Situaţia fluxurilor de numerar

Pe lângă informaţiile referitoare la poziţia financiară şi performanţele unei

întreprinderi, furnizate în principal de bilanţ şi de contul de profit şi pierdere, utilizatorii
informaţiilor contabile sunt interesaţi şi de capacitatea întreprinderii de a genera numerar
şi echivalente de numerar. În funcţie de aceasta este evaluată şi lichiditatea şi solvabilitatea
întreprinderii (capacitatea sa de a-şi plăti datoriile scadente). Aceste informaţii rezultă, în
principal, din situaţia fluxurilor de trezorerie.
Rolul situaţiei fluxurilor de numerar este de a prezenta încasările (intrările de
numerar şi echivalente de numerar) şi plăţile (ieşirile de numerar şi echivalente de
numerar) efectuate de către o întreprindere în cursul perioadei de gestiune. Altfel spus,
această situaţie financiară, ne arată de unde au provenit lichidităţile şi cum au fost ele
cheltuite, explicând în acest mod cauzele variaţiei lor.
Lichidităţile se referă la disponibilităţile băneşti şi la depozitele la vedere.
Echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, foarte lichide, care
sunt uşor convertibile în numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare
a valorii.
Situaţia fluxurilor de numerar prezintă încasările şi plăţile efectuate de către o
întreprindere pe parcursul perioadei de raportare, clasificate în trei categorii: încasări şi
plăţi din activitatea de exploatare, din activitatea de investiţii şi din activitatea de finanţare.
În România, întocmirea situaţiei fluxurilor de numerar este obligatorie doar pentru
întreprinderile mari, pentru întreprinderile mici şi mijlocii întocmirea ei fiind opţională.

a. Fluxuri de numerar generate de activitatea de exploatare

Fluxurile de numerar generate de activităţile de exploatare sunt generate de principalele
activităţi producătoare de venituri ale întreprinderilor, şi ele cuprind:
 încasările în numerar de la clienţi (rezultate din vânzarea de bunuri şi prestarea de
servicii, din redevenţe, chirii şi alte venituri);
 plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi de servicii;
 plăţile în numerar către/şi în numele salariaţilor;
 plăţile de dobânzi aferente activităţilor de exploatare;
 plăţile privind impozitul pe profit, cu condiţia ca ele să nu poată fi în mod specific
asociate activităţilor de finanţare şi de investiţii.
Observaţie: Încasările sunt reflectate cu semnul „+”, iar plăţile cu semnul „-”.
Mărimea fluxurilor de numerar generate de activităţile de exploatare ne indică
măsura în care întreprinderea a degajat, prin activitatea de exploatare, suficiente fluxuri de
trezorerie, atât pentru a-şi continua activitatea de producţie la acelaşi nivel, cât şi pentru a
acoperi plăţile necesare celorlalte activităţi (de investiţii şi de finanţare), cum ar fi:
efectuarea de investiţii fără a apela la alte surse de finanţare, rambursarea împrumuturilor
şi plata dobânzilor, remunerarea acţionarilor sub formă de dividende, etc.

b. Fluxuri de numerar generate de activitatea de investiţii

Fluxuri de numerar generate de activitatea de investiţii rezultă, în principal, din
achiziţionarea şi înstrăinarea activelor imobilizate. În această categorie se încaderează:
 plăţile în numerar privind achiziţionarea de imobilizări necorporale şi corporale;
  plăţile în numerar privind achiziţionarea de acţiuni (la entităţile afiliate sau interese
de participare);
 plăţile în numerar privind generate de construcţiile realizate în regie proprie;
 încasări în numerar din vânzarea de imobilizări corporale şi necorporale;
 încasări din vânzarea de acţiuni;
 avansurile în numerar plătite pentru achiziţionarea de active imobilizate;
 împrumuturile pe termen lung acordate altor întreprinderi (nu şi dacă întreprinderea
este o instituţie financiară care acordă împrumuturi ca parte a activităţii de
exploatare);
 încasările din rambursarea împrumuturilor acordate altor întreprinderi;
 dobânzi încasate;
 dividende încasate.

c. Fluxuri de numerar generate de activitatea de finanţare

Activităţile de finanţare sunt acele activităţi care antrenează schimbări în mărimea şi
structura capitalurilor proprii şi capitalurilor împrumutate ale întreprinderii. Încasările şi
plăţile generate de activitatea de finanţare cuprind:
 încasările din emisiunea de acţiuni/părţi sociale;
 plăţile în numerar către acţionari/asociaţi pentru a achiziţiona sau răscumpăra
acţiunile/părţile sociale ale întreprinderii;
 încasările în numerar ca urmare a emisiunii de obligaţiuni sau contractării de
credite bancare;
 rambursările în numerar ale creditelor contractate;
 plăţile efectuate în cadrul unui contract de leasing financiar;
 dobânzi plătite.
O întreprindere poate să prezinte fluxurile de numerar aferente activităţilor de exploatare
utilizând două metode:
 metoda directă, care presupune determinarea fluxurilor de numerar ca
diferenţă între încasările şi plăţile generate de activitatea de exploatare;
 metoda indirectă, care care presupune determinarea fluxurilor de
numerar pornind de la rezultatul obţinut, înainte de impozitare, care este
ajustat cu (a) valoarea veniturilor şi cheltuielilor care nu generează
fluxuri de numerar; (b) cu valoarea veniturilor şi cheltuielilor care sunt
aferente activităţilor de investiţii şi de finanţare; (c) cu variaţia valorii
stocurilor, creanţelor şi datoriilor din exploatare (variaţia necesarului de
fond de rulment).

Exemplu de întocmire a situaţiei fluxurilor de trezorerie:

O întreprindere prezintă la sfârşitul exerciţiului N următoarele situaţii financiare:

Bilanţ
Elemente N-1 N
A. Active imobilizate
Imobilizări corporale (valoare brută) 150.000 230.000
-Amortizarea imobilizărilor corporale (35.000) (70.000)
Valoarea netă 115.000 160.000
B. Active circulante
Materiale consumabile 25.000 40.000
Mărfuri 10.000
144.000 20.000
Clienţi şi conturi asimilate 50.000 60.000
Disponibil 9.000 20.000
Total active circulante 94.000 140.000

C. Cheltuieli în avans - -
D. Datorii pe termen scurt
Furnizori 15.000 20.000
Datorii legate de personal 4.000 6.000
Datorii faţă de stat 1.000 2.000
Total datorii pe termen scurt 20.000 28.000
E. Active circulante nete/Datorii curente nete (B+C-D-I) 74.000 112.000
F. Total active minus datorii curente (A+E) 189.000 272.000
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un
an
Credite bancare pe termen lung 35.000 65.000
Total datorii ce trebuie plătite în mai mult de un an 35.000 65.000
H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli - -
I. Venituri în avans - -
J. Capital şi rezerve
Capital social 40.000 50.000*
Rezerve 110.000 114.000
Rezultatul exerciţiului 4.000** 43.000
Total capital şi rezerve 154.000 207.000
* Creşterea capitalului social este consecinţa unor noi aporturi în numerar din partea acţionarilor.
** Rezultatul exerciţiului N-1 a fost repartizat la rezerve.
*** În cursul exerciţiului N nu au avut loc vânzări de imobilizări.

Contul de profit şi pierdere

Elemente N
Venituri din vânzarea mărfurilor 300.000
Total venituri din exploatare 300.000
 Cheltuieli cu materialele consumabile 10.000
Cheltuieli privind mărfurile 126.000
Cheltuieli cu personalul 40.000
Cheltuieli cu impozite 10.000
Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale
- Cheltuieli cu amortizarea 35.000
Alte cheltuieli de exploatare 22.000
Total cheltuieli de exploatare 243.000
Rezultat din exploatare 57.000
Venituri financiare 0
Cheltuieli financiare (cheltuieli cu dobânzile)* 5.900
Rezultat financiar -5.900
Rezultat curent 51.100
Venituri extraordinare -
Cheltuieli extraordinare -
Rezultat extraordinar -
Venituri totale 300.000
Cheltuieli totale 248.900
Rezultatul contabil înainte de impozitare 51.100
Cheltuieli cu impozitul pe profit 8.100
Rezultat net al exerciţiului 43.000
* Dobânzile au fost plătite integral în cursul exerciţiului N

Întocmirea situaţiei fluxurilor de numerar:

Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare
+ Încasări de la clienţi (1) + 290.000
- Plăţi furnizori (2) -156.000
- Plăţi personal (3) - 38.000
- Plăţi către stat (impozite şi taxe) (4) -9.000
- Alte plăţi legate de exploatare -22.000
- Plăti privind dobânzile -5.900
- Plăţi privind impozitul pe profit -8.100
= FNT din exploatare = + 51.000
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii
- Plăţi privind achiziţia de imobilizări (5) -80.000
- Plăţi privind achiziţionarea de acţiuni -
+ Încasări din vânzarea imobilizărilor -
+ Încasări din vânzarea de acţiuni -
+ Dobânzi încasate -
+Dividende încasate -
= FNT din investiţii = - 80.000
Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare
+ Creşteri de capital în numerar +10.000
- Rambursări de capital în numerar -
+ Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni -
 + Încasări din împrumuturi pe termen lung + 30.000
- Rambursări de împrumuturi pe termen lung -
- Dobânzi plătite -
- Dividende plătite -
= FNT din finanţare = + 40.000
Variaţia netă a trezoreriei şi echivalentelor de trezorerie (6) + 11.000
+ Lichidităţi la începutul exerciţiului financiar + 9.000
= Lichidităţi la sfârşitul exerciţiului financiar = 20.000

(1) Se porneşte de la relaţia:

Creanţe clienţi la începutul exerciţiului N (sfârşitul exerciţiului N-1) + Vânzări în cursul
exerciţiului N – Încasări de la clienţi în cursul exerciţiului N = Creanţe clienţi la sfârşitul
exerciţiului N
Încasări de la clienţi = Creanţe clienţi la sfârşitul exerciţiului N-1 + Vânzări în cursul
exerciţiului N - Creanţe clienţi la sfârşitul exerciţiului N
= 50.000 lei + 300.000 lei – 60.000 lei = 290.000 lei
(2) Se porneşte de la relaţia:
Datorii faţă de furnizori la începutul exerciţiului N (sfârşitul exerciţiului N-1) +
Achiziţii de la furnizori în cursul exerciţiului N – Plăţi către furnizori în cursul exerciţiului
N = Datorii faţă de furnizori la sfârşitul exerciţiului N
Plăţi către furnizori în cursul exerciţiului N = Datorii faţă de furnizori la sfârşitul
exerciţiului N-1 + Achiziţii de la furnizori în cursul exerciţiului N - Datorii faţă de furnizori
la sfârşitul exerciţiului N
Achiziţii de la furnizori = achiziţii de materiale consumabile + achiziţii de mărfuri
Pentru a determina valoarea achiziţiilor de materiale consumabile se porneşte de
la relaţia:
Valoarea stocului de materiale la începutul exerciţiului N (sfârşitul exerciţiului N-1) +
Valoarea materialelor achiziţionate în cursul exerciţiului N - Valoarea materialelor
consumate în cursul exerciţiului N = Valoarea stocului de materiale la sfârşitul exerciţiului
N
Valoarea materialelor achiziţionate în cursul exerciţiului N = Valoarea stocului de
materiale la sfârşitul exerciţiului N + Valoarea materialelor consumate în cursul
exerciţiului N - Valoarea stocului de materiale la sfârşitul exerciţiului N-1 = 40.000 lei +
10.000 lei – 25.000 lei = 25.000 lei
Valoarea mărfurilor achiziţionate în cursul exerciţiului N = Valoarea stocului de
mărfuri la sfârşitul exerciţiului N + Valoarea mărfurilor vândute în cursul exerciţiului N -
Valoarea stocului de mărfuri la sfârşitul exerciţiului N-1 = 20.000 lei + 126.000 lei –
10.000 lei = 136.000 lei
Achiziţii de la furnizori în cursul exerciţiului N = 25.000 lei + 136.000 lei =
161.000 lei.
Plăţi către furnizori în cursul exerciţiului N = 15.000 lei + 161.000 lei – 20.000 lei
= 156.000 lei
(3) Se porneşte de la relaţia:
Datorii faţă de personal la începutul exerciţiului N (sfârşitul exerciţiului N-1) +
Datorii faţă de personal înregistrate în cursul exerciţiului N – Plăţi către salariaţi în cursul
exerciţiului N = Datorii faţă de personal la sfârşitul exerciţiului N
 Plăţi legate de personal = Datorii faţă de personal la sfârşitul exerciţiului N-1 +
Datorii faţă de personal înregistrate în cursul exerciţiului N - Datorii faţă de personal la
sfârşitul exerciţiului N = 4.000 lei + 40.000 lei – 6.000 lei = 38.000 lei
(4) Plăţi către stat = Datorii faţă de stat la sfârşitul exerciţiului N-1 + Datorii faţă de stat
înregistrate în cursul exerciţiului N - Datorii faţă de stat la sfârşitul exerciţiului N = 1.000
lei + 10.000 lei – 2.000 lei = 9.000 lei
(5) Se porneşte de la relaţia:
Datorii faţă de furnizorii de imobilizări la începutul exerciţiului N (sfârşitul
exerciţiului N-1) + Achiziţii de la furnizorii de imobilizări în cursul exerciţiului N – Plăţi
către furnizorii de imobilizări în cursul exerciţiului N = Datorii faţă de furnizorii de
imobilizări la sfârşitul exerciţiului N
Achiziţii de la furnizorii de imobilizări în cursul exerciţiului N = Valoarea brută a
imobilizărilor la sfârşitul exerciţiului N + Valoarea imobilizărilor cedate în cursul
exerciţiului N - Valoarea brută a imobilizărilor la sfârşitul exerciţiului N -1 = 230.000 + 0
– 150.000 = 80.000 lei
Plăţi către furnizorii de imobilizări în cursul exerciţiului N = 0 + 80.000 – 0 = 80.000 lei
(6) Variaţia netă a trezoreriei şi echivalentelor de trezorerie = FNT din exploatare + FNT
din investiţii + FNT din finanţare = + 51.000 – 80.000 + 40.000 = + 11.000 lei

Situaţia fluxurilor de numerar explică creşterea disponibilului de la un exerciţiu la

altul. Achiziţiile de imobilizări au fost finanţate parţial (40.000 lei) din fluxul generat de
activitatea de finanţare (majorarea capitalului social şi împrumuturi bancare) şi parţial din
activitatea de exploatare (40.000 lei), partea rămasă din fluxul generat de activitatea de
exploatare conducând la creşterea disponibilului cu 11.000 lei.
Situaţia fluxurilor de numerar evidenţiază faptul că încasările provin din activităţile
de exploatare (51.000 lei) şi de finanţare (40.000 lei), iar plăţile au fost generate de
achiziţiile de imobilizări (80.000 lei).

Aplicaţie practică
O întreprindere efectuează în cursul exerciţiului N următoarele operaţii:
o vinde clienţilor produse finite în valoare de 5.000 lei. Creanţa faţă de clienţi la
începutul exerciţiului financiar este de 1.000 lei, iar la sfârşitul exerciţiului financiar
valoarea creanţei este de 800 lei;
o achiziţionează un mijloc de transport în valoare de 15.000 lei;
o plăteşte dobânzi în valoare de 100 lei;
o înregistrează cheltuieli cu salariile personalului în sumă de 2.000 lei. Datoria faţă
de salariaţi la începutul exerciţiului financiar este de 500 lei, iar la sfârşitul
exerciţiului financiar valoarea datoriei este de 700 lei;
o încasează din vânzarea unui utilaj suma de 12.000 lei;
o achiziţionează şi plăteşte acţiuni (interese de participare) în valoare de 11.000 lei.
o achiziţionează stocuri în valoare de 1.500 lei, achitând jumătate din contravaloarea
acestora;
o plăteşte impozit pe profit de 500 lei;
o înregistrează diminuarea capitalului social datorită retragerii unui asociat, căruia i
s-a achitat contravaloarea părţilor sociale deţinute, în sumă de 2.000 lei;
o contractează un credit bancar pe termen lung în valoare de 3.000 lei.
Se cere:
a) Clasificaţi operaţiile de mai sus în categoriile în care se regăsesc în Situaţia
fluxurilor de trezorerie;
b) Determinaţi valoarea fluxului de numerar pentru fiecare tip de activitate (de
exploatare, de investiţii şi de finanţare);
c) Ştiind că la începutul exerciţiului financiar întreprinderea avea un disponibil de
7.000 lei, să se determine valoare disponibilului la sfârşitul exerciţiului financiar.

2.5. Situaţia modificărilor capitalului propriu

În România, întreprinderile mari trebuie să întocmească şi să raporteze pe lângă
bilanţ, contul de profit şi pierdere, situaţia fluxurilor de trezorerie şi notele explicative şi
situaţia modificărilor capitalurilor proprii care reflectă toate variaţiile capitalului propriu,
inclusiv tranzacţiile cu proprietarii, din cursul exerciţiului financiar. Pentru întreprinderile
mici şi mijlocii întocmirea acestui document este opţională.
Situaţia modificărilor capitalului propriu cuprinde o prezentare a valorilor de la
începutul şi de la sfârşitul exerciţiului financiar pentru toate elementele capitalului propriu
(capital social, prime de capital, rezerve, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului),
precum şi modificările acestora din cursul exerciţiului financiar. Astfel, pentru fiecare
element al capitalului propriu se indică:
 suma de la începutul exerciţiului financiar;
 sumele transferate în sau din categoria respectivă în cursul exerciţiului;
 natura, sursa sau destinaţia oricăror astfel de transferuri;
 suma rămasă la sfârşitul exerciţiului financiar.

Pornind de la următoarele date vom prezenta modul de întocmire a situaţiei

modificărilor capitalului propriu, potrivit modelului prezentat în reglementările contabile
româneşti:
Elemente Valori la începutul exerciţiului
Capital social 10.000
Prime de capital 1.500
Rezerve din reevaluare 500
Rezerve legale 1.800
Alte rezerve 700
Rezultat reportat (profit) 7.000

În cursul exerciţiului au loc următoarele operaţii care conduc la modificarea

elementelor capitalurilor proprii:
• se emit 1.000 de noi acţiuni la o valoare de emisiune de 10 lei/acţiune, ştiind că valoarea
nominală a acţiunilor este de 8 lei/acţiune. Astfel, în urma acestei operaţii capitalul social
se va majora cu 8.000 lei (1.000 acţiuni x 8 lei/acţiune), iar diferenţa de 2.000 lei (1.000
acţiuni x 10 lei/acţiune - 1.000 acţiuni x 8 lei/acţiune) reprezintă prima de emisiune;
• jumătate din prima de emisiune se foloseşte pentru majorarea capitalului social;
• se reevaluează activele imobilizate rezultând un plus de valoare din reevaluarea
clădirilor în sumă de 1.000 lei şi un minus de valoare din reevaluarea utilajelor în sumă
de 500 lei;
• o parte din rezervele din reevaluare (300 lei) sunt trecute în categoria rezervelor ca
urmare a vânzării activului care a făcut obiectul reevaluării;
• din rezultatul exerciţiului precedent 200 lei sunt transferaţi la rezerve legale, iar
diferenţa este trecută în categoria rezultatului reportat;
• în cursul exerciţiului s-au înregistrat venituri în valoare de 11.000 lei şi cheltuieli totale
în valoare de 9.500 lei (inclusiv cheltuiala cu impozitul pe profit).
• din rezultatul exerciţiului curent 200 lei sunt transferaţi la rezerve legale, iar diferenţa
este trecută în categoria rezultatului reportat;

Situaţia modificărilor capitalului propriu la data de 31.12.N

Denumirea elementului Sold la Creşteri Reduceri Sold la
începutul sfârşitul
Total, Prin Total, Prin
exerciţiului exerciţiului
din transfer din transfer
financiar financiar
care: care:
Capital subscris 10.000 9.000 1.000 - 19.000
Prime de capital 1.500 2.000 1.000 1.000 2.500
Rezerve din reevaluare 500 1.000 800 300 700
Rezerve legale 1.800 200 200 2.000
Rezerve statutare
Rezerve reprezentând 300 300 300
surplusul realizat din
reserve din reevaluare
Alte rezerve 700 700
Acţiuni proprii
Rezultat Sold C 7.000 1.300 1.300 8.300
reportat Sold D
Profitul sau Sold C 11.000 1.500
pierderea
exerciţiului Sold D 9.500
financiar
Repartizarea profitului (1.500) (1.500) (1.500)
Total capitaluri proprii 21.500 33.500

Sumele prezentate în această situaţie se explică astfel:

 Capitalul social s-a majorat cu 9.000 lei, din care 8.000 lei prin emisiune de
acţiuni şi 1.000 lei prin transfer de la primele de capital; valoarea capitalului
social la sfârşitul exerciţiului este de 19.000 lei.
 Primele de capital s-au majorat în cursul exerciţiului cu 2.000 lei, din care 1.000
lei au fost transferaţi la capitalul social; valoarea primelor de capital la sfârşitul
exerciţiului fiind de 2.500 lei.
 Rezervele din reevaluare aveau o valoare de 500 lei la începutul exerciţiului
financiar. În cursul exerciţiului rezervele din reevaluare s-au majorat cu 1.000
lei datorită înregistrării plus valorilor rezultate din reevaluare şi s-au diminuat
cu 800 lei datorită înregistrării de minus valori în sumă de 500 lei şi transferului
rezervelor din reevaluare în sumă de 300 lei în categoria rezervelor.
  Rezervele legale s-au majorat în cursul exerciţiului cu 200 lei datorită
repartizării unei părţi din rezultatul exrciţiului, ele având la sfârşitul exerciţiului
valoarea de 2.000 lei.
 Rezervele reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare sau
constituit în cursul exerciţiului financiar în sumă de 300 lei, datorită transferării
rezervelor din reevaluare în această categorie.
 Valoarea altor rezerve nu s-a modificat în cursul exerciţiului financiar.
 Rezultatul reportat s-a majorat de la 7.000 lei (valoarea la începutul exerciţiului
financiar) la 8.300 lei datorită trecerii rezultatului exerciţiului în categoria
rezultatului reportat.
 Rezultatul exerciţiului s-a majorat în cursul exerciţiului cu 11.000 datorită
înregistrării veniturilor şi s-a diminuat cu 9.500 lei datorită înregistrării
cheltuielilor, rezulatul la sfârşitul exerciţilui financiar având valoarea de 1.500
lei.
 Rezultatul exerciţiului curent în valoare de 1.500 lei a fost repartizat astfel: 200
lei la rezerve legale, iar diferenţa de 1.300 lei a fost trecută în categoria
rezultatului reportat.

Aplicaţie propusă
Explicaţi modificările capitalurilor proprii pe baza următoarei Situaţii:

Situaţia modificărilor capitalului propriu la data de 31.12.N

Denumirea Sold la Creşteri Reduceri Sold la
elementului începutul sfârşitul
Total, Prin Total, Prin
exerciţiului exerciţiului
din transfer din transfer
financiar financiar
care: care:
Capital subscris 5.000 2.000 800 500 - 6.500
Prime de capital 500 300 800 800 -
Rezerve din reevaluare 1.000 500 200 1.300
Rezerve legale 800 200 200 1.000
Rezerve statutare
Rezerve reprezentând 200 200
surplusul realizat din
reserve din reevaluare
Alte rezerve 900 3.000 3.000 3.900
Acţiuni proprii
Rezultat Sold C 3.000 2.500 2.500 3.000 3.000 2.500
reportat Sold D
Profitul sau Sold C 9.000 2.700
pierderea
exerciţiului Sold D 6.300
financiar
Repartizarea profitului (2.700) (2.700) (2.700)
Total capitaluri 11.400 15.400
proprii
2.6. Notele explicative la situaţiile financiare anuale
Pentru explicarea şi dezvoltarea informaţiilor cuprinse în bilanţ, contul de profit şi
pierdere, situaţia fluxurilor de trezorerie şi situaţia modificărilor capitalului propriu se
întocmesc note la situaţiile financiare. Notele explicative trebuie:
 să prezinte informaţii despre reglementările contabile care au stat la baza întocmirii
situaţiilor financiare anuale şi despre politicile contabile folosite;
 să ofere informaţii suplimentare care nu sunt prezentate în situaţiile financiare, dar
care sunt relevante pentru înţelegerea acestora.
Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile şi regulile aplicate de
către o întreprindere la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale. Exemple de
politici contabile sunt: alegerea metodei şi a duratei de amortizare a imobilizărilor,
reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului istoric al acestora, alegerea
metodei de evaluare a stocurilor, etc. Politicile contabile se stabilesc de către conducerea
fiecărei întreprinderi şi ele trebuie elaborate având în vedere specificul activităţii şi
strategia adoptată de către întreprindere. La elaborarea politicilor contabile trebuie
respectate principiile contabile generale.
Astfel, notele explicative trebuie să cuprindă informaţii privind metodele de
evaluare, metoda de amortizare a imobilizărilor, scadenţa creanţelor şi datoriilor, cauzele
constituirii provizioanelor, metode utilizate pentru calcularea ajustărilor de depreciere,
modul de repartizare a profitului, numărul de salariaţi şi structura personalului, stategii de
dezvoltare şi previziuni, etc.
În România, reglementările contabile prezintă în mod explicit conţinutul şi formatul
notelor explicative, ele trebuind să prezinte, în mod obligatoriu informaţii privind: activele
imobilizate, provizioanele, repartizarea profitului, analiza rezultatului din exploatare,
situaţia creanţelor şi datoriilor, principii, politici şi metode contabile, participaţii şi surse
de finanţare, informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie, conducere
şi de supraveghere, exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-
financiari, alte informaţii.