială (autocunoaştere, învăţare eficientă, ergonomia muncii,
managementul timpului);
- elaborarea şi evaluarea de proiecte şi programe sociale;
- dezvoltarea calităţii activităţii profesionale.
Consilierea/dirigenţia se realizează de către profesorii diriginţi, în baza unei programe
elaborate de comisia metodică a diriginţilor, o oră pe săptămână, în afara celor 30 ore de activităţi
didactice săptămânale, conform Dispoziţiei/ Ordinului de învăţământ a/al directorului/
comandantului şcolii.
Activităţile de consiliere/dirigenţie privesc problemele de consiliere a elevilor,
managementului clasei de elevi şi evaluarea rezultatelor acestora.
• DOMENIILE TEMATICE COMUNE RECOMANDATE:
1. Managementul grupului de elevi
2. Reguli şi obligaţii ale elevilor
3. Managementul învăţării
4. Stiluri de învățare
5. Managementul timpului liber – activități extrașcolare și extracurriculare
6. Dezvoltarea personală şi socială
7. Dezvoltarea creativităţii
8. Probleme actuale în lume
9. Educaţia pentru sănătate
10. Profesionalismul ca valoare
11. Valențe formative ale stagiului de practică
12. Valorificarea experienţei dobândite pe parcursul stagiului de practică
13. Pregătirea pentru o viaţă de succes
14. Educaţia estetică
15. Viaţa publică şi viaţa privată
16. Educaţia religioasă
17. Agresivitatea în relațiile interumane
18. Infracțiuni motivate de ură
19. Educaţia pentru calitate
20. Unitate şi diversitate în U.E.
21. Stereotipii şi prejudecăţi legate de corupţie
22. Probleme ale discriminării
23. Prezentarea Direcţiei Generale Anticorupţie şi a activităţii de prevenire şi combatere a
corupţiei la nivelul M.A.I.
24. Integritatea profesională în rândul lucrătorilor M.A.I.
25. Fenomenul corupţiei - factori determinanţi şi indicatori ai corupţiei
26. Sectorul public şi prevenirea corupţiei - codurile de conduită şi informarea publicului
27. Politici şi bune practici în domeniul sensibilizării cetăţenilor şi a conştientizării
acestora asupra pericolului reprezentat de corupţie
28. Managementul riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie în cadrul structurilor M.A.I.
29. Analiza situaţiei şcolare.

92
• SUGESTII METODOLOGICE:
Activitatea de consiliere şi dirigenţie cuprinde următoarele dimensiuni:
- desfăşurarea de către profesor a activităţii de management al clasei de elevi şi evaluare a
rezultatelor şcolare;
- abordarea tematică a activităţilor prin alegerea unor teme care asigură dezvoltarea
competenţelor personale şi sociale;
- realizarea unor activităţi solicitate de elevi care să conducă la coordonarea clasei şi să
răspundă nevoii de sprijin şi îndrumare;
- realizarea de instructaje în vederea desfăşurării anumitor activităţi: stagiul de practică,
activităţi şcolare şi extracurriculare.
Fiecare consilier al clasei/diriginte are libertatea de a alege şi de a adapta conţinutul tematic
corespunzător, la specificul clasei, în concordanţă cu aşteptările elevilor.
Dezvoltarea competenţelor personale şi sociale se realizează prin abordarea unor teme
actuale de interes pentru elevi, care să-i ajute să-şi formeze o concepţie adecvată despre sine,
profesie şi viaţă.
Activitatea se bazează pe conversaţie, dezbatere, studiu de caz, problematizare, astfel încât
să implice elevii în analiza unor concepte, atitudini, valori.
Activitatea poate fi concretizată prin completarea unor fişe de lucru, chestionare de opinie
etc.
Evaluarea elevilor urmăreşte modul de integrare în clasă/şcoală, participarea la activităţi
precum şi rezultatele înregistrate pe parcurs.

93
PLANUL CADRU PENTRU PRACTICA PROFESIONALĂ
Practica profesională reprezintă o componentă curriculară semnificativă pentru dezvoltarea

rezultatelor învățării prevăzute în standardul de pregătire profesională.
Obiectivele practicii profesionale sunt:
- Aplicarea adecvată şi valorificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite pe
parcursul modulelor în diferite situaţii profesionale;
- Explicarea si interpretarea unor noţiuni, metode, proceduri, procese, fenomene în
contextul unor activităţi profesionale;
- Utilizarea noilor tehnologii informaţionale și de comunicare;
- Implicarea în activităţi de echipă;
- Manifestarea unor atitudini pozitive şi responsabile față de profesie;
- Realizarea unor conexiuni între achiziţiile dobândite în şcoală şi domenii ale practicii
profesionale;
- Valorificarea optimă a propriului potenţial în activităţile practice.
Practica profesională se organizează prin stagii, la unităţi ale MAI, în perioadele planificate
de instituţia de învăţământ, iar elevii beneficiază de tutelă profesională. În cadrul fiecărui stagiu se
consolidează achiziţiile care au fost evaluate şi se exersează abilităţile în formare. Pentru fiecare
stagiu de practică se indică lista rezultatelor învăţării.
Elevul care efectuează stagiul de practică are următoarele obligaţii:
a. respectă programul de lucru şi regulamentul de ordine interioară al instituţiei;
b. realizează sarcinile/ temele de lucru stabilite prin programa de practică şi prin
programul de tutelă;
c. anunţă tutorele de practică/ dirigintele/ îndrumătorul ce dificultăţi întâmpină în
activitatea de practică şi de eventualele absenţe;
d. se angajează să nu difuzeze nici o informaţie clasificată pe care o va obţine în timpul
perioadei de practică;
e. la terminarea stagiului de practică elevul va aduce pentru evaluare documentele
precizate: caietul de practică completat, proiecte, portofolii, fişe de evaluare
completate de tutore etc., conform solicitărilor.
Coordonatorii de practică desemnaţi indică elevilor sarcinile de lucru pe timpul stagiului:
- studiul bibliografiei minimale indicate;
- aprofundarea unor teme; recomandări pentru a corela elementele de teorie cu cele de
practică;
- activităţi de documentare şi analiză a unor aspecte profesionale;
- identificarea tipurilor de activităţi profesionale, a modalităţii de organizare,
planificare şi evaluare a acestora;
- culegerea de cazuistică din activitatea operativă a structurii teritoriale unde a fost
repartizat.
Realizarea sarcinilor recomandate pe timpul stagiului de practică constituie dovezi ale
achiziţiilor elevilor în planul competenţelor şi indicatori pentru evaluarea continuă.
Tutorii de practică îndrumă activitatea elevului şi apreciază activitatea desfăşurată de acesta
pe parcursul stagiului folosind o fişă de evaluare în care sunt indicate rezultatele ce trebuie
înregistrate pe timpul stagiului de practică.

94
Exemplificare: fișa de evaluare a practicii profesionale
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

INSPECTORATUL GENERAL
APROB
INSPECTOR ŞEF
FIŞA DE EVALUARE A STAGIULUI DE PRACTICĂ
Elevul
din Şcoala __________________a efectuat stagiul de practică la
în perioada pentru calificarea _______________.
1. Evaluarea rezultatelor înregistrate:
Rezulatate ale Indicatori de evaluare Niveluri de apreciere Argumentare
învățării/ (puncte) a sintetică a
competențe aprecierilor
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Comunică în
contexte
profesionale
Aplică
cunoştinţe
teoretice şi
foloseşte
deprinderile
practice
dobândite
Cunoaşte
legislaţia
aplicabilă în
domeniul de
activitate şi
proceduri de
lucru uzuale
Respectă
disciplina
activităţii
profesionale
Lucrează în
echipă
2. Caracterizarea elevului în timpul stagiului de practică (trăsături caracteriale şi de

personalitate; participarea elevului la activităţi, disciplina):
.......................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
95
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................
3. Sugestii/recomandări:
.......................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
TUTORE PROFESIONAL,
Funcţia: _____________
Gradul:____________
Nume şi prenume: ________________________
Data __________, semnătura ______________
AM LUAT LA CUNOŞTINŢĂ,
ELEV:
_____________________________
Data __________, semnătura__________
DIRIGINTE,
Gradul:_____________
Nume şi prenume: _________________________
Nota
acordată
Data__________ semnătura_________________
Punctajul acordat de către tutori este convertit de către diriginte în note, după o procedură
stabilită de instituţia de învăţământ.
Nota fiecărui stagiu de practică este media aritmetică (calculată cu două zecimale) a notelor
obţinute pentru fiecare rezultat vizat.
Evaluarea stagiilor/ activităţilor de practica presupune:
➢ analiza rezultatelor obţinute de elevi în stagiul de practică (calificative obţinute, calitatea
materialelor întocmite de elevi);
➢ analiza rapoartelor îndrumătorilor/ coordonatorilor de practică.
Analiza stagiului de practică se va realiza în cadrul comisiilor metodice, a comisiei diriginților
şi a Consiliului profesoral.
96
Programa fiecărui stagiu de practică cuprinde:
➢ nota introductivă (obiective ale pregătirii în stagiului de practică);
➢ competenţe evaluate/ competenţe în formare;
➢ teme/ sarcini de lucru pentru elevi;
➢ recomandări metodice;
➢ fişa de evaluare.
Listă cu indicatori de evaluare pentru stagiul de practică

Comunică în contexte profesionale:
- Participă la dialog pe teme profesionale;
- Înţelege mesaje orale de nivel minim într-o limbă străină;
- Respectă reguli de redactare a documentelor;
- Manifestă preocupare pentru învăţare permanentă şi dezvoltare personală
(perfecţionare);
- Cunoaşte şi respectă prevederile codului de etică şi deontologie;
- Dovedeşte solicitudine în relaţia cu cetăţenii;
- Foloseşte termenii/ limbajul de specialitate;
- Dovedeşte capacitate de convingere şi argumentare;
- Medierea conflictului în vederea asigurării protecţiei victimei;
- Valorifică în situaţii noi cunoştinţele teoretice şi practice;
- Dovedeşte capacitate de autoevaluare.
Aplică cunoştinţe teoretice şi foloseşte deprinderi practice dobândite
- Identifică organele administraţiei publice locale;
- Valorifică cunoştinţele generale despre stat şi drept;
- Identifică principalele categorii de bunuri şi distinge formele proprietăţii;
- Cunoaşte organizarea, locul şi rolul Jandarmeriei Române, sarcinile şi atribuţiile
Jandarmeriei Române; Utilizează noţiuni generale de drept în situaţii profesionale;
- Execută activităţile legale cu ocazia constatării faptelor de natură contravenţională şi
penală;
- Întocmeşte înscrisurile probatorii cu ocazia constatării contravenţiilor şi infracţiunilor;
- Desfăşoară activităţile legale cu ocazia punerii în executare a mandatelor de aducere;
- Aplică procedurile specifice pe linia prevenirii şi combaterii faptelor antisociale
- Aplică regulile generale de tactică poliţienească pe timpul intervenţiei la oprirea,
legitimarea şi stabilirea identităţii persoanelor;
- Cunoaşte scopul şi aplică măsurile poliţieneşti;
- Este capabil să se orienteze în teren;
- Este capabil să facă uz de armă în condiţiile legii;
- Aplică regulile privind întreţinerea, portul şi păstrarea armamentului şi a altor mijloace
din dotare;
- Aplică regulile, operaţiunile de tragere şi măsurile de siguranţă în poligonul de tragere*;
- Cunoaşte sarcinile şi responsabilităţile personalului de serviciu;
- Este capabil să oprească şi să controleze persoanele şi mijloacele de transport pe timpul
exercitării atribuţiilor;
- Este capabil să verifice persoanele în baza de date şi să solicite verificări în alte baze de
date;
- Utilizează trusa criminalistică universală;
Cunoaşte legislaţia aplicabilă în domeniul de activitate şi proceduri de lucru uzuale:
- Cunoaşte şi completează documente operative;
- Cunoaşte procedura privind constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor
contravenţionale;
- Cunoaşte procedura privind introducerea, păstrarea şi scoaterea bunurilor comune
în/din camera de corpuri delicte;
- Cunoaşte procedura privind constatarea contravenţiilor şi aplicarea măsurilor
complementare de interzicerea accesului la unele manifestări sportive;
- Cunoaşte procedura privind anularea din oficiu a procesului-verbal de constatare a
contravenţiei;
97
- Cunoaşte procedura privind modul de executare a controlului corporal preventiv;
- Cunoaşte procedura privind stabilirea identităţii unei persoane;
- Cunoaşte procedura privind modul de executare a controlului bagajelor;
- Cunoaşte procedura privind activităţile desfăşurate de către personalul Jandarmeriei
Române cu ocazia constatării faptelor de natură penală;
Române cu ocazia executării percheziţiei corporale;
Române cu ocazia executării percheziţiei vehiculului;
- Cunoaşte procedura privind comunicarea proceselor verbale de constatare a
contravenţiilor şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale, atunci când contravenienţii
nu sunt prezenţi sau, deşi sunt prezenţi, aceştia refuză să semneze procesele verbale.
- Cunoaşte actele normative ce conferă jandarmilor competenţă de constatare a
contravenţiilor şi infracţiunilor;
- Deosebeşte faptele contravenţionale de cele penale;
- Respectă condiţiile de formă şi fond la întocmirea procesului verbal de constatare a
contravenţiei;
- Stăpâneşte noţiuni şi cunoştinţe referitoare la contravenţie şi infracţiune;
- Cunoaşte şi aplică procedura privind modul de încărcare – descărcare şi control al
armamentului înainte de / după executarea misiunilor;
- Cunoaşte şi aplică procedura privind întocmirea dispoziţiei de pază şi protecţie în
registrul serviciului de pază şi protecţie al obiectivului;
- Cunoaşte şi aplică procedura privind modul de acţiune la semnalizarea unui
eveniment de către sistemul tehnic de protecţie şi alarmare împotriva efracţiei;
- Cunoaşte şi aplică procedura privind predarea-primirea serviciului de către
elementele de dispozitiv în cadrul misiunii de pază;
- Cunoaşte şi aplică procedura privind modul de acţiune a elementelor de dispozitiv la
prezentarea persoanelor cu drept de control;
- Cunoaşte şi aplică procedura privind modul de executare a controlului accesului la
obiectivele asigurate cu pază şi protecţie, cu efective de jandarmi;
- Cunoaşte şi aplică procedura privind modul de acţiune la descoperirea unor pachete,
colete sau obiecte suspecte;
- Cunoaşte şi aplică procedura privind modul de acţiune în situaţia producerii unor
incidente în sala de judecată de către persoanele aflate în stare privativă de libertate;
- Cunoaşte şi aplică procedura privind modul de organizare şi executare a pazei şi
protecţiei transporturilor de bunuri şi valori;
- Cunoaşte şi aplică procedura privind activitățile desfăşurate pe timpul deplasării şi
modul de predare / primire a transporturilor de produse cu caracter special;
- Cunoaşte şi aplică procedura privind modul de acţiune al efectivelor în dispozitivul
de pază, protecţie, supraveghere şi intervenţie la conductele magistrale, la
constatarea unei infracţiuni de furt de componente din cadrul Sistemului Naţional de
Transport prin Conducte administrat de Conpet S.A.;
- Execută intervenţia la un obiectiv/transport din responsabilitatea Jandarmeriei
Române;
Respectă disciplina activităţii profesionale:

- Manifestă punctualitate;
- Portul uniformei şi ţinuta;
- Respectă programul de lucru;
- Manifestă respect, politeţe în relaţiile interpersonale;
- Aplică normele de securitate, sănătate în muncă şi PSI;
- Aplică normele legislaţiei în vigoare privind protecţia mediului;
- Menţine şi consolidează condiţia fizică generală;
- Respectă regulile de circulaţie ca participant la traficul rutier;
- Realizează sarcini în termenele stabilite;
- Dovedeşte spirit de observaţie;
98
- Respectă reguli de păstrare şi manipulare a documentelor;
- Dovedeşte fermitate;
- Manifestă toleranţă la agresivitate verbală şi fizică;
- Dovedeşte trăsături de personalitate adecvate exercitării profesiei;
- Manifestă responsabilitate pentru asigurarea integrităţii bunurilor materiale;
- Manifestă iniţiativă în îndeplinirea sarcinilor profesionale;
- Evaluează cu discernământ situaţii profesionale.
Lucrează în echipă:
- Manifestă receptivitate faţă de îndrumările tutorelui;
- Cunoaşte prevederile legale privind exercitarea tutelei;
- Rezolvă sarcinile profesionale repartizate de tutore;
- Cunoaşte drepturile şi îndatoririle personalului organizaţiei;
- Dezvoltă un comportament adecvat în relaţiile cu personalul organizaţiei;
- Manifestă disponibilitate pentru lucrul în echipă;
- Este motivat pentru activitatea profesională;
- Dezvoltă relaţii armonioase în cadrul grupului/ echipei;
- Cunoaşte reglementările privind evoluţia în carieră;
- Contribuie la rezolvarea sarcinilor de grup/ echipă;
- Întocmeşte documente de lucru în stagiul de practică;
- Are o reprezentare adecvată a structurii în cadrul căreia efectuează practica;
- Dovedeşte capacitate de organizare în gestionarea resurselor materiale şi de timp.
NOTĂ :
Indicatorii privind achizițiile elevilor vor fi repartizaţi pe stagii de practică, prin
Programa fiecărui stagiu de practică.
(Î.) ADJUNCT
AL INSPECTORULUI GENERAL AL
JANDARMERIEI ROMÂNE
Colonel
BRÎNCOVEANU MARIAN
COMANDANTUL
ŞCOLII MILITARE DE SUBOFIŢERI DE
JANDARMI
„Grigore Alexandru Ghica” DRĂGĂŞANI
General de brigadă
ZAMFIR MARIAN
COMANDANTUL
ŞCOLII MILITARE DE SUBOFIŢERI DE
JANDARMI „Petru Rareş” FĂLTICENI
Colonel
POSTELNICU IONEL

99

Curriculum

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curriculum

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Neclasificat

JANDARMERIA ROMÂNĂ Exemplar nr. 4

ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFIŢERI JANDARMI

CARMEN DANIELA DAN

Calificarea profesională: subofiţer jandarm

Domeniul de pregătire profesională:

Acest curriculum se aplică pentru calificarea profesională: subofiţer jandarm.

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

Rezultatele învăţării corespunzătoare nivelului 5

Opţiunea pentru un curriculum centrat pe rezultate are în vedere accentuarea dimensiunii

Misiunile instituţionale în domeniul ordinii şi siguranţei publice precum şi al

Rezultatele proiectate prin procesul de predare – învățare – evaluare contribuie la o

Sugestiile metodologice sunt oferite ca sprijin pentru realizarea demersurilor didactice

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

Curriculumul este elaborat încât să îndeplinească criteriile de relevanţă, continuitate,

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

Corelarea dintre unităţile de rezultate ale învăţării şi module:

URI 2: Instruirea militară MODUL II: Instruirea militară

Unităţi de rezultate ale învăţării tehnice specializate

URI 5: Constatarea faptelor antisociale MODUL V: Constatarea faptelor antisociale

URI 6: Menținerea, asigurarea şi restabilirea MODUL VI: Menținerea, asigurarea şi restabilirea

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

Domeniul de pregătire profesională: MILITAR, DE ORDINE ŞI SIGURANŢĂ PUBLICĂ

Calificarea profesională: Subofiţer jandarm

Modul I. Comunicarea și cooperarea profesională 54

Modul II. Instruirea militară 62

Modul III. Bazele tacticii și tehnicilor operative 126

Modul IV. Paza și protecția obiectivelor, transporturilor și persoanelor 110

Modul V. Constatarea faptelor antisociale 120

Modul VI. Menținerea, asigurarea şi restabilirea ordinii publice 174

Modul VII. Intervenția specifică situațiilor de urgenţă, pe timpul stării 214

Modul pregătire practică* 440

Total general: 1300 ore

Total ore/an pregătirea în școală = 30 ore/săpt.; 860 ore

Pregătirea practică se desfăşoară la unități din cadrul structurilor beneficiare.

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

1. Anul şcolar se desfăşoară pe parcursul a 42 săptămâni, la care se adaugă 2 (două) săptămâni

2. În baza dispoziției directorului general al Direcției Generale Management Resurse Umane

3. Fiecare modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire, raportat la standardul de

4. În vederea desfăşurării practicii profesionale a elevilor se elaborează o programă pentru

5. Consilierea elevilor și activitatea de dirigenție se realizează în baza unei programe elaborate

6. Examenul de absolvire se organizează şi se desfăşoară în baza metodologiei aprobată de

7. Unităţile de învăţământ pot asigura, la decizia şcolii şi a beneficiarilor, curriculum

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

Comunicarea şi cooperarea profesională asigură cadrul și instrumentele necesare relaţionării

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

Tema: Codul deontologic - reper fundamental în configurarea standardelor de conduită

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

FISĂ DE EVALUARE ÎN BAZA UNEI PREZENTĂRI

Nr. crt Criterii de apreciere a prezentării Punctaj Comentarii

BONUSURI: creativitate în prezentare; prezentarea este atractivă; elevul mulţumeşte

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

Instruirea militară asigură formarea abilităților, priceperilor și deprinderilor necesare

Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP și conținuturile învățării

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică

Domeniul de pregătire profesională: Militar, de ordine și siguranță publică