PIATA

CE ESTE PIAȚA?
PIATA
■ Spaţiu economic
■ Piaţa este locul economic al realizării
activităţii de schimb. Reprezintă totalitatea
relaţiilor de schimb stabilite între oamenii
implicaţi în diviziunea muncii, interesaţi în
realizarea intereselor economice prin
intermediul schimbului de produse.
PIATA
■ Tranzacţiile se efectuează pe bază de preţ,
al cărui mărime este funcţie de raportul
dintre cererea şi oferta existente în legătură
cu bunurile şi serviciile.
■ Piaţa este cadrul realizării influenţei
reciproce dintre cumpărători şi vânzători ,
fenomen din care rezultă (1) preţul şi
cantitatea tranzacţionată dintr-un produs
, (2)rata dobânzii, (3)suma banilor
transferaţi prin creditare.
PIATA
■ În sistemul economic de piaţă:
(1) toate produsele au preţ ;
(2) toţi subiecţii realizează un venit;
(3) schimbul este voluntar ;
(4) este necesară existenţa unui sistem
concurenţial , în cadrul căruia , pe lângă
libertatea de a produce ce doresc se
asigură şi libertatea opţiunii.
CEREREA DE PRODUSE
Problematica cererii şi a ofertei de produse decurge din corelaţia
economică majoră existentă între nevoile şi resursele economice, prin
intermediul corelaţiei dintre consumul de produse şi producţia
acestora.
CUM ATI DEFINI CEREREA?
CEREREA DE PRODUSE
■ Cererea de produse reprezintă cantitatea care se va
achiziţiona dintr- un produs , la un moment dat sau
într- o perioadă, la fiecare nivel al preţului cerut de
vânzători, atunci când ceilalţi factori sunt consideraţi
constanţi.
■ Deci, există posibilitatea constituirii unor perechi de cantităţi de produse şi de
preţuri, mărimea primelor corespunzând nivelului celor din urmă.

■ Deoarece reflectă evaluările efectuate de către oameni privind utilizarea

veniturilor lor, cererea se defineşte ca decizia cumpărătorului autonom
privind utilizarea acestora.

■ Corecta şi completa înţelegere a conceptului impune precizarea: cererea

nu se confundă cu cantitatea de produse cerută de oameni în general,
deoarece aceasta depinde şi de alţi factori. Ea desemnează numai
modularea cantităţii de produse în funcţie de preţ.
CEREREA DE PRODUSE
■ Felul produselor oferite spre tranzacţionare pe o
piaţă, într- o perioadă, împreună cu modul
raportării lor unele la celelalte, generează
manifestarea cererii sub următoarele forme:
■ Cerere pentru produse independente.

■ Cumpărarea sau nu a unui produs nu are nici un

efect asupra situaţiei pe piaţă a unui alt produs
CEREREA DE PRODUSE

■ Cererea de produse substituibile, adică

concurente sau rivale.
■ Are ca obiect produse care îşi ,, dispută” cererea
având anumite limite.
■ Creşterea cererii pentru un astfel de produs
generează reducerea cererii pentru celelalte şi
invers.
CEREREA DE PRODUSE

■ Cererea bunurilor complementare, adică a

celor care se completează în cadrul
consumului realizat pentru satisfacerea
unei nevoi.
CEREREA DE PRODUSE

■ Cererea de produse derivate – amploarea

şi modul mişcării cererii pentru un produs
se transpune în parametrii cererii unui alt
produs, având statutul de premisă a
producerii primului.
CEREREA DE PRODUSE
■ Existenţa funcţiei cererii care, sub formă de tabel sau grafică, relevă
cantităţile dintr-un produs pe care oamenii, la un moment dat, vor fi dispuşi
să le cumpere, la preţuri diferite, restul factorilor determinanţi ai cererii fiind
consideraţi constanţi.
■ Dacă Qci este cantitatea cerută din produsul i, iar Pri preţul acestuia ,
funcţia cererii va fi:
■ Qci = f ( pri );

Aceste reguli sunt

generate de
acţiunea legii cererii,
adică de raporturile
existente între:
modificarea preţului
unitar al produsului
şi modificarea
cantităţii cerută din
acel produs.
CEREREA DE PRODUSE
■ Forma geometrică – curba sau dreapta – care ilustrează
natura cererii unui produs se caracterizează şi prin felul pantei
ei, care are semnificaţia ei.
■ (1) O pantă mare, apropiată de verticală sau chiar verticală
reprezintă o cerere puţin sensibilă faţă de modificarea
preţului. Modificarea în proporţie mare a preţului este urmată
de modificarea în măsură mică a cantităţii cerute din acel
produs.
■ Opusul ei, o pantă mică, apropiată de orizontal sau chiar
orizontală, oglindeşte o cerere cu sensibilitate mare faţă de
modificarea preţului.
■ Variaţia mică a preţului este cauză schimbării în proporţie mai
mare a cantităţii cerute din produsul analizat.
■ Forma pantei drepte o vom reîntâlni în cazul analizei corelaţiei
dintre natura elasticităţii cererii şi modul modificării venitului total
al vânzătorului produsului, când se va redemonstra corelaţia
dintre ea şi natura elasticităţii cererii.
CEREREA DE PRODUSE
■ Sub influenţa factorilor care
determină natura cererii unui
produs, există situaţii în care se
realizează deplasarea,
translaţia, dreptei cererii,
■ Realizată ca urmare a
conjugării efectelor modificării
preţului produsului şi a cantităţii
cerute – Qc, deplasarea în
stânga sau dreapta, în
momente diferite, fireşte, se
explică cu teoria deplasării
curbei
CEREREA DE PRODUSE

■ Conform ei: (1)

creşterea cererii, când
preţul produsului este
constant, determină
deplasarea curbei
spre dreapta, iar
reducerea ei spre
stânga.
CEREREA DE PRODUSE
Factorul nr. 2. NIVELURILE PREŢURILOR CELORLALTE PRODUSE.

■ Se manifestă (1) acţiunea preţurilor produselor substituibile –

concurente – rivale asupra cererii produsului analizat; (2) acţiunea
preţurilor produselor complementare acestuia; (3) acţiunea preţurilor
unor produse asupra cererii altor produse, care derivă din cererea
primelor.
■ efectul de substituţie, adică fructificarea posibilităţilor de înlocuire a
unui produs scumpit cu produse nescumpite, sau mai puţin scumpite
■ Sunt rezultate ale efectului de substituţie:
■ înlocuirea factorilor de producţie scumpiţi cu factori al căror preţ nu s- a
modificat sau a crescut mai puţin decât preţul celor substituite,pentru a
realiza un anumit produs cu costul de producţie cel mai redus posibil;
■ creşterea cererii, ilustrată de deplasările curbei cererii combustibililor solizi
spre dreapta, fără modificarea preţurilor, ca efect al scumpirii derivatelor
ţiţeiului;
■ creşterea cererii pentru automobile, ca urmare a scumpirii transportului în
comun şi invers;
Factorul nr. 2. NIVELURILE PREŢURILOR CELORLALTE PRODUSE.

■ În cazul produselor complementare, funcţionează regula

condiţionării de către nivelul şi modul modificării preţului unui
produs a cererii produsului complementar lui.
■ Desprindem din economia reală concretizări ale celor de mai

sus,exemple:
- scumpirea combustibililor auto este cauză şi a reducerii cereri
şi de automobile;
- ieftinirea automobilelor contribuie la creşterea cererii de
benzină;
Pe pieţele produselor derivate, influenţarea cererii de către preţ
se manifestă, în primul rând, în domeniul important al
condiţionării cererii de factori de producţie de către cererea
bunurilor de consum.
 Factorul nr.3.MĂRIMEA VENITURILOR CONSUMATORILOR
■ efectul de venit, se manifesta sub forma modificării direct proporţionale a
cantităţii cerute dintr- un produs cu modificarea venitului real al consumatorilor
produsului.
■ Creşterea sau reducerea venitului alimentează creşterea sau
scăderea cererii, cu excepţii care vor fi menţionate ulterior .

Legea lui Engel ( Ernst, statistician

german).
Studierea modificării structurii cheltuielilor
familiilor, sub influenţa creşterii veniturilor
lor, i- a permis lui Engel identificarea unor
scheme ale bugetului de familie şi
demonstrarea caracterului legic al
reducerii ponderii cheltuielilor pentru
alimente, în cadrul cheltuielilor totale
ale familiilor, pe măsura creşterii
mărimii veniturilor lor.
CEREREA DE PRODUSE- legea lui Engel
■ Studii realizate în ultimele decenii, în continuarea
celor realizate de Ernst Engel, au evidenţiat că, în
urma creşterii veniturilor lor, familiile cheltuiesc
pentru alimente mai mult în expresie absolută, dar
mai puţin în expresie procentuală, şi absolut şi
relativ mai mult pentru educaţie şi bunuri de
folosinţă îndelungată şi pentru realizarea de
economii;
■ Venitul disponibil este partea alocată din venitul
total realizat pentru ocuparea nevoilor curente. În
limitele lui, consumatorii realizează combinaţii ale
cantităţilor cerute în funcţie de preţul unitar al
produselor. O caracteristică a acestora este că
beneficiarii veniturilor mari- bogaţii cumpără
practic din toate produsele mai mult decât cei cu
venituri modeste – săracii.
CEREREA DE PRODUSE
■ Regula sporirii cantităţii cumpărate dintr- un produs, ca urmare a creşterii
venitului bănesc al purtătorului cererii, depinde de specificul categoriilor
diferite de produse.
■ Nuanţarea se face între grupa articolelor de primă necesitate,
numite şi vitale sau normale şi grupa articolelor de lux, a
produselor ,, superioare".
■ Cererea primelor este mai puţin dependentă de modificarea mărimii
veniturilor, ele consumându- se într- o anumită cantitate indiferent de
mărimea preţului lor
■ O întruchipare a acestei stări este cererea inelastică a sării de bucătărie,
ca urmare a complementarităţii consumului ei cu a altor produse şi al
imposibilităţii substituirii ei, cu menţiunea că, în cazuri, este adevărat
nereprezentative, de dietă alimentară, regula se anulează.
CEREREA DE PRODUSE

■ Cererea produselor de lux, adică a celor destinate înzestrării locuinţei,

petrecerii timpului liber şi asigurării transportului cu mijloace proprii, este
mai sensibilă la modificarea venitului decât a componentelor primei
grupe. Ea este mai elastică, constând din creşterea sau scăderea
volumului cumpărărilor într- o proporţie mai mare decât cresc sau se
reduc veniturile.
 CEREREA DE PRODUSE
■ În cazul produselor inferioare –
având o utilitate mai mică şi, deci,
un preţ mai mic – este cazul
cartofilor, a oaselor pentru supă, pe
meleagurile noastre, a margarinei a
cărnii de pui sau a sortimentelor de
cârnaţi pentru fiert pe cele
nordamericane, acţiunea legii
cererii se montează ca urmare a
conjugării efectelor de venit şi de
substituţie. Pentru o parte a
acestor produse legea acţionează.

■
 CEREREA DE PRODUSE

În legătură cu celelalte, se
înregistrează situaţii – excepţie
de la ea: creşterea tuturor
preţurilor produselor se soldează
cu creşterea cererii de cartofi, de
exemplu, iar reducerea lor
generează reducerea cererii. De
asemenea, creşterea veniturilor,
în loc să stimuleze creşterea
cantităţii de produse inferioare
cumpărate, se soldează cu
reducerea ei, aceste produse fiind
înlocuite cu altele, cu calitatea
mai bună.
Paradoxului ( efectului ) lui Giffen
■ Aceste excepţii au fost considerate suficiente pentru înscrierea în
literatura economică a paradoxului ( efectului ) lui Giffen ( Robert,
economist englez, 1837- 1910 ), pentru a consemna că, în cazul
produselor inferioare, între venitul realizat şi cantitatea cerută există
un raport invers proporţional, negativ: creşterea venitului este
urmată de reducerea cererii, iar reducerea lui de creşterea ei

■ În situaţia creşterii preţurilor produselor inferioare, atunci

când predomină efectul de venit (creşterea preţurilor reduce
venitul real ) în raport cu efectul de substituţie, regula
generală este încălcată: la venituri constante, cererea creşte,
deşi toate preţurile sau majorat, aceste produse neputându-
se înlocui. De exemplu, creşterea cererii de cartofi este
soluţia satisfacerii nevoilor alimentare, atunci când veniturile
realizate sunt insuficiente pentru achiziţionarea cantităţii până
atunci consumate de carne.
Factorul nr. 4 Preferintele(gusturile) oamenilor
■ In formarea preferintelor oamenilor intervine si utilitatea produselor.

Posibilitatea modificării în
sens opus a mărimii celor
două forme ale utilităţii
aceluiaşi produs se aplică
prin dependenţa cererii
acestuia de utilitatea
marginală a produsului şi
nu de utilitatea tuturor
produselor care compun
stocul existent.

Reprezentate grafic
aceste mărimi se
manifestă sub forma unei
cupole, în cazul utilităţii
totale, şi a unei drepte
coborâtoare, în cazul
utilităţii marginale
CEREREA DE PRODUSE
 Factorul nr. 4 Preferintele(gusturile) oamenilor
■ Preferintele oamenilor sunt , in acelasi timp ,
reflectarea :
-unor nevoi reale ;
-Unor nevoi stimulate artificial,
-Traditiilor specifice comunitatilor din care ei
fac parte ;

- Exista bunuri care se afla intr-o relatie de preferinta

sau relatie de indiferenta .
- Metoda curbelor de indiferenta
Factorul nr.5 Previziunile oamenilor privind evolutia preturilor produselor si a veniturilor lor

■ Atunci cand ceilalti factori determinanti ai

cererii sunt constanti , previzionarea unei
majorari de preturi va genera cresterea
cererii prezente .

Factorul nr.6 Dimensiunea pietei

Dacă preţul nu se modifică, cantitatea

cerută dintr- un produs va evalua în
proporţie directă cu modificarea
numărului populaţiei, a numărului
consumatorilor produsului ( sunt categorii
de produse consumate numai de către
părţi ale populaţiei totale ) grupaţi în
gospodării familiale.
 Factorul nr.7 Mediul natural
■ Natura de un anumit fel a climei confera o
structura caracteristica a cererii .
■ Cererea de alimente poarta amprenta
climei;
■ Cantitatea precipitatiilor este un alt factor
diferentiator;
■ Oscilatiile conditiilor climaterice cauzeaza
fluctuatii ale marimii cererii de produse.
 Elasticitatea cererii in functie de pret
■ Surprinde modificarea in expresie procentuala a cantitatii cerute
dintr-un produs Qc- in functie de modificarea cu 1 % a pretului.
■ Imbraca doua forme :
- elasticitatea cererii fata de pret
- elasticitatea cererii in functie de venit
În varianta sa exactă, corespunzătoare situaţiilor în care modificarea preţului este
foarte mică, coeficientul elasticităţii cererii faţă de preţ – ecpr – se calculează cu
relaţia:

În cazul coeficientului elasticităţii arc relaţia de calcul se particularizează prin

utilizarea la numitorul celor două fracţii a mediei aritmetice a preţurilor şi
cantităţilor cerute.
 Elasticitatea cererii in functie de pret
■ Existenţa interdependenţei dintre cererea unor produse şi preţul
altor produse, posibile înlocuitoare a acestora face necesară
utilizarea coeficientului elasticităţii încrucişate a cererii eci,j.Dacă i
este produsul a cărui cerere se analizează şi j produsul a cărui preţ
se modifică, relaţia de calcul este:

În acest caz, coeficientul reflectă modificarea cererii produsului

,,i “ în urma modificării preţului produsului ,,j “ ceilalţi factori
care influenţează mărimea cererii acestui produs fiind
constanţi. Cu cât mărimea absolută a acestui coeficient este
mai mare cu atât intensitatea legăturii dintre cele două produse
este mai mare.
 Semnificatia grupelor de coeficienti
■ 1. Coeficienţi supraunitari ecpr > 1- corespunzători cererii
elastice, adică cererii care reacţionează puternic la
modificarea preţului. Creşterea sau scăderea cu 1% a
preţului este urmată de reducerea sau creşterea cu mai
mult de 1% a cantităţii de produs cerută, vândută. În urma
manifestării acestei corelaţii venitul marginal ( sporul de
venit obţinut ca urmare a comercializării unei noi unităţi de
produs ) şi venitul total al vânzătorilor aceleiaşi cantităţi de
produs creşte.

■ 2.Coeficienţii egali cu unu- ecpr = 1- expresie a cererii cu

elasticitate unitară. Modificarea ± 1% a preţului produsului
este cauză modificării - ± cu 1% a cererii. În această
situaţie, venitul marginal este egal cu zero, venitul total al
vânzătorilor produsului nu se modifică, nemodificat fiind şi
profitul lor total.
 Semnificatia grupelor de coeficienti

■ 3. Coeficienţi subunitari- ecpr < 1 – sunt semnul

cererii inelastice, ( neelastice), caracterizată prin
reacţia slabă la modificarea preţului. Dacă preţul se
mişcă în una din cele două sensuri posibile - ± ,
cererea se pune şi ea în mişcare - ± - dar cu o
amploare mai mică, subunitară. Corespunzător
acestei corelaţii, venitul marginal este negativ, iar
venitul total al vânzătorilor produsului scade.
 Semnificatia grupelor de coeficienti
Cu statut de caz particular, foarte rar, cererea poate fi şi:
■ 1.perfect elastică , când coeficientul elasticităţii cererii- ecpr – tinde

spre infinit, reflectând modificare nelimitată a cantităţii cerute la un

anumit nivel al preţului produsului, fig din partea stanga.
■ 2. perfect inelastică, reflectată de mărimea zero a coeficientului

elasticităţii- ecp2 = 0, corespunzătoare situaţiei redate în figura din

dreapta: indiferent de mărimea luată de preţul produsului, cantitatea
cerută nu se modifică.
 SUBIECTE POSIBILE

1. Cererea – definire, tipuri de cerere in functie de felul produselor, functia cererii, reprezentar
grafica .
2. Prezentati influenta asupra cererii a urmatorilor factori :
a) nivelul pretului unitar al produsului;
b) nivelul preturilor celorlalte produse;
c) veniturile banesti ale consumatorilor.

3. Prezentati influenta asupra cererii a urmatorilor factori :

a) dimensiunea pietei;
b) preferintele(gusturile) oamenilor;
c) asteptarile(previziunile) oamenilor;
d) conditiile climaterice.
4. Elasticitatea cererii in functie de pret – mod de calcul, interpretarea coeficientilor, natura (tipul
elasticitatii cererii in functie de pret .