Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURRICULUM
pentru
clasa a XI - a
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI - FILIERA TEHNOLOGICA
Calificarea profesionala
TEHNICIAN "
IN GASTRONOMIE
Domeniul de pregatire profesionala: TURISM ~I ALIMENT ATIE
Domeniul de pregatire generala: ALIMENT ATIE
2018
Acest curriculum a fost elaborat ca urmare a implementarii proiectului "Curriculum Revizuit in inviicamantul
Profesional ~i Tchnic (CRIPT)", ID 58832.
Proiectul a fost finantat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operational Sectorial Dezvoharea Resurselor Umane 2007 - 2013
Axa prioritara: I "Educatia ~i formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe
cunoastere"
Domeniul major de interventie 1.1 "Acccsul la educatie ~i formare profesionala ini\iala de calitate"
GRUPUL DE AUTORI:
BRUMAR CONSTANTA Dr. Ec. Profesor grad didactic I, Dr., Colegiul Economic .Viilor"
Bucuresti
COSTACHE RODICA Profesor, grad didactic I, Liceul Tehnologic .Voievodul Gelu" Zalau
COORDONARE CNDIPT:
• Nota introductiva
• Structura modul
8
URI 9. Administrarea firmei
Rezultate ale invatarii (codificate
conform SPP) Continuturile invatarii
Cunostinte Abilitap Atitudini
- functiunea financiar-contabila
- functiunea de personal
• Sistemul informational la nivelul intreprinderii
- definire;
- componentele sistemului informational;
- fluxurile ~i circuitele informationale la nivelul
inrreprinderi i;
9.1.10. 9.2.6. 9.3.6. ManagementuJ resurselor umane:
9.1.11. 9.2.7. 9.3.7. • selectia personalului
9.2.8. • salarizarea personalului
9.2.9. • categorii de personal
• drepturi ~i obligatii ale personalului
• motivarea ~i evaluarea personalului
• managementului carierei
9.1.12. 9.2.10. 9.3.8. Procesul de planificare ~i evaluare in intreprindere:
9.1.13. 9.2.11. 9.3.9. • Procesului de planificare a activitatii
9.2.12. • Procesului de evaluare a activitatii
• Elemente speci fiee statistici i in activitatea
econornica: rnarimile medii, indicii statistici ~I
reprezentarile grafice
• Planul de afaeeri - instrument al dezvoltarii
strategice
9.1.14. 9.2.13. 9.3.10. Identitatea vizuala a intreprinderii:
• Elemente specifice identitatii vizuale: antet, sigla,
slogan, rnisiune, viziune etc
• Modalitati de promovare a identitatii vizuale la
nivel de intreprindere
• Sugestii metodologice
Rezultatele inviitiirii reprezinta ceea ce 0 persoana intelege, cunoaste si este capabila sa faca la
finalizarea unui proces de invatare. Rezultatele invatarii se exprima prin cunostinte, abilitati $i
cornpetente dobandite pe parcursul diferitelor experiente de invatare formals, nonformala ~i
informala .
Continuturile modulului "Administrarea firmei" trebuie sa fie abordate lntr-o maniera integrata,
corelata cu particularitatile ~i cu niveJul initial de pregatire al elevilor.
Nurnarul de ore alocat fiecarei teme rarnane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul
modulului, in funqie de dificultatea temelor, de nivelul de cuno~tin\e anterioare ale coleClivului cu
Calificarea profesionala : Tehnician in gastronomic
Domeniul de pregatire profesionala: Turism si alimcntatie
Domeniulpregatirii generals: Alimentatie
9
care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica ~i de ritmul de
asimilare a cunostintelor de catre colectivul instruit.
Orele de laborator tehnologic ale modulului se desfasoara pe baza modelului de proiectare "firma
de exercitiu". Firma de exercitiu este un concept didactic, bazat pe invatarea prin practice ..
jn cadrulfirmei de exercitiu, elevii vor putea lucra succesiv in compartimentele firmei de exercitiu
infiintate. Aid ei VOl' desfasura activitiiti aferente laboratorului tehnologic.
Modulul "Administrarea firmei" are 0 structura flexibila, deci poate Incorpora, in orice moment
al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregatirea se recornanda a se desfasura
in laboratoare sau/si in cabinete de specialitate, ateliere de instruire practice din unitatea de
invatamant sau de la operatorul economic, dotate conform recomandarilor mentionate mai sus.
Pregatirea in laboratoarele tehnologice din unitatea de invatamant sau de la operatorul economic are
importanta deosebita in atingerea rezultatelor lnvatarii.
Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitati de invatare
variate, prin care sa tie luate in considerare stilurile individuale de invatare ale fiecarui elev, inclusiv
adaptarea la elevii cu CES.
Aceste activitati de invatare vizeaza:
• aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive ~i operatorii ale
elevilor, pe exersarea potentialului psihofizic al acestora, pe transformarea elevului in
coparticipant la propria instruire ~i educatie;
• imbinarea si alternanta sistematica a activitatilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, exercitiul personal,
instruirea prograrnata, experimentul ~i lucrul individual, tehnica muncii cu fise) cu
activitatile ce solicits efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discutiilor, asaltului
de idei etc.;
• folosirea unor metode care sa favorizeze relatia nernijlocita a elevului cu obiectele
cunoasterii, prin recurgere la modele concrete;
• tnsusirea unor metode de informare ~i de documentare independenta, care ofera
deschiderea spre autoinstruire, spre invatare continua.
Cornpetentele cheie integrate in modulul "Admioistrarea firmei" sunt din categoria:
• Competenta de a invata sa Inveti;
• Competente antreprenoriale;
• Cornpetente sociale ~i civice;
• Competente de sensibilizare $i de expresie culturala;
• Cornpetente de baza de marernatica, stiinte ~i tehnologie.
Profesorul trebuie sa promoveze experiente de invatare prin continuturi ~i activitati, cat rnai variate
care sa sustina dezvoltarea potentialului fiecarui elev.
~~~f:~
\))
Metoda ABCDE. Aceasta metoda presupune sa puneti, in dreptul fiecarei activitati, una din literele
A, B, C, D sau E, In functie de importanta activitatii, astfel:
• A - activitatile notate cu A sunt foarte importante, pe care trebuie neaparat sa Ie faceti,
Un astfel de exemplu ar putea fi 0 Intalnire cu un client foarte important al afacerii dumneavoastra.
• B - notati cu B activitatile care sunt importante, insa nu la fel de importante ca cele
notate cu A. Acestea sunt lucruri pe care ar fi bine sa le faceti. Consecintele neindeplinirii unei
astfel de activitati nu sum chiar atat de grave.
• C - actlvitatile notate co C nu sunt deJoc importante, sunt lucruri pe care ar fi placut sa
Ie faceti, insa care nu au nici un impact, pozitiv sau negativ, asupra carierei durnneavoastra.
• D - acrivitatile notate cu D sunt activltati pe care le putetl delega alto r persoane sa se
ocupe de ele, pentru dumneavoastra. De exemplu, daca aveti de printat niste documente, puteti
pune secretara sa se ocupe de acest lucru, astfel ramanandu-va dumneavoastra timp sa va ocupati de
alte activitati mai importante.
• E - notati cu E activitatile pe care Ie puteti elimina din Iista, fara a avea nici 0 consecinta
asupra lucrurilor cu adevarat importante pentru dumneavoastra. 0 astfel de activitate ar putea
fi sa jucati un joe sau sa urmariti un meci de fotbal (exceptand cazul 111 care sunteti antrenor salt
activati in domeniul sportiv).
Objective:
• elaborarea unui plan al prioritatilor pe compartimente
Mod de organizare a activitatii :
• Activitate pe grupe
Resurse materiale:
• 0 fi~a de }UCl11: fisa de lucru "Stabilirea prioritatilor prin Metoda ABCDE 1a ccrnpartimentul
achizitii", pc 0 foaie de hartie;
• Material cu prezentarca Metodei ABCDE;
• Markere, foaie de flipchart pentru raportare.
Durata: 4S minute
Pregatire .'
• Fara, sau se realizeaza dupa ce elevilor Ii s-au prezentat activitatile pe cornpartimente: .' .'
• Se va prezenta elevilor Metoda ABCDE, printr-o fi~a de documentare; .
Calificarea profesionala : Tehnician in gastronomic
Domeniul de pregatire profesionala: Turism ~j ahmentatie
Domeniul pregatirii generals: Alimeruatie
....... _+
• Se Impart elevii In grupe.
Realizare
• Sc Impart Iisele de documentare ~i de lucru, grupurilor formate.
• Se da elevilor, spre rezolvarc, sa realizeze "0 ierarhizare a activitatilor prin Metoda ABCDE la
compartimentul achizitii" pentru 0 zi de activitate in cadrul firmei de exercitiu.
• Dupa ce se va lucra pe grupe, se va face raportarea pentru a se observa modul de sintetizare a
informatiilor ~i de rezolvare a activitatii.
Evaluare ~ifeed-back:
• Se va evalua pe baza unei fise de evaluare detaliat la sugestii privind evaluarea.
Fisa de lucru
Stabilirea prloritatilor prin Metoda ABCDE la compartimentul achizitii
Lucrati In compartimentul .Achiziti!" avand functia de sef de departament. Cunoscand activitatile
curente ale compartimentului achizitii, ierarhizati-le pe perioada unei zile, in conformitate cu
Metoda ABCDE pentru:
Activitap planificate
A
B
C
D
E
Evaluarea reprezinta partea finala a demersului de proiectare didactica, prin care profesorul va
masura eficienta intregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmareste masura In care elevii au
achizitionat rezultatele invati:\rii propuse in standardele de pregatire profesionala.
Evaluarea rezultatelor invatarii poate fi:
a. La inceputul modulului - evaluare initiala,
• Instrumentele de cvaluare pot f orale ~iserise.
• Reflects nivelul de pregatire al elevului.
b. jn timpul parcurgerii modulului, prinforme de verificare continua a rezultatelor invafarii.
• Planificarea evaluarii trebuie sa se deruleze dupa un program stabilit, evitandu-se
aglomerarea evaluarilor in acceasi perioada de timp.
c. Finald
• Realizata printr-o metoda cu caracter aplicativ ~i integrat la sfarsitul procesului de
predare/ lnvatare ~i care informeaza asupra indeplinirii criteriilor de realizare a
cunostintelor, abilitatilor ~i atitudinilor.
Se propun urmatoarele instrumente de evaluare initiala:
• intrebari;
• Chestionare;
• Exercitii de tipul stiu/vreau sa stiu/am invatat;
• Brainstorming.
Sugeram urmatoarele instrumente de evaluare continua:
• Fise de observatie;
Rezultatul inYatarii:
• Bibliografie
l. Barbulescu, Co, Gavrila, T., (coord.), (1999), Economla ~i gestiunea intreprinderii, Editura
Economica, Bucuresti.
20 Carstea, Gh., (1994), Managem elltill productiei, Editura Interprint, Bucuresti.
30 Constantinescu, Do, Tumbar, Co, Nistorescu, T., Meghisan, Gh., (2000), Economia
intreprinderii, Editura Econornica, Bucuresti.
40 Lefter, Vo, Manolescu, Ao, (1995), Managementul resurselor umane, Editura Didactics ~i
Pedagogica, Bucuresti.
50 Manolescu, Ao, (2003), Managementul resurselor umane, Editura Economica, Bucuresti.
60 Zorlentan, To, Burdus, Eo, Caprarescu, Go, (1998), Managementul organiuuiei, Editura
Economics, Bucuresti.
70 w\\wocduoro - este pagina web a Ministerului Educatiei Nationale, unde puteti
accesa standardele de pregatire profesionala
80 WW\\ ot\ct.ro - este pagina web a Centrului National de Dezvoltare a
lnvatamantului Profesional ~i Tehnic, unde puteti accesa standardele de pregatire
profesionala ~i auxiliare curriculare
90 \w.\\ orocLra -Centrala firmelor de exercitiu/intreprinderilor simulate din Romania (ROCT)
• Nota introductiva
Modulul, ,,Marketing", components a ofertei educationale (curriculare) pentru calificari
profesionale din domeniul de pregatire profesionala Turism si alimentatie, domeniul de pregatire
generals Alimentatie, face parte din cultura de specialitate ~i pregatirea practica saptamanala,
aferente c1asei a XI - a, invafamant liceal- filiera tehnologica.
Modulul are alocat un nurnar de 66 ore/an, conform planului de invalAmant, din care:
• 33 ore/an - laborator tehnologic prin metoda firma de exercitiu.
Modulul "Marketing" este centrat pe rezultate ale Invatarii ~i vizeaza dobandirea de cunostinte,
abilitati ~i atitudini necesare angajarii pe piata muncii in una din ocupatiile specificate in SPP-urile
corespunzatoare calificarilor profesionale de nivel 4, din domeniul de pregatire profesionala Turism
si alimentatie, domeniul de pregatire generals Alimentatie, sau in continuarea pregatirii intr-o
calificare de nivel superior.
• Structura modul
• Sugestii metodologice
Continuturile modulului "Marketing" trebuie sa fie abordate Intr-o maniera integrata, corelata cu
particularitatile si cu nivelul initial de pregatire al elevilor.
Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul
rnodulului, In functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu
care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactics ~i de ritmul de
asimilare a cunostintelor de catre colectivul instruit.
Modulul "Marketing" are 0 structura flexiblla, deci poate incorpora, In orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregatirea se recomanda a se desfasura in
laboratoare sau/si in cabinete de specialitate, ateliere de instruire practica din unitatea de Invatamant
sau de la operatorul economic, dotate conform recornandarilor mentionate mai sus.
Pregatirea In cabinetel laboratoare tehnologicel ateliere de instruire practica din unitatea de
tnvatarnant sau de la operatorul economic are irnportanta deosebita in atingerea rezultatelor
i'nvatarii.
Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitati de invatare
variate, prin care sa fie luate in considerare stilurile individuale de invatare ale fiecarui elev,
incJusiv adaptarea la elevii cu CES.
Aceste activitati de lnvatare vizeaza:
• aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive ~i operatorii ale
elevilor, pe exersarea potentialului psihofizic al acestora, pe transformarea elevului in
coparticipant la propria instruire ~i educatie;
• imbinarea ~i alternanta sistematica a activitatilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea dupa diverse surse de infonnare, observatia proprie, exercitiul personal,
instruirea programata, experirnentul ~i lucrul individual, tehnica rnuncii cu fise) cu
activitatile ce solicita efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discutiilor, asaltului
de idei etc.;
• Iolosirea unor metode care sa favorizeze relatia nernijlocita a elevului cu obiectele
cunoasterii, prin recurgere la modele concrete;
• insusirea un or metode de infonnare si de documentare independenta, care ofera
deschiderea spre autoinstruire, spre invatare continua.
Un exemplu de metoda didactica ce poate fi folosita 'ill activitatile de iuvstare este metoda
"Mozaicul'~.
Obiective:
o Sa identifice functiile marketingului in viziunea scolii romanesti de marketing;
o Sa descrie fiecare functie a rnarketingului;
o Sa realizeze corelatia dintre functiile marketingului,
Resurse materiale:
o Flipchart
o Foi de flipchart
o Markere
Durata: 45 minute
Desfasurare:
Pregatirea materialului de lucru. Profesorul stabileste tema de studiu .Determinarea functlilor
marketingului" ~i 0 imparte in 4 subteme. Realizeaza 0 fi~a de text pe care trece cele 4 subteme
propuse ~i care va fi oferita fiecarui elev din echipa.
Subteme: I. Investigarea pictei, a necesitatilor de consum.
2. Conectarea dinamica a firmei la cerintele mediului sau extern.
3. Satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de eonsum.
4. Maxirnizarea eficientei economice, a profitului.
Organizarea colectivului in echipe de invatare de cate 4 elevi. Fiecare elev din echipa, primeste
un numar de la 1 la 4 ~i are ca sarcina sa studieze in mod independent subtema corespunzatoare
numarului sau. De exemplu, elevii eu numarul 1 din toate echipele de tnvatare formate, vor studia
subtema cu numarul l , cei cu nurnarul 2 vor studia subtema nurnarul 2, si asa rnai departe.
Constituirea grupuriJor de experti. Dupa studiul independent, elevii cu acelasi nurnar se reunese,
constituind grupe de experti pentru a dezbate terna impreuna. Elevii discuta pe baza datelor ~i
materialelor avute la dispozitie, se consults acolo unde au nelamuriri, daca este cazul sunt ajuiati de
profesor.
Reintoarcerea in echipa initiala de invatare. Fiecare elev transmite cunostintele asimilate,
retinand 1a randul lor cunostintele pe care Ie transmit colegii lor din echipa. Elevii sunt stimulati sa
discute, sa puna intrebari ~i sa-si noteze, fiecare realizandu-si propriul plan de idei.
Prezentarea rezultatelor, faza demonstratiei, Grupele prezinta rezultatele tntregii c1ase, noteaza
ideile pe foi de flipchart. La sfarsitul orei elevii trebuie sa cunoasca intregul text de studiat privind
functiile markctingului.
• Bibliografie
1. Balaure Y., ~.a. (2002), Marketing, Editura Expert, Bucuresti.
2. Capota Y., Popa F., Ghinescu C. (2006), Marketingul afacerii, Filiera Tehnologica, profil
Servicii, Editura Akademos Art, Bucuresti.
3. lIie S., Tanislav C., Postovei C., (2006), Marketing"! afacerilor, manual pentru clasa a Xl-a,
Filiera Tehnologica, Editura Oscar Print, B A.IV
4. lIie S., Tanislav C., Postovei C., (2007), Ill! c ~u ntial al afacerilor, manual pentru
c1asa a XII-a, Filiera tehnologica, Editura sc ~ , B~ resti.
Calificarea profesionala : Tehnician in gastronomie Domeniul
I.
...- .
-
..
• Nota introductiva
Modulul, "Contabilitate", components a ofertei educationalc (curriculare) pentru calificari
profesionale din domeniul de pregatire profesionala Turism si alimentatie, domeniul de pregatire
generala Alimentatie face parte din cultura de specialitate si pregatirea practice saptamanala,
aferente cIasei a XI-a, Invapimant liceal- filiera tehnologica.
Modulul are alocat un numar de 66 ore/an, conform planului de Invatamant, din care:
• 33 ore/an - laborator tehnologic prin metoda firma de exercitiu
Modulul "Contabilitate" cste centrat pe rezultate ale i'nvatarii ~i vizeaza dobandirea de cunostinte,
abilitati ~i atitudini necesare angajarii pe piata muncii In una din ocupatiile specificate in SPP-urile
corespunzatoare calificarilor profesionale de nivel 4, din dorneniul de pregatire profesionala Turism
si alimentatie, domeniul de pregatire generals Alimentatie, sau In continuarea pregatirii intr-o
calificare de nivel superior.
• Structura modul
Modulul "Contabilitate" are 0 structura flexibila, deci poate lncorpora, in orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregatirca se recornanda a se desfasura in
laboratoare sau/si in cabinete de specialitate, ateliere de instruire practice din unitatea de tnvatamant
sau de la operatorul economic, dotate conform recornandarilor rnentionate mai sus.
Pregatirea in cabinetel laboratoare tehnologicel ateliere de instruire practica din unitatea de
invatamant sau de la operatorul economic are importanta deosebita in atingerea rezultatelor
invai8rii.
Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev, prin proiectarea unor activitati de invatare
variate, prin care sa fie luate in considerare stilurile individuale de invatare ale fiecarui
elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES.
Un exemplu de metoda didactics ce poate fj folosita In activitatile de invatare este metoda Metoda
bulgarelui de zapada (Metoda piramidei).
Metoda bulgarelut de zapada sau metoda piramidei are la baza impletirea activitatii individuate
cu cea desfasurata In mod cooperativ, In cadrul grupurilor. Ea consta 111 incorporarea activitatii
fiecarui membru al colectivului intr-un demers colectiv mai amplu, menit sa: duca la solutionarea
unei sarcini sau a unei probleme date.
Activitate: Operatii privind stocurile de marfuri in entitatile de desfacere ell ridicata si in entitatile
de desfaeere cu amanuntul.
Obiective:
ldentificarea operatiilor si conturilor specifice stocurilor de marfuri in cele doua tipuri de
unitati de desfacere.
Realizarea analizei contabile specifics operatiilor stocurilor de marfuri.
- 'intocmirea articolelor contabile specifice operatiilor stocurilor de marfuri.
- Intocmirea documentelor specifice siocurilor de marfuri in cele doua tipuri de unitati de
desfacere.
Mod de organizarea actlvitatii:
• Activitate individuals ~i pe grupe.
Etape de ]ucru:
1. Profesorul expune sarcina de lucru - inregistrarea operatiilor privind stocurile de rnarfuri In
unitatile de desfacere cu ridicata ~i arnanuntul ;
2. Sarcina/problema data se lucreaza individual pe coli timp de 10 minute;
3. Elevii formeaza perechi ~i discuta rezultatele obtinute individual;
4. Perechile se reunesc ~i constituie doua grupuri mai mari de lucru cu numar egal de elevii. Se
discuta in grup rezultatele la care s-a ajuns lucrand in pereche ~i formuleaza raspunsuri la
lntrebarile Lara raspuns.
5. Se reuneste grupa, analizeaza si concluzioneaza asupra rezultatelor obtinute prin
"rostogolirea" informatiilor. Se raspunde la intrebarile inca nesolutionate pan a in
acest moment, de catre profesor.
6. Se decide solutia finala ~i concluziile asupra pasilor de urmat in realizarea sarcinii de
lucru, precum si asupra participarii elevilor la activitate
Rezultatele iuvatarii,' competentele cheie dobandite se evalueaza integrat 111 situatiile in care s-a
realizat agregarea acestora in unitatile respective ~i separat in situatiile in care pot fi individualizate
in contextul profesional,
Obiective:
o Identificarea operatiilor ~i conturilor specifice stocurilor de rnarfuri In cele doua tipuri de
unitati de desfacere.
o Realizarea analizei contabile specifica operatiilor stocurilor de marfuri.
o Intocmirea articolelor contabile specifice operatiilor stocurilor de marfuri.
o intocmirea documentelor specifice stocurilor de marfuri in cele doua tipuri de unitati de
desfaeere.
• Bibliografie
1. Benta, A.; Benta, M.; Croitoru, R. - Tratat de contabilitate practica-Contabilitate aplicatii,
Ed. CH Beck, 20 l7
2. Caraiani Chirata, Dumirana Mihaela - Ba ~'dilrrmifi!j~i'.~·i Editia a Ill- a, Ed.Universitara
.. ~
31
3. Morosan loan _ Contabilitatea financiara si de gestiune Studii de caz si sinteze de
reglementari, Ed. CECCAR, Bucuresti, 20 I O.
4. Munteanu, V.; Zuca, M.; Niculae, M. _ Contabilitatea financiara a intreprinderii-Aplicatii
rezolvate, studii de caz si lucrare practice monografica, Ed. Universitara, Bucuresti, 2015
5. Pantea I.P., Gh. Bodea _ Contabilitatea financiard, Edirura Intelcredo, Deva, 20 I 1.
6. Raileanu, V.; Raileanu, A.S.; Dumitrescu, D.G. _ Contabilitatea si gestiunea fiscala a
societatilor comerciale, Ed, Economics 2016
7. Ristea M., C.G. Dumitru, C. Ioanas, A. lrimescu _ Contabilitatea Societiitilor Comerciale
vol I-II, Ed. Universitara, Bucuresti 2009.
8. *** - Consilier _ Contabilitate, Ed.Rentrop&traton, 2009.
9. *** - Cartea Verde a Contabilitatii 2017, Ed.Rentrop&Straton, 2017.
10. *** - Legea contabilitatii nr.8211991 cu modificarile la zi
I 1. *** - Legea 227/2015 Codul fiscal
12. *** - OMFP 180212014 pentru aprobarea Reglernentarilor contabile privind situatiile
financiare anuale individuale ~j situatiile financiare anuale consolidate, cu toate rnodificarile
~i completarile ulterioare(Ordinul 416012015. Ordinul 1938/2016, Ordinul 166/20 I7
13. *** - OMFP 2634/20 15 privind documentele financiare-contabile
14.... - Noile reglcmentari contabile armonizate cu directivele Europene, editia a IV-a., Ed.Best
Publishing, 2017
15. *** - Reglementari contabile In vigoare incepand cu I ianuarie 2017 _ Ghid practic, Ed.
Irecson, 2017.
16. *** - Legislatia Romaniei, Lex Expert- Compania de in formatica Piatra Nearnt
17.••• - Tribuna economica _ colectie 2013 _ 2017, Ed. PRESA.
18. *** - Revistafinante publice si contabilitate _ colectie 2013 _ 2017, Ed.PRESA.
19. *** - Norme metodologice pentru intocrnirea ~i utilizarea formularelor contabile comune
privind activitatea financiara si contabila ~i modelele acestora, Ed. Economics.
20. *** - \\ \\ \\.01 linante.ro
21 .••• - www.cdu.ro _ este pagina web a Ministerului Educatiei ~i Cercetarii de unde
puteti
accesa standardele de pregatire profesionala
22 .••• - \\ W\\ .t\Cl ro _ este pagina web a Centrului National de Dezvoltare a invatamantului
Profesional si Tehnic, unde puteti accesa standardele de pregatire profesionala ~i auxiliare
curriculare
Pentru Laboratorul tehnologic _ "Firma de exercitiu"
23 .••• - \\ W\\ .rOCl.ro este site-ul Departamentului ROCT - Departarnentul de Coordonare
al
Firmelor de Exercitiu din invatamantul preuniversitar din Romania.
24 .... - \\ W\\ .ecol1omicsoft\\ arc.ro }31g
25 .••• - \\w\\ .as\! ro bibhotcca\ irtuala
26 .••• - \\\\ w.conta.ro
Calificarea profesionala : Tehnician in gastronomic
Domeniul de pregaiire profesionala: Turism si alimentatie
Domeniul pregatirii generala: Alimentatie
MODUL IV: PRODUCT,IA GASTRONOMICA
• Nota introductiva
Modulul, "Productia gastronomica", components a ofertei educationale (curriculare) pentru
calificari profesionale din domeniul de pregatire profesionala Turism si alimentatie, domeniul de
pregatire generals Alimentatie, face parte din cultura de specialitate ~i pregatirea practica
saptamanala, aferente clasei a XI - a, Invatamant liceal - filiera tehnologica.
Modulul are alocat un nurnar de 132 ore/an, conform planului de inva~amant, din care:
• 99 ore/an - laborator tehnologic
Modulul "Productia gastronomica" este centrat pe rezultate ale lnvatarii ~i vizeaza dobandirea de
cunostinte, abilitati ~i atitudini necesare angajarii pe piata muncii in una din ocupatiile specificate In
SPP-urile corespunzatoare calificarilor profesionale de nivel 4, din dorneniul de pregatire
profesionala Turism si alimentatie, domeniul de pregatire generals Alimentatie, sau in continuarea
pregatirii intr-o calificare de nivel superior.
• Structura modul
• Sugestii metodologice
Continuturile modulului .Productia gastronomicii" trebuie sa fie abordate intr-o maniera integrata,
corelata cu particularitatile ~i cu nivelul initial de pregatire al elevilor.
- Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul
modulului, in functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu
care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat In strategia didactics si de ritmul de
asimilare a cunostintelor de catre colectivul instruit.
Modulul "Productia gastronomica" are 0 structura flexibila, deci poate incorpora, in orice moment
al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregatirea se recornanda a se desfasura in
laboratoare sau/si in cabinete de specialitate, ateliere de instruire practica din unitatea de inva\amant
sau de la operatorul economic, dotate conform recomandarilor mentionate mai sus.
Pregatirea in cabinetel laboratoare tehnologicel ateliere de instruire practica din unitatca de
invatamant sau de la operatorul economic are importanta deosebita in atingerea rezultatelor
inva~arii.
Se recornanda abordarea instruirii centrale pe elev prin proiectarea unor activitati de invatare
variate, prin care sa fie luate in considerare stilurile individuale de invatare ale fiecarui
elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES.
Aceste activitati de invatare vizeaza:
• aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive si operatorii ale
elevilor, pe exersarea potentialului psihofizic al acestora, pe transfonnarea elevului in
coparricipant la propria instruire si educatie;
Calificarea profesionala : Tehnician in gastronornie
Domeniul de pregatire profesionala: Turism $i alirnentatie
Domeniul pregatirii generals: Alimentatie
35
• imbinarea ~i alternanta sistematica a activitatilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea dupa diverse surse de inforrnare, observatia proprie, exercitiul personal,
instruirea programata, experimentul ~i lucrul individual, tehnica muncii eu fise) cu
activitatile ee solicits efortul colectiv (de echipa, de grup) de genuJ discutiilor, asaltuJui
de idei etc.;
• folosirea unor metode care sa favorizeze relatia nemijlocita a elevului cu obiectele
cunoasterii, prin recurgere la modele concrete;
• insusirea unor metode de informare si de documentare independenta, care ofera
deschiderea spre autoinstruire, spre continua.
invatare
Competentele cheie integrate in modulul "Productia gastronomica" sunt din categoria:
• Competente sociale ~i civice
• Competente de comunicare in limba romana ~iin limba materna
Profesorul trebuie sa promoveze experiente de lnvatare prin continuturi si activitati, cat mai
variate care sa sustina dezvoltarea potentialului fiecarui elev.
Brainstorming, sau "furtuna de creierc" este 0 metoda interactiva de dezvoltare de idei noi
ce rezulta din discutiile purtate intre mai multi elevi in cazul nostru, in cadrul carora fiecare vine cu
o multirne de sugestii.
Rezultatul acestor discutii se soldeaza cu alegerea celei mai bune solutii de rezolvare a
situatiei dezbarute.
Metoda are drept scop emiterea unui numar cat mal mare de propuneri de materii prime
pentru preparatele traditionale; idei privind modul de realizare al preparatelor traditionale, 111
speranta ca prin combinarea ideilor prop use se va propune solutia optima de realizare a unui
preparat traditional care sa corespunda din punet de vedere nutritiv, din punet de vedere aI
digestibilitatii, al caracteristicilor de calitate.
Ideea de baza a acestei metode este de a stimula creativitatea In cadrul grupului de lucru,
intr-o atmosfera lipsita de critics. neinhibitoare, rezultat al amanarii momentului evaluarii,
Elevii sunt eliberati de orice constrangeri, cornunica rara teama ca vor spune ceva gresit sau
nepotrivit, care va fi apreciat ca atare de catre ceilalti participanti,
Scopul metodei este de a da frau liber imaginatiei, a ideilor neobisnuite, ~i origin ale, a
parerilor neconventionale, provocand 0 reactie 111 lant, constructiva, de creare a "ideilor pc idei".
In acest sens, 0 idee sau sugestie, aparent fara legatura cu problema 'in discutie, poate oferi
premise aparitiei altor idei din partea celorlalti .
Obiective:
o Sa identifice caracteristicile preparatelor specifice bucatariei traditionale romanesti si a eelor
ell specific zonal
o Sa stabileasca mareriile prime necesare obtinerii preparatelor traditionale romanesti si a celor
cu specific zonal
o Sa argumenteze particularitatilor tehnologiilor de obtinere a preparatelor specifice bucatariei
traditionale romanesti ~ia eelor eu specific zonal
Mod de organlzare a actlvitatii:
o Activitate frontala si / sau pe grupe
Resurse materia Ie:
o Fise de documentare
o Fise de lucru
Evaluare ~i feed-back:
o Activitatea se va evalua pe baza unei fise de evaluare (detaliata la capitolul Sugestiiprivind .
~~~ .. .
Evaluarea reprezinta partea finala a demersului de proiectare didactica, prin care profesorul va
masura eficienta intregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmareste masura In care elevii au
achizitionat rezultatele Invatarii propuse In standardele de pregatire profesionala,
Evaluarea rezultatelor Invatarii poate fi:
d. La inceputul modulului - evaluare initiala.
• Instrumentcle de evaluare pot fi orale ~i scrise.
• Reflecta nivelul de pregatire al elevului.
e. in timpul parcurgerii modulului, prinforme de veriflcare continua a rezultatelor inva/arii.
• Planificarea evaluarii trebuie sa se deruleze dupa un program stabilit, evitandu-se
aglomerarea evaluarilor in aceeasi perioada de timp.
f Finalii
• Realizata printr-o metoda cu caracter aplicativ ~i integrat la sfarsitul procesului de
predarel Inva\Me ~i care informcaza asupra indeplinirii criteriilor de realizare a
cunostintelor, abilitatilor ~i atitudinilor.
Se propun urmatoarele instrumente de evaluare initiala:
• intrebari;
• Chestionare;
• Exercitii de tipul stiu/vreau sa stiu/am Invatat;
• Brainstorming.
Rezultatele invatariil competentele cheie dobandite se evalueaza integrat In situatiile in care s-a
realizat agregarea acestora in unitatile respective si separat in situatiile in care pot fi individualizate
In contextul profesionaJ.
Exemplificarea evaluarfi rezultatelor invatarii:
Activitate: :"Materii prime Decesare obtlneril preparatelor traditionale remanestl ~ia celor cu
specific zonal";
Objective:
o Sa identifice caracteristicile preparatelor specifice bucatariei traditionale romanesti ~j a eelor
cu specific zonal
o Sa stabileasca materiile prime necesare obtinerii preparatelor traditionale romanesti si a celor
:",""-.
ClI specific zonal
o Sa argumenteze particularitatile tehnologiilor de obtinere a preparatelor specifiee bucatariei
traditionale romanesti si a celor cu specific zonal
20 ..·
50%
preparatelor tradilionale romane§ti $i a celor eu
Calificarea profesionala : Tchnician in gastronomic
Domeniul de pregatire profesionala: Turism si alirnentatie
Domeniul pregatirii generala: Alimentatie
39
Nr. Criterii de realizare Punctaj
crt. si ponderea acestora lndicatorii de realizare ~i ponderea acestora
specific zonal
Utilizarea corccta a notiunilor stiintifice 25% 10
3. Prezentarea si 30% FoJosirea co recta a terminologiei de speciaJitate 20% 6
promovarea Prezentarea unei aprecieri globale a munci i
20% 6
sarcinii realizate
realizate Argurnentarea activitatii realizate 40% 12
Indicarea corecta a asemanarilor ~i deosebirilor
dintre diferite sortimente de preparate 20% 6
Total 100 p
• Bibliografie
40
8. Lupu, Costica (2009) - Strategii didactice interactive, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogics
R.A;
9. Oprea, Crenguta Lacrirnioara (2009) - Strategii didactice interactive, Bucuresti: Ed.
Didactica ~iPedagogics R.A;
10. Nicolescu, Radu (1998) - Tehnologia restaurantelor, Bucuresti: Edirura Inter-Rebs;
11. Nicolescu Radu (1998) - Serviciile in turism ~i alimentafie publica, Bucuresti: Editura Sport
turism,
12. Stavrositu, Stere (2006) - Arta serviciilor in restaurante, baruri, gastronomic, hoteluri,
pensiuni turistice, Bucuresti: Fundatia Arta serviciilor in turism.
13. Vintila, luliana ~i colab. (2004) - $tiin!a ~i arfa " catering, Bucuresti: Ed. Didactics ~i
Pedagogics R.A;
14. *** - \\ \\ \\ .biblJoteca-dlgllala.asc.ro blbliotcca
• Structura modul
Corelarea dintre rezultatele invatarii din Sf'P ~i continuturile invatarii
~ . . ...
J ~ ~
gastronorme icia In
Domeniul de pregatire profesionala: Turism si alimentatie
43
Domeniul pregatirii gcnerala: Alimentatie
44
URI 15. Organizarea productiei in Continuturile invatarii
gastronomie
Rezultate ale invatarii (codificate
conform SPP)
Cunostinte Abilitap Atitudini
] 5.1.49. 15.2.46. 15.3.30. Efectuarea tehnologiilor specifice bucatariei
15.1.50. ]5.2.47. tradition ale romanesti:
15.1.51. 15.2.48. - Stabilirea materiilor prime necesare obtinerii
15.1.52. 15.2.49. preparate!or traditionale romanesti ~i a celor cu
specific zonal
- Obtinerea preparatelor cu specific zonal
- Promovarea preparatelor traditionale
- lncluderea in meniuri a preparatelor traditionale
- Fidelizarea consurnatorilor, pentru consumarea
preparatelor cu speci fic national
15.1.53. 15.2.50. 15.3.31. Efectuarea tehnologiilor specifice bucatarle!
15.1.54. 15.2.51. 15.3.32. internationale:
15.1.55. 15.2.52. 15.3.33. - Stabilirea materiilor prime obtinerii preparatelor din
15.1.56. 15.2.53. bucataria internationala
15.1.57. 15.2.54. - Obtinerea preparatclor cu specific international
15.1.58. 15.2.55. - Promovarea preparatelor din bucataria internationals
15.1.59. 15.2.56. - lncluderea in meniuri a preparatelor cu specific
international
- Fidelizarea consurnatorilor, pentru consumarea
preparatelor cu specific international
• Sugestii metodologice
Continuturile modulului "Stagill de pregdtire practicii In gastronomie" trebuie sa fie abordate intr
o maniera integrata, corelata cu particularitatile ~i cu nivelul initial de pregatire al elevilor.
Numarul de ore alocat fiecarei teme rarnane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul
modulului, In functie de dificultatea temelor, de niv unostinte anterioare ale coleetivului eu
care lucreaza, de cornplexitatea materialului did· A strategia didactics ~i de ritmul de
asirnilare a cunostintelor de catre colectivul ins ut. •~
ModuJul ,,stagiu de pregatire practice in gastronomie" are 0 structura flexibila, deei poate
in corpora, 'in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregatirea se
recomanda a se desfasura in laboratoare sau/si 111 cabinete de specialitate, ale liere de instruire
practica din unitatea de rnvatamant sau de la operatorul economic, dotate conform recomandarilor
rnentionate mai sus.
Pregatirea in cabinetel 1aboratoare tehnologicel ateliere de instruire practica din unitatea de
invatamant sau de la opera toru I economic are importanta deosebita in atingerea rezultatelor
invatarii,
Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitati de invatare
variate, prin care sa fie luate in considerare stilurile individuale de invatare ale fiecarui elev,
inclusiv adaptarea la elevii eu CES.
Aceste activitati de invatare vizeaza:
• aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive ~i operatorii ale
elevilor, pe exersarea potentialului psihofizic a1 acestora, pe transformarea elevului In
coparticipant 1apropria instruire ~i educatie;
• imbinarea si altemanta sistematica a activitatilor bazate pe efortul individual al e1evului
(documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, exercitiul personal,
.r- instruirea programata, experimentul ~i lucrul individual, tehnica muncii cu fise) cu
activitatile ce solicita efortul colectiv (de echipa, de grup) de genu} discutiilor, asaltului
de idei etc.;
• folosirea unor metode care sa favorizeze relatia nemijlocita a elevului Cll obiectele
cunoasterii, prin recurgere 1a modele concrete;
• insusirea unor metode de informare si de documentare independenta, care ofera
deschiderea spre autoinstruire, spre invatare continua.
Cornpetentele cheie integrate in modulul "Stagiu de pregatire practica In gastronomie" sunt din
eategoria:
• Competente socia le si civice
• Comunicare de comunicare in limba romana ~i in limb a materna
Profesorul trebuie sa promoveze experiente de invatare prin continuturi ~iactivitati, cat mai variate
care sa sustina dezvoltarea potentialului fiecarui elev.
JURNAL DE PRACTICA
~ O -A-'~Y~~~~-------------------------------------------------------------
1 . rc.~'~\
~.~~-------------------------------------------------------------------
I iiq I atl I~are au fost activitatile practice care ti-au pla cut? Motiveaza.
~ J;:J /f2
~~~/~I~~~~'~~~/~--------------------------------------------------------------
~O~II~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
-~1"i'Carea profesionala : Tehnician in gastronomie
Dorneniul de pregatire profesionala: Turism ~ialirnentatie
Domeniul pregatirii gencrala: Alirnentatie
46
4. Ce activitati practice nu ti-au placut? Motiveaza.
Evaluarea reprezinta partea finala a demersului de proiectare didactics, prin care profesorul va
masura eficienta intregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmareste masura in care elevii au
achizitionat rezultatele invatarii propuse in standardele de pregatire profesionala.
Evaluarea rezultatelor invatarii poate fi:
g. La inceputul modulului - evaluare initiala.
• Instrumenrele de evaluare pot fi orale si scrise.
• Reflects nivelul de pregatire al elevului.
h. in timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continua a rezultatelor invatarii.
• Planificarea evaluarii trebuie sa se deruleze dupa ll11 program stabilit, evitandu-se
aglomerarea evaluarilor In aceeasi perioada de timp,
i. Fil1C1la
• Realizata printr-o metoda eu caracter aplicativ si integrat la sfarsitul procesului de
predare! invatare ~i care informeaza asupra indeplinirii criteriilor de realizare a
cunostintelor, abilitatilor ~iatitudinilor.
Se propun urmatoarele instrumente de evaluare initiala:
• Intrebari;
• Chestionare;
• Exercitii de tipul stiu/vreau sa stiu/am invatat;
• Brainstorming.
Sugeram urmatoarele instrumente de evaluare continua:
• Fise de observatie;
• Fise test;
• Fise de lucru;
• Fise de autoevaluare;
• Fise de monitorizare a progresului;
• Fise pentru evaluareal autoevaluarea abilitatilor;
• Teste de verificare a cunostintelor eu: itemi ell alegere multipla, itemi alegere duala, itemi de
completare, itemi de tip pereehe, itemi de tip intrebari structurate sau itemi de tip rezolvare
de probleme;
• Fisa de autoevaluare a capacitatii colaborative;
• Lista de veri fie are a proiectului;
• Brainstorming;
Objective:
o Sa se implice responsabil In prelucrarea primara a materiilor prime inc1use 111 retete~
o Sa realizeze preparatele culinare stabilite pentru Meniul zilei;
o Sa l~i corecteze pe parcurs eventualele nereguli din activitate;
o Sa respecte normele de dezvoltare durabila, normativele, regulile si reglementarile privind
igiena, sanatatea $i securitatea muncii 111 bucatarii.
-
de obtinere a prep_aratelor culinare.
.. Folosirea corespunzatoare a materialelor ~j 20% 10
documentelor specifice bucatariilor,
3. Prezentarea ~i 30% Intocmirea corecta a documentelor de lucru 33% 10
promovarea sarcinii individual si III echipa,
realizate Utilizarea corecta a termenilor de 33% 10
specialitate in mesajele transmise colegilor
de echipa si clientilor.
Argumentarea eficienta a sarcinilor de lucru 33% 10
realizate pentru obtinerea preparatelor
inc1use In Meniul zilei.
Total lOOp
• Bibliografie
1. Brumar, Constanta (2006) - ABC - ul buciitarului, Bucuresti: Ed. Diasfera;
2. Brumar, Constanta ~i colab. (2012) - Tehnician In gastronomie, manuale pentru clasele a
Xl- a si a Xll - a, Bucuresti: Editura CD Press
3. Brumar, Constanta ~i colab. (2006) - Tehnologia Culinara cis. a IX - a, Bucuresti: Ed.
Didactica si Pedagogics R.A.;
4. Brumar, Constanta ~i colab. (2006) - Tehnologia Culinara cis. X-XlI, Bucuresti: Ed.
Didactica ~iPedagogics R.A.;
5. Brumar, Constanta ~i colab. (2011) - Turism ~i alimentatie, manual pentru clasa a X - a,
Bucuresti: Editura CD Press
6. Cerghit, loan (2002) - Sisteme de instruire alternative ~icomplementare. Structuri, stiluri
~istrategii, Bucuresti: Editura Aramis
7. Florea, Constantin, s.a. (2004) - Manualul directorului de restaurant, Bucuresti: Editura
THR-CG;
8. Lupu, Costica (2009) - Strategii didactice interactive, Bucuresti: Ed. Didactica si
Pedagogics R.A;
9. Oprea, Crenguta Lacrimioara (2009) - Strategii didactice interactive, Bucuresti: Ed.
Didactics ~iPedagogics R.A;
10. Nicolescu, Radu (1998) - Tehnologia restaurantelor, Bucuresti: Editura Inter-Rebs;
11. Nicolescu Radu (1998) - Serviciile In turism . alimentatie publica, Bucuresti: Editura
Sport-turisrn, ~OtltA"'/~
... '"-.>
50
50
12. Stavrositu, Stere (2006) - Arlo servicii/or in restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri,
pensiuni turistice, Bucuresti: Fundatia Arta serviciilor In turism.
13. Vintila, Juliana si colab. (2004) - $tiinfa $; artii in catering, Bucuresti: Ed. Didactics si
Pedagogics R.A;
14. *** - \\\\ w.bibltotcca-digitula.asc.ro bibltotcca