POZIŢIILE FĂRĂ ARMĂ

*extras din Regulamentul general al instrucției de front

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 208 bis din 1 aprilie 2009

Articolul 8 (1) Poziţia "drepţi" este poziţia fundamentală a militarului. În această poziţie militarul stă
drept, cu greutatea corpului lăsată pe ambele picioare, cu genunchii întinşi, fără a fi încordaţi, cu
călcâiele lipite şi vârfurile încălţamintei pe linia frontului, depărtate la lăţimea de o talpă; umerii sunt
traşi în jos şi înapoi, pentru a aduce pieptul într-o poziţie normală, fără să fie încordat sau rigid; bărbia
este ridicată, iar privirea îndreptată înainte la nivelul înălţimii proprii; braţele sunt întinse, cu coatele
lipite de corp, iar palmele sunt întinse, în prelungirea antebraţelor, cu degetele apropiate, având
degetul mijlociu în dreptul cusăturii laterale a pantalonilor (fig. nr. 1).

(2) Militarii iau poziţia drepţi:a) la comanda "Soldat - DREPŢI!";

b) la comanda/semnalul "ATENŢIUNE!";

c) la comanda "Grupă în linie/coloană/careu/la autovehicul - ADUNAREA!";

Figura nr. 1 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 208 bis, din
01.04.2009, la pagina 6 (a se vedea imaginea asociată).

d) când sunt chemaţi sau se prezintă în faţa comandanţilor;

e) când se intonează Imnul de stat al României sau al altor state, la activităţi festive/oficiale;

f) când trece Drapelul de luptă al unei unităţi militare;

g) pe timpul înălţării Drapelului naţional;

h) când sunt felicitaţi sau li se aduc mulţumiri verbale;

i) la sosirea unui comandant/superior în grad în încăperea/locul de dispunere în care se găsesc, cu

excepţia situaţiilor în care specificul activităţilor ce se desfăşoară nu permit întreruperea acestora.

Articolul 9 (1) Poziţia "pe loc repaus" se execută la comanda "Soldat, pe loc - REPAUS!". La această
comandă, militarul duce, printr-o mişcare energică, piciorul stâng lateral, prin îndoirea genunchiului
stâng şi lovirea solului cu toată talpa, la o depărtare egală cu lăţimea umerilor, lăsând greutatea
corpului pe ambele picioare. În acelaşi timp, braţele sunt lăsate lejer pe lângă corp, cu degetele uşor
îndoite spre interiorul palmelor - fig. nr. 2.(2) În poziţia pe loc repaus, militarul poate să-şi aranjeze
ţinuta, fără a părăsi formaţia.
Articolul 10 (1) Poziţia "de voie" este o poziţie relaxată a corpului şi se execută individual sau la
comanda "Soldat - DE VOIE!".(2) La primirea comenzii, militarul care este în poziţia drepţi execută
aceleaşi mişcări ca la poziţia pe loc repaus, cu deosebirea că braţele sunt duse energic la spate, uşor
îndoite din cot şi lipite de corp; mâna stângă se aşază în palma mâinii drepte, cu degetul mare stâng
încrucişat în jos peste degetul mare drept, celelalte degete rămânând relaxate şi uşor îndoite spre

interior - fig. nr. 3. Figurile nr. 2 şi 3 se găsesc în Monitorul

Oficial al României, Partea I, Nr. 208 bis, din 01.04.2009, la pagina 7 (a se vedea imaginea asociată).

(3) Militarul care este în poziţia pe loc repaus duce energic braţele la spate, rămânând cu picioarele
depărtate ca în poziţia anterioară.

(4) În poziţia de voie, militarul poate să-şi aranjeze ţinuta, fără a părăsi formaţia.

(5) Atât din poziţia pe loc repaus, cât şi din poziţia de voie, la comanda "Soldat - DREPŢI!", militarul
aduce energic piciorul stâng lângă cel drept, revenind la poziţia ordonată.

2. Alinierea

Articolul 11(1) Alinierea este activitatea prin care

militarii/subunităţile/unităţile/autovehiculele militare se dispun, în ordine şi în timp scurt, în
formaţie/dispozitiv.

(2) Se execută la comanda "Grupă - V-ALINIAŢI!"(3) Când se stabileşte locul şi nu se precizează

militarul/subunitatea/autovehiculul bază/direcţional, alinierea se execută în ordinea stabilită prin
statul de organizare.(4) Alinierea se execută de front şi în adâncime.

Articolul 12 Alinierea de front se realizează spre dreapta, prin dispunerea militarilor în linie, la
intervale normale; când nu se stabileşte, intervalul este de o lungime de braţ. Când militarul stabilit
bază este dispus în interiorul formaţiei, alinierea celorlalţi militari se realizează spre dreapta şi spre
stânga faţă de acesta, la intervale normale, potrivit locului fiecăruia dintre ei, stabilit prin statul de
organizare - fig. nr. 4.
Articolul 13 Alinierea în adâncime se realizează prin dispunerea militarilor în coloană, pe unul sau mai
multe şiruri alăturate, la distanţe normale; când nu se stabileşte, intervalul este de o lungime de braţ

- fig. nr. 5.

Articolul 14 Alinierea subunităţilor/unităţilor/autovehiculelor militare se realizează prin dispunerea

acestora la intervalele şi adâncimea stabilite prin prezentul regulament sau prin ordinul comandantului
care conduce activitatea.

3. Descoperirea şi acoperirea

Articolul 15(1) Descoperirea şi acoperirea se execută la comandă sau din proprie iniţiativă.(2)
Descoperirea şi acoperirea la comandă se execută atunci când militarii sunt în formaţie, pentru
desfăşurarea unor activităţi cum sunt: inspecţia, aranjarea după înălţime, serviciul religios.

Articolul 16 (1) Descoperirea se execută la comanda "Soldat, descope - RIŢI!". La primirea comenzii,
militarul ia poziţia drepţi, ridică cu mâna dreaptă coifura de pe cap şi o duce în cea stângă, apoi lasă
mâinile pe lângă corp. Dacă este necesar şi situaţia permite, după descoperire, militarul îşi aranjează
frizura.
(2) Boneta/şapca de instrucţie/bereta se ţine cu emblema în faţă, cu degetul mare în afară, celelalte

degete fiind îndoite şi lipite de coapsă - fig. nr. 6. (3)

Şapca/căciula/casca se ţine cu emblema în faţă, cu degetul mare în afară şi cu partea interioară lipită

de coapsă, celelalte degete fiind îndoite - fig. nr. 7.

Articolul 17 Acoperirea se execută la comanda "Soldat, acope - RIŢI!". La primirea comenzii, militarul
aşază coifura pe cap cu ambele mâini, apoi lasă mâinile în jos, rămânând în poziţia drepţi.

Articolul 18 (1) Descoperirea/acoperirea din proprie iniţiativă se execută când militarul este în afara
formaţiei, de regulă: la intrarea/ieşirea în/din încăpere; din mers fără oprire, la trecerea unei procesiuni
funerare, neînsoţită de trupe; în lăcaşele de cult sau la activităţi cu caracter religios. Mişcările pe care
le execută militarul şi poziţia în care ţine coifura sunt aceleaşi ca atunci când activitatea se execută la
comandă.(2) Militarul se poate deplasa individual, în incinta cazărmii, descoperit, cu boneta/şapca de
instrucţie/bereta sub epoletul stâng; în această situaţie, militarul salută descoperit.4. Deplasarea
militarilor.

Articolul 19 (1) Deplasarea militarilor se poate executa: în pas normal, pas de defilare, pas alergător şi
în fugă.(2) În incinta cazărmii, deplasarea se execută, de regulă, în pas normal.

Articolul 20 (1) Pasul normal se execută când militarul se deplasează izolat sau în formaţie. Lungimea
pasului normal este de 60 - 70 cm, iar cadenţa este de 100 - 110 paşi pe minut. Pasul normal, la
deplasarea în formaţie, se poate executa fără cadenţă la comanda "Fără cadenţă MARŞ!", în special pe
porţiuni accidentate sau când este nevoie.(2) Pasul normal se execută la comanda "Soldat, înainte -
MARŞ!". La primirea comenzii, militarul începe deplasarea de pe loc cu piciorul stâng. Pe timpul
deplasării, militarul ţine capul drept, cu bărbia ridicată puţin şi privirea îndreptată înainte la nivelul
înălţimii proprii, aliniat de front şi în adâncime, când este în formaţie, iar mâinile le mişcă normal pe

lângă corp - fig. nr. 8. (3) Dacă este necesar, în comandă se indică şi direcţia "Soldat, direcţia ..., -
MARŞ!". În această situaţie, militarul începe deplasarea executând trei paşi de mers normal în direcţia
în care era orientat iniţial, după care se îndreaptă în direcţia precizată în comandă.(4) Schimbarea
direcţiei pe timpul deplasării se execută la comanda "Soldat, ocolire la dreapta/stânga/stânga împrejur
- MARŞ!".

Articolul 21 Deplasarea militarului lateral, de pe loc, se execută la comanda "Soldat, ... - se indică
numărul - paşi lateral spre dreapta/stânga - MARŞ!". După partea prevestitoare a comenzii, militarul
întoarce energic capul spre direcţia de deplasare, iar după partea săvârşitoare, execută lateral
stânga/dreapta numărul de paşi stabilit, fără a mişca braţele pe lângă corp şi ia poziţia drepţi.

Articolul 22 (1) Deplasarea militarului înainte/înapoi, de pe loc, cu un număr de paşi, se execută la

comanda "Soldat, ... - se indică numărul - paşi înainte/înapoi - MARŞ!". De regulă, la deplasarea înainte,
numărul de paşi stabilit prin comandă este impar.(2) Deplasarea înainte şi deplasarea înapoi se execută
începând cu piciorul stâng, în pas normal. Pe timpul deplasării înapoi, braţele nu se mişcă pe lângă
corp.

Articolul 23 (1) Pasul de defilare se execută numai cu formaţia pe timpul prezentării onorului din
mişcare. Lungimea pasului este de 50-60 cm, iar cadenţa este de 118-120 paşi pe minut.(2) Pasul de
defilare se execută la comanda "Grupă/pluton ..., pas de defilare înainte - MARŞ!", sau "Grupă/pluton
..., pas de defilare - MARŞ!".(3) După partea prevestitoare a comenzii, militarii strâng pumnii ambelor
braţe şi înclină uşor corpul către înainte; după partea săvârşitoare a comenzii, militarii încep deplasarea
cu piciorul stâng, cu îndoirea genunchiului, păşind către înainte; concomitent cu mişcarea piciorului
stâng, braţul drept, cu pumnul strâns, se duce către înainte, până la înălţimea umărului, cu podul
palmei orientat către sol, iar braţul stâng întins, cu cotul lipit de corp, având pumnul strâns, în
prelungirea antebraţului, se ţine fix pe lângă corp; o dată cu mişcarea piciorului drept către înainte şi
punerea sa pe sol, braţul drept se plimbă pe lângă corp către înapoi, atât cât permite încheietura
umărului.(4) Pe timpul deplasării în pas de defilare, militarul ţine corpul puţin înclinat în faţă, capul
drept, cu bărbia ridicată şi privirea spre înainte, la nivelul înălţimii proprii, menţinând alinierea de front
şi în adâncime.(5) Revenirea de la pasul de defilare la pasul normal se execută la comanda "Grupă, pas
normal - MARŞ!". După partea săvârşitoare a comenzii, care se dă odată cu punerea piciorului stâng
pe sol, se mai execută un pas de defilare cu piciorul drept şi, începând cu piciorul stâng, se continuă
deplasarea în pas normal.

Articolul 24 (1) Pasul alergător se execută pentru deplasarea rapidă a militarului sau a
subunităţii/unităţii militare. Lungimea pasului este de 70-80 cm, iar cadenţa este de 170-180 paşi pe
minut.(2) Pasul alergător se execută la comanda "Soldat, pas alergător - MARŞ!". Dacă este necesar,
se indică şi direcţia de deplasare "Soldat, direcţia ..., pas alergător - MARŞ!".(3) Când deplasarea în pas
alergător începe de pe loc, după partea prevestitoare a comenzii, militarul îndoaie braţele astfel încât
să formeze cu antebraţele un unghi drept; coatele sunt apropiate de corp şi pumnii uşor strânşi - fig.
nr. 9. După partea săvârşitoare a comenzii, militarul începe deplasarea în pas alergător cu piciorul
stâng, mişcând natural pe lângă corp braţele îndoite.

(4) Deplasarea în pas alergător cu formaţia se

execută în cadenţă.(5) Trecerea la executarea pasului alergător pe timpul deplasării în pas normal se
execută la comanda "Soldat, pas alergător - MARŞ!". După partea prevestitoare a comenzii, militarul
îndoaie braţele ca la deplasarea în pas alergător de pe loc, iar după partea săvârşitoare, care se dă
odată cu punerea piciorului stâng pe sol, mai execută un pas normal cu piciorul drept şi apoi trece la
executarea deplasării în pas alergător, începând cu piciorul stâng.(6) Pentru reluarea pasului normal
se comandă "Soldat, pas normal - MARŞ!". După partea săvârşitoare a comenzii, care se dă odată cu
punerea piciorului stâng pe sol, militarul mai execută un pas în alergare, iar la al doilea, reia pasul
normal, începând cu piciorul stâng.

Articolul 25 (1) Fuga se execută pentru deplasarea foarte rapidă a militarilor pe timpul adunării
acestora în formaţie, ruperii rândurilor formaţiei, constituirii dispozitivului şi pe timpul executării
salturilor. Lungimea pasului este aceeaşi ca la pasul alergător, iar cadenţa este de peste 270 paşi pe
minut.(2) Fuga se execută la comanda "Soldat, înainte/înapoi, spre dreapta/stânga/până la ..., fuga -
MARŞ!" .(3) După partea prevestitoare a comenzii, militarul execută aceleaşi mişcări ca la pasul
alergător, iar după partea săvârşitoare, acesta se întoarce mai întâi în direcţia indicată şi apoi execută
deplasarea în fugă, fără cadenţă.

Articolul 26 Schimbarea vitezei de deplasare se execută la comanda "Cadenţa mai repede - MARŞ!",
"Cadenţa mai rară - MARŞ!", "Cadenţa normală - MARŞ!". După darea comenzii, pentru uniformizarea
vitezei de deplasare, comandantul numără cu voce tare, de două ori, câte patru timpi: unu, doi, trei,
patru.

Articolul 27 (1) Intrarea în cadenţă a subunităţii/unităţii militare se execută prin numărarea de către
comandant, cu voce tare, de cel puţin două ori, a câte patru timpi: unu, doi, trei, patru.(2) Schimbarea
piciorului de deplasare se execută pentru intrarea în cadenţa subunităţii la comanda "Soldat, schimbaţi
piciorul - MARŞ!". La această comandă, militarul mai face un pas înainte, alăturând energic piciorul din
urmă lângă cel dinainte, cu care apoi continuă deplasarea, printr-o săritură scurtă. Dacă este nevoie,
schimbarea piciorului în formaţia de deplasare se poate face şi individual, fără comandă.

Articolul 28 (1) Pasul pe loc se execută pentru menţinerea cadenţei pe timpul constituirii
formaţiei/dispozitivului la comanda "Soldat, pe loc/pe loc pas alergător - MARŞ!". După partea
săvârşitoare a comenzii, militarul începe mişcarea cu piciorul stâng în ritmul pasului normal/pasului
alergător, ridicând genunchiul astfel încât coapsa să formeze un unghi drept cu trunchiul; vârful
încălţămintei se menţine orientat în jos şi atinge primul solul, iar braţele se mişcă pe lângă corp ca la
pasul normal/pasul alergător.(2) La comanda "Soldat, înainte/înainte pas alergător - MARŞ!" care se
dă odată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarul mai execută un pas normal/pas alergător pe loc
cu piciorul drept şi, începând cu piciorul stâng, trece la executarea deplasării în ritmul ordonat.