Sunteți pe pagina 1din 4

I.1.

Dacă prin acţiune se solicită obligarea pârâtului la plata preţului imobilului


vândut, pârâtul poate, pe cale de cerere reconvențională, să solicite:
a) orice fel de pretenţii privitoare la imobil;
b) împotriva reclamantului, anularea contractului de vânzare-cumpărare
încheiat cu acesta;
c) de la cel care îi donase reclamantului imobilul, terţ faţă de procesul în curs,
despăgubiri pentru viciile ascunse ale acestui imobil.

2. În caz de coparticipare procesuală activă, se depune, pentru reclamanţi, un


singur exemplar al întâmpinării:
a) dacă cererea de chemare în judecată a fost semnată numai de către unul dintre
reclamanţi;
b) atunci când toţi reclamanţii au acelaşi avocat;
c) atunci când, în cazul a doi reclamanţi, unul dintre aceştia, cu rea - credinţă,
refuză să-şi indice domiciliul actual.

3. Prin formularea cererii reconvenționale se urmărește:


a) respingerea cererii de chemare în judecată;
b) combaterea susținerilor din cererea principală;
c) obligarea reclamantului la executarea unei prestații către pârât.
II 1. Sechestrul asigurător:
a) se poate cere şi concomitent cu intentarea acţiunii privind creanţa pe care
se întemeiază cererea de sechestru;
b) se poate încuviinţa doar în cazul în care creanţa este exigibilă;
c) este desfiinţat de drept în cazul nedepunerii cauţiunii.

2. Cererea de înființare a sechestrului asigurător se soluționează:


a) fără citarea părților;
b) prin încheiere executorie și irevocabilă;
c) în camera de consiliu.

3. Instanţa poate încuviinţa măsura sechestrului judiciar:


a) prin sentinţă, în cazul bunurilor care formează obiectul procesului;
b) prin încheiere, numai în cazul în care nu există proces;
c) cu citarea părţilor. I.1. Dacă prin acţiune se solicită obligarea pârâtului la plata
preţului imobilului vândut, pârâtul poate, pe cale de cerere reconvențională, să
solicite:
a) orice fel de pretenţii privitoare la imobil;
b) împotriva reclamantului, anularea contractului de vânzare-cumpărare
încheiat cu acesta;
c) de la cel care îi donase reclamantului imobilul, terţ faţă de procesul în curs,
despăgubiri pentru viciile ascunse ale acestui imobil.

2. În caz de coparticipare procesuală activă, se depune, pentru reclamanţi, un


singur exemplar al întâmpinării:
a) dacă cererea de chemare în judecată a fost semnată numai de către unul dintre
reclamanţi;
b) atunci când toţi reclamanţii au acelaşi avocat;
c) atunci când, în cazul a doi reclamanţi, unul dintre aceştia, cu rea - credinţă,
refuză să-şi indice domiciliul actual.

3. Prin formularea cererii reconvenționale se urmărește:


a) respingerea cererii de chemare în judecată;
b) combaterea susținerilor din cererea principală;
c) obligarea reclamantului la executarea unei prestații către pârât.

II 1. Sechestrul asigurător:
a) se poate cere şi concomitent cu intentarea acţiunii privind creanţa pe care
se întemeiază cererea de sechestru;
b) se poate încuviinţa doar în cazul în care creanţa este exigibilă;
c) este desfiinţat de drept în cazul nedepunerii cauţiunii.

2. Cererea de înființare a sechestrului asigurător se soluționează:


a) fără citarea părților;
b) prin încheiere executorie și irevocabilă;
c) în camera de consiliu.

3. Instanţa poate încuviinţa măsura sechestrului judiciar:


a) prin sentinţă, în cazul bunurilor care formează obiectul procesului;
b) prin încheiere, numai în cazul în care nu există proces;
c) cu citarea părţilor.

S-ar putea să vă placă și