Consi!wf Europe: a completat. pe plan pofttic. organ1zatiile pr::; cedente. reunind. pe baza Statutu!

ui de
la Londra. din ma! 1949 stateie europene cu un regir:: democratic plurai1st $i care promov :u
protec\ia drepturilor ::,muiu\.

Raportat !a aces: ansarnbiu. constituiL initiai. de stateie Euror>:i

Occidenta!e, !n Est s-a edificat un bloc. disparut cu peste 20 de a'li In urma. format din ,::emocratiiie
populare din Europa Centrala $i C:e Est aflate sub dor ;ina la Uniunii Sovietice. in acest sens. s-au
constituit. In dome'1iui economic. Consifiui de ajutor econom:c; reciproc?. iar In rnatc,•ie militara.
Pactul de la Var1ovia 3

Organiza\iiior de cooperare Ii se adauga. lncep§nd cu an!! '5.J. organizatii mai resrr§nse. de integrare. $i
anume Comunittlti:9 Europene

Sectiunea a II-a

Procesul de formare a ComLmitatilor Europene

Scopu! urmElrit de Comunit3 ile Europene a fost ace!a cle a stabiii o mai mare apropiere lntre state!e
membre. fata de aceea care era specific;§ organizatii!or de cooperare. Raportandu-se la acest sco;1.
Comunit3ti!e s-au p!asat intr-o perspectiva mai apropiata aspiratii!or federa!e care au fast exprimate la
Congresul de la Haga. din mai 1948. confruntandu-se. atunci, cu unele dintre conceptiiie partizanilor
cooperari! institutionaiizate.

1. Comunitatea Europeana a Carbunelui ,;;i Otelului (CECO/CEC A4)

Prima Comunitate Europeana, cea a Carbune!u! i O\elu!ui. a aparut la initiativa !u1 Jean f'v1onnet. pre
edintele Organizatiei na\io-

: lntrat >n v1goare ia 3 .c,ugust

2 CAER, 1anuarie 1949. organiza;ie p:..isa In mod real in fapt in 1959.

3 incheiat ia ! 4 mai 1955.

fn !irnba franceza - La Comm\;nau'.:0 europeenne du charbon et de i'acier.

14

na!e a planific8.rii din Franta. k1onnet a propus ca product!a de c3rbune i de o\el din Fran\a !;,i
Germania sa fie administrata de cbtre un organism supranational.
La 9 mai 1950. Robert Schuman. rninistru! afaceri!or externe din Franta. a prezentat Oeclarara care Ti
poarta numele. Declara\ie inspirata de Jean Monnet. prin intermediul c3reia propunea infiin

\area unei piete cornune a c3rbunelui :;,i otelului, care sa fie condusa potrivit metodeior supranationale.
rnetode care presupun o inde p§.rtare de relatiile traditionaie dintre state. bazate pe cooperare Potrivit
noii conc2ptii. cea a integ13rii. se dorea realizarea unei so!idarit.3ti sectoria!e. in special !n domeniu!
economic, In defavoarea unific3rii po!itice. Reaiizarea acestei pie\e nu a fost considerat3 un p r1ct
fina!. ci. dimpolriv3. un prim pas spre dezvo!t3riie ulterioare.

Deciaratla !ui Robert Schuman urmarea evitarea unei no! confiagra\ii mcndiale. prin reaiizarea unui
con:roi interna\iona! asupra ramuriior de bc;z8 al<2 industrlei de armament. i anurne c3rbunele :;,i
o\e!uL prin intermediul unui tratat invioiabi! ldeea prezentata de catre Schuman a fo.c;t acceptai3
de Germania. ltai!a, Seigia. Oianda :;,i L1..:xemburg.

La i 8 apr'liie '; 95 l. !a Paris, reprezentan\ii ceior ;;,ase state au sernnat Tratatui instituind Comur:itatea
Europeana a C3rbunefui ;,i Oteiului. •rratat incheiat pentru o durata de 50 de ani. La 23 iulie 1952.
Tr3tatui a intrat In vigoare: la aceea;,i data. lnaita Autoritate. cu sediu! la Luxemburg. prezidata de
Jean rJonnet, $i-a Jnceput activitatea.

Flind lncheiat pentru o perioad§. de 50 de ani. acest tratat a Tncetat sa rnai produca efecte ia
data de 23 iulie 2002. Potrivit

Deciziei Reprezentantilor guvernelor statelor membre reuniti In cadrul Consiliului' !a 27

februarie 2002... toate elementele patrimo niului activ ,;;i pasiv a! CECO. a,;;a cum exista la 23 iulie
2002, sunt administrate de Comisia Europeana In nume!e state!or membre.

:•ncep§.nd cu 24 luiie 2002. Sub rezerva oricarei cre$teri sau dimi nu3ri care poate sa intervina ca
urmare a operatiunilor de lichidare.

Decizia n: 234:'2C02iCECl\. a Reprezentan\i!or ,;;'...,verneior statelor men:bre reu:.i\i in cadrui

Consiiiuiui. din 27 februarie 2002 cu privire ia consecin\ele financ:are ale ie$1rii din v1goare a
Tratatuiui institui;1d CECA $i la Fondul de cercetare a c3rJunelui $i o\e1u!ui.

15
valoarect neta a aces!or elementc 8$3 cum apare •n bi/a CECO la 23 iulie 2002, este considerate
ca patrirnoniu destir1c:t cer(:etarii In sectoarele legate de industria :-lrbune!ui -$! oteluiui $i de,,urnit
<•:

CECO In fichidare». Dupa !ncc,,derea !ichidtirii pat!-,:,:-.J;:iui este denumlt «Bunuri ale Fondului de - :
rcetare 2 c3rbunelui ::,t

2. Comunitatea Economica Europeana (CEE) ?i

Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEAJEuratom)

Prob!emele mi!itare ?i, in special. r8zboiui din Coreec1. care au ridicat problema reinarm8.rii
Germaniei, aG condus. ir rno::-J r :pid. ia o noua propunere fra:nceza_ Planu! F:e;vc:n. prezcr:tat in c::c
;r:•1 ;,"ie 1950. propunea sa se recurga. cu wd._ffnite adap:Sri. : -: rr::::+:):::ia su prana\iona!a cie
aparare Comuni:)tea European2 de J.r-e (CE.A) trebuia sa se rea!izez2 prin const,tuirea unei
arrna!E: (':', ropene inte- grate. ceea cc imp!ica infiinta:rea. ,::::-2 terrnen scLrt. a Cori1ur;itati

poiitice. Tn acest sens. a fast s::::rnnat Ln tratat. !.J 27 i 952

Proiectul CE/\ a fos: ;_:-ibandon2,'. ca urrnare a rS'{U.-:':i iu: ::. un3ri1

Nationale Franceze. !a 30 augus: 1954. c.Je c1 ;]esc!•::ci':_:' ::-i;_;;: t-:u:ersa

asupra autoriza\iei de ntificare. 1nregis:ra: a 2,::rc:- :•::. -:;:odat8.

ys,• renu,n'area ,•a proi,o. r.,;_-,; ,,1 CorIr'u, n• '.''_,l,e.:;,.;; pr c..,1i•,,, ,,•v-:,c:,l. ,Pe\
n,1--,,,-,,;-,,,-,;,,,.,,_•;-,_,..:,._; '-'-----:;...,,:",.,.,,;_:an,"ic"r''

intervenea pe baza acorduri!or de la Paris. incheia:e L:; 23 octon:brie

1954. finaiiz8ndu se prin aderarea '.y:estui stat ia :\JJ\TG ;: i:7: u=c

Re!uarea proiectului european. pus in discu\ie la Cor:ferin\a

Neqocierea a lnceout prin Tnfiintarea a .joua noi Comunit3ti. Tratatele instituind Cornunitatea
Economic3 Europeana (CEE). care viza realizarea unei piete comune generalizate i, respectiv. Cornu
nitiitea Eurooean3 a Energiei Atom!ce (CEEA/Euratom), ce urmarea o so!:dar:tate sectorial3. au fost
semnate ia 25 rnartle 1957, In aceea$! zi a fost semnata i Conventia cu privlre la institutii!e comune
(Adunarea

Parian--:entara Cornuna i Curtea de Justitie a Comunit3tilor Europene). Tratatele au intrat !n vigoare

la 14 ianuarie 1958. Noi!e Cornurit8.ti se lnscriau pe caiea unei ,,uniuni din ce ln ce mai str3nse

,ntre popoarele europene•'. evocata in preambu!ui Tratatului CEE.

Astfel. p,J fondui cautarilor generate de necesitatea gasirii unor no! solutii pentru dezvo!tarea
economica ia nivei european. au ap3rut ce;e 3 Comunitati Europene: Comunitatea Europeana a
C8rbuneiui i <)teiului. in anu! 1951. Comunitatea E-::::onomic8 European8 $1 Cornunitatea Europeana a
Energiei Atomice. ln anul 1957.

Pertru a ex!sta $i pentru a functiona. ce!e trei Comunit3ti Euro pene au avut, la lnceput !nstitutii $1
organe proprii. ln ce!e rnai importante domenii de interes.

Tratatul de la Paris conferea Comunit3ti! Europene a C§rbune!ui i O\e!ului o stn;ctura institut!onal8

proprie, orig;na:a. AstfeL reg8sim, dupa cum urme3z3:

lna!ta Autoritate - institutie independenta, supranationa!a. ce reprezinta lr:teresele Comunit3tilor

Europene:

eurOpean- a dov la

-SSL. .. 3 ._,,Q, . .,.u_,._ 1a • ,vPuy,i,_,,o ,,/ ,,. V

'n''-n';-:-:-/i'-r'..

- Consi!iu! Special de Mini tri -• institutie interguvernamentala

ciere a fost angajata pe baza Raportulu! Spaak. din 2 ". 0pri!ie 1956. Raportul avea drept tema principa!a
constituirea a douc1 organizatii internationa!e. dupa rnode!u! CECO: pe de o parts. c organiza\ie
economlca general8 $i. pe de alta pc1rte. o organ:zc:-,t;s •n dcmeniu! utifiz3rii pa$nice a energiei
atornice

'Articoiul 1 di:, Dec1zia ;1 23:.L'20G2/CE'.C/-\

2 Un anteproiect. elaborat Seo / dunare c:,,::.hcc. corn;-Y..;s.t, d!n ;}"1;:;r"i):-:1 /;,c:unf;;i CECA i din
membrii supiirnentari, a fost transrn;s. le, 9 r:1artie 1953. gu1: e,nr,ic; c:e;,. 6 statr..:

3 1-2 iunie 1955.

16
care apara !nterese!e statelor membre:

- Adunarea Comuna - reprezinta interese!e popoareior state!or membre (ale ceta\enilor care le
compun) ;;i

- Curtea de justit,e - institu\ie jurisdictiona!a. care contribuie la

aplicarea uniforma a normelor juridice ale Com unita1ii.

Tratatele de la Roma infiin\eaza. fiecare. pentru organizatia pe care o constituie. cate un sistem
institutional propriu. Astfel, art. 7 din cele doua Tratate constituie urmatoare!e institu\ii:

- cate o Comisie - institu\ii avand atribu\ii executive;

- cate un Consiliu - institu\ii legislative;

17

- cate o Adunare •-- institutli -:::u atributii de control politic $1

- c8.te o Curte de Justi\le - •wand competente in domeniui juris- dictional.

Structura institutiona!8. de t1az2 a Comunit8tilor Europene s-a format lu8nd In considerare

cor':.-;eptrile ?I metodele cunoscute pana In anul 1959. atat In plan na(lona!, cat ?i in raporturiie
interna\iona!e tradi!ionale_

Repartizarea responsabilit8tfior intre cele 4 institutii nu se supra pune schemei mo?tenite de la

l\•1:mtesquieu. schema onform c3re!a Parlamentul este legisiativul. Guvernul este executivul,
judecatorii exercit8.nd puterea jurisdic\!onai3. Originalitatea sistemului institu

\ional comunitar const3 In faptul ca. alaturi de cele 3 ..puteri din star. reg8sim. in acela?i plan. ;;,i
ins::tu\ia avand atributii de control. 9i anume: Adunarea Comuna p:;ntru CECO :;,i Adunarea --•
pentru CEE $i Euratorn

fV1odific3ri importante in materie institu\ionala au intervenit inca din anul 1958. Sistemul institu:i:inai
cor1unitar. a;;a cum era pre zentat Jn Tratateie de la Roma ere: unul imperfect sau incomp!et. Fiecare
dintre cele trei Tratate :s1sti:utive reda, Jn c8teva variante. structura quadripartita. ceea ce ar f:
putut conduce la punerea In
functiune a 12 instltutii. In realitc :e. s-a realizat. In doua etape, un

trunchi institu\ional cornun.

Odata cu semnarea Tratate!or de la Roma. a fast semnata. dupa cum am men\ionat, ?i Conven\ia cu
privire !a une!e institutii comune. AstfeL Conven\la din 25 martie 1957, anexata Tratatului instituind
CEE, a lnfiintat cate o singura institu\ie pentru cele trei Comunit3ti in domeniul jurfsdictionai. i anume:
Curtea de Justitie a Comunit8.ti!or Europene.

De$i unificarea institutionala a Tnceput odata cu intrarea Jn vigoare a Tratate!or de ia Roma. pana la 1
iulie 1967. Comuniti3ti!e Europene dispuneau de o Tnalta Autoritate '?i doua Comisii, precum

;;r de un Consi1iu Special de Mini9:ri :;,i doua Consilii care lndep!ineau

atribu\ii specifice fiecarei Comunit.3\i, potrivit Tratate!or.

18

Tratatui incheiat la Bruxe!les. la 8 aprilie 1965. denumit ;;i

. Tratatul de fuz!une •', a un!ficat executivele ;;,i iegisiativele. fr1flin\8nd ur, singur ConsiliLi $! o Comisie
unica. pentru a ob\!ne o singura administratle. un singur buget ! un singur statut a! persona!uiui.

Tratatului de ia BruxeHes i•a fest anexat Protocolul unic privind privileglile :;,i irnun;t3\!ie, care s-a
substituit ce!or trei Protocoa!e anterioare proprii celor trei Cornunit8\i.

Unificarea inst::utiiior reprezinta numai o reducere a numaru!ui acestora. deoarec0 dispozi\iiie privind
functionarea $i atribu{ii!e lor nu au fost modificate

Odata cu !ntrarea In vigoare a Tratatului de la Bruxelles. putem

vorbi despre existenta a trei Comunit8ti, fiecare av3nd personalltate ju:!dica distincta. ct1iar daca
dispuneau de institu\ii de conducere ?i ad:ninistrare comune.

L-i concluzie. Comunit2ti!e Europene au aparut prln Jncheierea unor tratate internationa!e. care au dat
na$tere unor mecanisme institu\ionale inexistente, p3na atunci, In dreptu! internationai public 2.

Secfiunea a Ill-a
Dezvoltarea construc\iei comunitare I unionale

Sistemu! creat prin cele trei tratate s-a dezvoltat in doua d!rectii principa!e3 9i anume: o prima direc\ie
a avut in vedere perfectlo narea institutii!or comunitare. iar cea de-a doua a urm3rit extinderea
Comunitatilor. prin cooptarea de noi rnembri.

: !ntrat in vigoare ia -; ivl!e 1967.

" !on P. Fiiipescu. Augustin Fuerea. Orept _institutional comunitar european. edi\ia

3 V-a, Editura Actam: Bucuresti. 2000 8. 14

3 Ion P. Filipescu. Augusti Fuerea.•op. cit.. p. 14.

19

1. Dirnensiunea calitativa

De-a lungul timpului. Comun1t8t!le EuropE;ne s-au confrLntat cu situatli de criz3. care au fost so!
u\ionate cu ajutorul reflec\ii!or privind moda!it3\l!e de dep8$ire a acestora. De a!tfci. in ceea ce prive te
perfec\ionarea instituti!i8r comun1tare. retir atcn\ia 3 rnomente. dupa cum urmeaza:

a) existenta unor crize ?i e;,ecuri:

b) reflectiife cu pr),,-1:e la rn=idai!t3\iie de dep2;,ire a crizelor ?i e?ecurilor. reflectii care s-au

concretizat prin adoptarea mai niultor documente sau instrumente juridice internatlona!e:
c) textele de drept pozitiv. de nature s3 revizuiasca sau sa dezvolte prevederile initia!e aie 1:;-
atate!or in.:;titutive.

In continuare. vorn prezenta. unele c::sp:.;cte privind existenta crizelor $i e;;,ecuri!or in dezvoitt:rea
construq;ei comunltare. moda~ lit8tile de dep8$ire a acestor crize $1 8$8CLri. precum :;,I etape!e
legate de extinderea Comunit3tii8r Europer•e_

A. Crize Ji eJecuri; reflectii privind depaJirea acestora

La lntrebarea daca ,.au existat astfei d :; crize $i e$ecuriT. raspunsut nu poate fi decat unul aflrmativ.
h'lotivu! !! constituie chiar aparitia instituti!lor supranatior,a!e (interr a\i-'.)naie). care pun In discutie
politiclle economice na ionale. acest fapt presupun§nd. inctusiv, renuntarea !a une!e competente
st.ate!:; Tn domeniile ce intra sub lncldenta Tratatelor instituind Comunit8.:ile Europene.

a) ..Pofitica scaunu!ui gor

..Schimb8rile politice intervenite In Fran;a. •:•n anul i 958, declan

$eaza ne!ini$ti noi!or Comunit3ti cu privire !a viitorul ior. Conducatorii francezi din acea perioad3 i\>i
exprimau, in opozitie. r eacceptarea

20

metode!or comunitare. purtatoare. dupa cum sustineau ace;,tia. de amenint3ri pentru suverani ta te'•1

,.Generalul de Gaulle a accep:at sa participe la punerea 1n practic3 a angajamentelor europene

subscrise de conducatorii ce!ei de a !\/-a Republici. in masura Tn care tratatele erau purt8toare!e
unui anumit numar de oportunit3\i pe -. are e! !ncerca sa !e exp!oa teze In profitu! intereselor
franceze. precum poiitica agrico!a comuna

$i asocierea cu t8r!le ;;>i teritorii!e de peste mare (PTOM). rv1a! mult, generaiul de Gaulie vedea in
Europa r:1ij!ocul eel mai bun de a face s3 se aud8 vocea Fran\ei in !ume, sprijinindu-se pe leadership-ul
politic francez pe care spera sa-i stab!leasca asupra ce!orlalte state membre ale Comunit8\ilor.

Aceasta acceptare nu irnp!ica lnsu$irea conceptiilor institutionale

comunitare. Osti!itatea fata de suprana\ionaiitate constituia o

constanta In politica gau!!ista••2.

,,Divergentelor institutiona!e 1i se acaug3 opozitii!e p,ri in d identi tatea Europei ;;i relatii!e sale cu
Statele Unite. A.ceste relatii au fost o motiva\!e esentia!3 a veto-u!u! francez. din 14 ianuarie 1963, la
prlma candidatura britan!ca de aderare. prezentata in anul 1961. Franta refuza riscuri!e intr8ril In
Ccmunltate a unui stat legat. lntr-o maniera privi!egiata, de Statele Unite. evoc3nd poslbi!ltatea
denaturarli tocmai a fina!it8\i!or construc\!ei comunitare. E;>ecul multilateral nu a fost decat partial
compensat de Tratatui de prletenie franco-germana din 22 ianuarie 19633 , tratat avand un ro!
esential ln evo!utia constructiei comunitare"4•

,,Semna!ele opozitiei franceze fa\3 de metodele institu\iona!e comunitare $i asupra v!ziunii care le
inspira au caracterizat prirnii ani ai noi!or Comunit3ti. Franta era reticenta In ceea ce prive$te Comisia

9i Parlarnentul European. instltutii supranationale. ;;i, 1n general. fa\a de tot ceea ce, In constructia
comunitara. p8rea a pune In discutie

exercitarea suveranlt8\ii na iona!e" 5.

1 Joei Rideau. Oroit institutionnef de !'Union ct des Communaut6s europ&ennes.

edi\ia a 3 a. L.G.D.J., Paris. 1999. p. 24.

2 Idem.

3 Cunoscut sub denumirea de Tratatui E!ysee

4 Joel Rideau, op. cit., p. 25.

5 /d em.

21

Pe fondul acestor evenimente. la nive!u! Comunlt8.tilor se declan eaza. in anul 1965. prima criza
majora. avand ca punct de plecare discutiile purtate pe marginea finantarii politicii agrico'e comune1
Concret. criza a fost dec!an:;,ata de discutii!e purtate cu privire la politica preturilor
agricole. care. potrivit obiective!or tratatelor, trebuia sa se lnscrie ln politica agricola
comuna. fn anul 1965, Franta a respins propuneri!e Comtsiei de la Bruxelles. !n domeniu! po!iticir
agricole comune, cons!der8nd ca se pune :n

discutie interesu! national 9i. astfel, Comisia i 9i dep a9e,;t e atributiile. Acesta a fast contextul in care
guvernu! francez a decis sa nu mai

participe la 9edin\ele Consiliului 9i ale diferitelor organe comunitare. recurg§nd la practicarea ,,po!iticii
scaunului gor.

Tn rea!itate. !nsa, In spate!e acestei decizii a Frantei. se ascunde altceva. $i anume: potrivit Tratatelor
constitutive. In perioada 1958 - 1965, cunoscuta sub denumirea de .,perioada de tranzitie". pentru
adoptarea deciziilor era nevoie de unanimitate de votun !a nive!ul

Consiliului. Odata cu lmp!inirea ..penoadei de tranzitie", potrivit acelora$i Tratate. unanlrn!tatea urma
s,;;3 fie iniocultcl cu r:1ajoritatea calificata de voturi. Trecerea de !a unanimitate de voturi !a majoritate
calificata nu a fost acceptata de generaiul de Gaulle. care ..se temea de o eventuala repunere in discu\ie
a principii!or politicii agrico/e comune prin vot majorltar =;,i de conso!idarea puteriior Comisiei.
conslderata ca fiind un organism supranational. !ncompatibil cu conceptia pe care generalul o avea
despre suveranitatea na\iona!a..•;

Situatia era blocata, f3ra nicio ie;;ire aparenta. Fran\a absent3nd de

la 9edin\ele Consiliului. Totu i, -in perioada 28-29 ianuarie 19663. s-a desfa$urat, la Luxemburg,
Conferin\a interguvernarnentala convocata tocmai pentru a /ncerca rezo!varea crizei. Rezultatui
ln'.3inirii de la Luxemburg s-a concretizat In adoptarea a ceea ce a rarnas in istor!a Uniunii Europene ca
fiind ..Compromisui de la Luxemburg... Potrivit

iX•e Rapport g8n8,ai sur i'acti": te \.'.e la Con-',r 1unaut8 econo,•11 ;.,.-:; c::;, rop:?enne.

! 965- i 966 p. 23 $i urm

2 Joei R;deau. op. cit.. p. 25.

3 IX-e Rapport genera! sur l'ac!ivite de !a Com'T',unaute Ccono:r:! 10e ec.,rop8enne. 1965-1966. p. 34 $i
urm.

22

Compromisului. de$i de la sf§r$itui perioadei de tranzi{le hot:3r3ri!e !n cadrul Consiiiuiui urrnau s8 se

adopte cu majoritate de voturi. state!e au fost de acord ca. fn continuare. pentru prob!eme!e
importante. deciziiie sa se adopte tot cu unani:--r,::ate de voturi.

b) Resoingerea cano'idaturii ,C?egatufui Unit ai tv1arii B.ntanii §i

!r/andei de Nord

ciuda intentidor exprlmate in timpul summit-ului european de ia Roma, din anu! 1967. cu ocazia celei
de-a 10-a anivers8ri a semnarii Tratate!or de !a Roma, viitorui constructlel europene p3rea cu atat mai
incert, cu cat retragerea Frantei din NATO, !ncep3nd cu anul

1966, adancise prapastia care o separa de partenerii ata:;,ati atlantismu1ui. Criza a fost relansata prin
votul opus de Fran\a, In anul 1967, cu privire la cea de~a doua candidatura britanica.

lrnpasu! era total la inceputul anuiui 1969 '.?i Comunitatea se afla Tntr-o stare de criza !atenta.. L\ceasta
criza nu a putut fi dep3$it3 decat datorlt3 schimb3rii poiiticil create prin demisia generalului de G2ul!e.
Poiitica de deschidere. angajata de pre$edinte!e Pompidou. a fost !a originea unei propuneri franceze
exprimata In cadru! unui summit ce avea ca ordlne de zi tripUcul: des8.v3r$i:e - aprofundare extindere.
Summit-ui de la Haga. din 1-2 decembrie 1969. a permis sa se ajunga !a acorduri de princirJiu privind
cele trei aspecte. gratie.

in special. ac\iunii pozitive a cancelarului Brandt 1.

1\cordu! privind des3v8r$irea a perrnis adoptarea deciziei privind resursele proprii2 $i a deciziei de
cre$tere a puterilor bugetare ale Parlamentului Euro pean3

Aprofundarea a fost concretizata prin Rezo!u\ia din 22 martie 1977 a Consiiiu!ui care avea In vedere
instaurarea. pe etape, a unei Uniuni economice s,i monetare•'. ,1\ plicarea sa a fast rapid com

oromisa de crlza monetara mondiala. Aceasta criza determina statele sa re\ina un mecanism mai
modest. sub forma ,,$arpe!ui

•. !!1-e Rapport g8n8 a! SL,r !'act!,i,t8 des Corn:--nunaut2.s e;Jropec .:;;es, 1969. p_ 17.

2 22 aprilie 1970

!V-e Rapport genBrai sur !'activi:e des CommunaL.:tE:s europeennes, 1970.

puncteie 515 sl urrn.

"V-e RapPort genera! sur l'activitB des Corrirnunautes europ8ennes. 1971. punctul 185.

23
monetar"•, pus In practica lncep3nd cu anui 1972. Tncerc§.nd sa

!im!teze marjele de f!uctuatie lntre monede!e na\!.:)na!e.. '

c) Tratatu! instituinci o Consfitutie pentru Eur::;;Ja

Tn relatie cu tendin\a extinderii arie! geo•;Faf;ce et.1rorJene 3 Uniunii, prin aderarea a noi state. se
manifesta. in mod irnpiiciL si cerinta ca UE s.3 aiba o structura institu\lona:-3 eficienta care s. i

contribuie !a afirmarea sa pe p!an mondial. Se urmarea. In acest fei. o adaptare a structurii create
pentru o Uniune (Comunit3ti) ce avea (aveau) in componenta sa (!or) numai 6 state rnembre !a
realit3tilc impu.se de o Europa unita, care va num2ra. pr:Jbabi!, 30 de state Aceasta adaptare s-a
concretizat prin e!aborarea Tratatului de instituire a unei Constltutii pentru Europa. Tnsa. pentru a intra
in vigoare, Tratatul trebuia sa fie ratificat de c2tre t:Jate state!e rnernbrs ale UE. fn anul 2006, 14 2 state
membre au ra'.ific:1t Tratatui, iar alteie doua•1, In urma referendurnuiui organizat. i-au respins. Ca
urmare a

rezultateior referendumuri!or din aceste u!timc r'.oua state. C-'.Jnsiliui European din 16-17 iunie 2005 a
considerat ca ..::!ata de 1 noiembrfe

2006. care a fost. initi0L prevazuta pentru in'. area in vl]oare .?l Tratatului constitutional. nu mai este de
2ctl.ia1i'.-1te. deoc1rec:e ce!e doua state care nu I-au ratificat. nu sunt in n asura sa ofere un raspuns
Tnainte de jum8tatea anuiui 2007". /-.,:::esta este n1otivui pentru care, la niveiu! state/or membre UE a
fost ;)arcursa o perioad3 de ref!ec\le. de explicatii $i dezbateri.

La vremea respectiva. nu putine au fost 2$teptariie societ'3\!! internationale, In generai, ?i ale ce!ei
europene. In specia!. de la pre$edin\ia germana a UE (lanuarie -- iunie 2007) din punctu! de vedere al
unuia dintre cele mal importante obiective stabi!ite. ?i anume re!ansarea ..Tratatului constitu\ional'"
(Trafatu! instituind o Constitutie pentru Europa). Acest lucru s-a Intamp1at dup8. ce Europa s-a
confruntat cu blocajul determinat de respin;}erea ratific3rii de catre doua dintre statele fondatoare ale
ComcnitEl[iior Europene.

2 Joei R,deau, o.o. c.:!.. p. 25 - 27

Austria. Befgia. Germania. Ungaria. Jta!ia. Letc,1ia. Li'.ucv,ia. L:Jxem:Jov9. t,.:a:ta.

Siovac:a. Spania.

3 Fran\a. O!anda.

24
s!ate care au un cuvant greu de spus in ansambiul voci!or de la nive! e!Jropean. S-a lntamplat. de
asemenea, dup3 ce, !a aproape dol ani d:; b!ocaj. Fin!anda. pe timpui exercit8.ri: pre::;;edintiei UE (iu!ie
-, c:;cembrie 2006) a spart gheata demersurilor procedura!e. prin r8 tificarea Tratatului
constitu\ional. der1;ersde natura sa mai r;:;ipeasca norii euroscepticismului cu pri1nre la
viitoru/ UE. instaia\i dupa cele doua respingen.

A teptarile de la pre edint,a germana au fost mari i de lunga d1Aata, deoarece acestea i-au g3sit
consacrarea chiar In u!tima decada a u!timei !uni de exercitare a mandatului prezidentia!. Se a$tepta
un semn, care sernn putea fide s!c?ibire a UE. d!n perspectiva o:.)!ectivelor constitutfona!e propuse sau.
dimpotr!va. de relansare a 2-::estei entit8.ti. Euroscepticii, dar :;,i eur:Joptim!:;,tii. au avut tirnp sdk::ient
de ref!ectje, !niti!nd teze. scenarii. teorii dintre cele mai ci•,1erse. une!e chiar fantasmagorice. !n
sensui. inc!usiv. al d!spari\iel uneia dintre cele rnai coerente :;;! efic1ente. totu?i. structuri e,:::onomlco-
polltlce a seco!u!ui trecut $i al celui actual. nu de muit ln::eput. ori a! transform3rii radica!e a aceste!a

Semnalu! pozitlv. optimist dat de c8.tre Germania .s-3 concret!zat n1 ; numal cu pri!eju! Summit-u!
ui de la Bruxelles din 21 - 22 iunle 20G7. ci ;,i prin Deciaratia adoptata cu ocazia aniversarii a 50 de
an! d9 !a semnarea Tratatului de la Roma (la 25 ::iartie 2007). cunoscuta

$i sub denumirea de ,.Declaratia de la Beriin••. Dec!ara ia. extrem de sintetica. dar foarte bogata ln
continut. reu$e-?te sa surprinda $i sa evidentieze, !n cuvinte putine, tot ceea ce s-a realizat Jn cei 50
de ani. Reu:;;e$te, totodata. s3 redea etapa ia care s-a ajuns, dar $i sa sugersze obiectivele pe termen
scurt. mediu $i iung de atins. Din aceasta a doua perspectiva, ..Deciaratia•• se
constituie fntr-o veritabil8. radiografie a consistentului Tratat constitutional. Mai mu!t,
con?tienti fiind de impasul(pana in vecinatatea blocajului) institutional
i normativ in care se gasea UE, ..Declaratia'•. in penultimu! sau alineat, din partea a l!i-
a ?i ultima. precizeaza: ..De aceea. astazi, la 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, suntem
unit!, In scopul nostru de a 8$8Za Uniunea Europeana pe baze noi comune inainte de alegerile
europene din 2009••. Declara\ia

25

a reprezentat o pregi3tire a Sumn::t-ulu! din 21 - 22 iunie 2007. din

punctul de vedere al re1ansarii UE.

Dintre Conc!uziile Pre:;;edintiei qermane. !ncheiate. cu succes. in

!unie 2007. retin atentia, !n specia! urm3toarele: Consiiiul European invit3 viitoarea Pre$edin tie 1 sa
redacteze textul unui proiect de tratat.

!n conformitate cu termenii manc!atului $i s3 fl prezinte In cadrul

se confrunta Uniunea ci::; ia semnarea Tratatulu1 Constitutionar Pariamentul European

a ,=,ferit. la '1 iulie 2007. avizul sau pri•Jind Sonferinta inter;;uverr:arnenta!3. Dcua zile mai
tarziu. Cornisia Europeana prez nta (!a : 3 :uiie 2007; .t\vizui. intemeiat pe art. 48 din Tratatui
privind Uniunsn EuropeJn8. referi or ia Conferinta
reprezentanti!or -;:;uvernel-:Y.- stctelor ; ;er;1bre. co;ivocata In vederea