UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI

ADMINISTRATIE PUBLICA

CRIZA DE SOLVABILITATE – CRIZA DE

LICHIDITATE.
CRIZA DATORIILOR SUVERANE

MUSCA CRISTINA,
GRUPA 204

BUCURESTI, 2020
Criza de solvabilitate

Insolvabilitatea desemnează incapacitatea unui stat de a rambursa datoriile făcute şi de a

plăti dobânzile convenite. Acest fapt atrage după sine retragerea creditorilor de pe piaţa
respectivă. Criza de solvabilitate reflectă o incapacitate a autorităţilor de a-şi îndeplini propriile
obiective pe termen lung în managementul datoriei publice.
Motivele care duc la apariţia crizelor de solvabilitate sunt eterogene, unele conjuncturale,
altele structurale, unele endogene altele puternic determinate extern. Dintre aceste circumstanţe
putem evidenţia:
a. riscul de insolvabilitate poate creştere în perioadele în care creşterea economică se află sub
trendul său pe termen lung;
b. fluctuaţiile mari ale comerţului extern şi, îndeosebi, ale raportului dintre preţurile la export şi
cele la import;
c. deprecierea monedei naţionale atunci când structura datoriei publice este preponderent
alcătuită din monedă străină;

Lipsa de lichiditate

În lumea investiţiilor, lipsa de lichiditate se referă la activele care nu pot fi tranzacţionate

uşor pentru numerar. Acest lucru se poate produce pentru că nu există suficienţi investitori
dispuşi să le cumpere.
În lumea afacerilor, termenul poate descrie o companie care nu are suficient
numerar pentru a-şi achita obligaţiile.

Activele îşi pot pierde parte din lichiditatea acestora în timpul perioadelor de criză
economică sau de piaţă. De exemplu, poţi auzi despre proprietăţile comerciale care îşi pierd
lichiditatea atunci când economia nu este performantă şi încrederea în activităţile de afaceri este
scăzută.

În timp ce activele se tranzacţionează frecvent pe pieţele lichide, activele cu lipsă de

lichiditate pot fi vândute foarte rar. Dacă nu se poate găsi un cumpărător, un vânzător se poate
vedea nevoit să ofere activul la un preţ redus pentru a putea creşte interesul.

În lumea afacerilor, companiile cu lipsă de lichiditate, fără suficient numerar pentru a-şi
acoperi obligaţiile financiare, pot depune multe eforturi pentru a continua tranzacţiile. Chiar şi o
companie cu foarte multe active, precum terenuri, proprietăţi sau utilaje, se poate confrunta cu o
potenţială insolvenţă dacă acestea nu pot fi convertite rapid în numerar.
Criza datoriilor suverane

Din cauza datoriilor foarte mari pe care statele le-au acumulat, acestea nu mai pot
actiona prin cresterea deficitelor bugetare pentru a pune capat recesiunii.

Criza datoriilor suverane evidentiaza problemele fundamentale cu care Zona Euro se

confrunta. Datoria suverana este reprezentata de obligatiuni emise de stat intr-o moneda straina,
pentru a finanta cresterea tarii respective si este in general o investitie mai riscanta cand vine din
partea unei tari in curs de dezvoltare si o investitie mai sigura cand provinde dintr-o tara
dezvoltata.
Obligatiunile prin care guvernele isi finanteaza datoria au o scadenta intre 3 luni si 30 de
ani si statul plateste rate de dobanda pentru a oferi cumparatorilor de obligatiuni un profit pentru
investitia facuta.
Anul 2007 a marcat prima faza a crizei financiare globale, cu initierea unor operatiuni de
catre BCE. Criza globala a intrat intr-o etapa mult mai acuta in septembrie 2008. Criza de la
sfarsitul anilor 2008 si inceputul lui 2009 au zguduit Europa la fel de mult ca si SUA.

Criza datoriilor suverane a început în Europa în 2008, odată cu colapsul sisemului bancar
islandez. Începând cu anul 2009, o serie de state din zona euro (Grecia, Portugalia, Irlanda,
Spania, Cipru) nu au mai fost capabile să își pătească datoriile, să le refinanțeze sau să sprijine
sectorul bancar foarte îndatorat, fără suportul instituțiilor financiare europene sau fără cel al
Fondului Monetar Internațional. Apoi timp de 3 ani ea a cuprins statele periferice ale zonei euro
și chiar economiile puternice ale acestei zone, ridicând chiar problema deconstrucție zonei euro.
În anul 2011 datoria țărilor suverane era considerată cea mai mare amenințare economică la nivel
mondial, deși, în mod real au fost afectate doar 5 din cele 17 țări ale zonei euro (care au cerut
ajutor din partea altor entități naționale și supranaționale).
Cauze ale crizei datoriilor suverane
- creșterea semnificativă a datoriilor publice în țările în curs de dezvoltare, dar și în cele
dezvoltate
- creșterea semnificativă a datoriilor publice în țările în curs ...
-eșecul politicilor publice de reformare a sectorului guvernamental ...
-eșecul politicilor publice de reformare a sectorului guvernamental la momentul potrivit
prin următoarele metode:
1. reducerea cheltuielilor publice ineficiente;
2.tratarea incipientă a problemelor determinate de îmbătrânirea populatiei;
3.creșterea presiunilor asupra sistemelor publice de pensii;
 - supraîndatorarea guvernelor

În zona euro, deficitul bugetar mediu era de 6.3%, ceea ce a făcut ca media datoriei
publice să ajungă 80% în 2010. În 2009 deficitele cele mai mari, cu excepția Greciei erau în
Irlanda (32.4%), Marea Britanie (10.4%), Spania (9.2%) și Portugalia (9.1%).

Situatia tensionata de pe pietele externe si-a pus amprenta si asupra perceptiei de risc a
Romaniei, fapt ce s-a reflectat in evolutia primei de risc de tara, a cotatiilor emisiunilor
internationale ale statului roman si a volatilitatii cursului de schimb. Datoria Romaniei, desi
mica,a inregistrat un salt spectaculos, de la 12,4% din PIB in 2006 la 31% din PIB in 2010 si la
37% in 2011.
 BIBLIOGRAFIE

 https://prezi.com/p/seibvunyruxb/criza-datoriilor-suverane/
 http://www.fin.ase.ro/ABC/fisiere/ABC1_2013/Lucrari/2.8.pdf
 https://capital.com/ro/lichiditate-definitie
 https://www.researchgate.net/publication/304353300_Politica_monetara_si_criza_datoriil
or_suverane_din_perspectiva_geopolotica