REFERAT

cu tema: Întreținerea tehnică zilnică a automobilului .

  Întreţinerea zilnică:
 verificarea plinurilor:
o ulei motor
o combustibil
o lichid de răcire
 verificarea stării şi fixării capacelor şi buşoanelor
 verificarea stării şi etanşeităţii:
o elementelor instalaţiei de răcire (racorduri, pompă de apă, vas de expansiune)
o elementelor instalaţiei de ungere (filtre, carter, conducte)
 curăţirea sitei carburatorului (la m.a.s.)
 verificarea etanşeităţii elementelor sistemului de aspiraţie (la m.a.c.)
 verificarea stării şi întinderii curelelor de transmisie
 Revizia tehnică de gradul I:
 În afara lucrărilor de întreţinere zilnică se vor mai executa lucrări de control,
strângere şi reglaje. Pe lângă spălarea autovehiculului se va mai face salubrizarea şi
dezinfectarea sa.
 pornirea şi urmărirea funcţionării motorului
 verificarea presiunii uleiului motor
 verificarea temperaturii lichidului de răcire
 verificarea şi curăţirea filtrelor de aer
 golirea apei din filtre şi portfiltre de motorină
 verificarea funcţionării aparatelor de control
 lucrări de ungere (gresare) conform schemei
 înlocuirea uleiului din baia de ulei când motorul este cald
 înlocuirea elementului de filtrare
 Revizia tehnică de gradul II:
 În funcţie de tipul motorului (m.a.s. sau m.a.c.) se execută lucrări specifice de control,
strângere, reglare. Se execută lucrările de la RT 1 cu următoarele completări:
 verificarea fixării motorului pe cadru
 verificarea strângerii chiulasei, rampei culbutorilor, tijelor împingătoare, arcurilor
supapelor, a fixării galeriilor
 verificarea şi reglarea locului supapelor
 verificarea presiunii în cilindri
 verificarea stării ţi fixării radiatorului şi paletelor ventilatorului
 verificarea jocului axial al pompei de apă (specific m.a.s.)
 curăţarea, spălarea şi reglarea carburatorului, pompei de benzină şi filtrului de benzină
 ungerea articulaţiilor tijelor de comandă a carburatorului (specific m.a.s.)
 verificarea etanşeităţii instalaţiilor de aspirare şi evacuare, fixarea elementelor
componente
 spălarea şi verificarea elementului filtrant
 verificarea stării şi curăţirea pompei de alimentare
 verificarea etanşeităţii sistemului de alimentare după remontarea subansamblurilor
 verificarea fixării băii de ulei, a presiunii de ulei din rampa de ungere, spălarea şi
suflarea cu aer a filtrului de ventilaţie a carterului
 lucrări de diagnosticare:
o verificarea funcţionării dispozitivului de avans
o verificarea limitatorului de turaţie
o verificarea egalităţii compresiei în cilindri
o verificarea funcţionării aparatelor de control
o verificarea motorului (pornire, funcţionare stabilă, presiune ulei, funcţionare
termostat, intensitatea fumului în gazele de evacuare, funcţionarea bujiilor,
funcţionarea injectoarelor, funcţionarea pompei de injecţie, după caz)
 lucrări de ungere:
o ca şi la RT 1, cu următoarele completări:
o înlocuirea unsorii consistente la rulmenţi
o înlocuirea uleiului de ungere la pompa de injecţie cu elemenţi în lini
 Intretinerea si repararea motoarelor
o piesele fixe (bloc, cilindri, chiulasa, piese de asamblare); 
o piesele mobile (piston, segmenti, boltul pistonului, biela, lagarul bielei, arbore
cotit, volant); 
o organe de distributie (comanda distributiei, ax cu came, tachesi, tije,
culbutori, supape, scaune si ghidaje de supapa) 

 PIESELE FIXE

 Blocul motorului 
 Pentru o tratare practica a motorului, il vom imparti in piese fixe, piese mobile si
sisteme anexe. Blocul este cea mai voluminoasa piesa a automobilului, reprezentand 20-
30% din greutatea totala a motorului. La aproape toate motoarele moderne, blocul este
turnat dintr-o bucata, fiind delimitat sus de garniturile de chiulasa, jos de garnitura baii de
ulei, in fata de garnitura capacului de la comanda distributiei iar la spate de carterul
volantului. 
 Cilindrii 
 Cilindrii impreuna cu segmentii sunt cele mai importante piese de uzura a
motoarelor moderne. In general, motoarele americane au cilindri turnati in bloc, pe cand la
cele europene predomina constructia cu camasi umede. Grosimea peretilor este de ordinul
1/15 - 1/16 din alezaj, grosimea bucselor presate este de 3 - 4 mm. Cota minima a pragului
dintre doi cilindri alaturati este de 7 mm pentru ca garnitura de chiulasa sa poata asigura o
buna etansare. 
 La constructia unei bucse umede cu garnituri presate axiale, pragurile din bloc sunt
plasate relativ sus pentru ca diferentele de dilatare termica dintre bloc si cilindrii care sunt
mai calzi sa nu provoace distrugerea garniturii de chiulasa. 
  Chiulasa 
 Chiulasa este una din cele mai importante si complexe piese ale motorului,
cuprinzand camerele de ardere, supapele, locasele bujiilor, conductele de admisie si
evacuare, precum si o mare parte din organele de comanda a supapelor. In general,
motoarele cu cilindri in linie au o singura chiulasa, iar cele cu cilindri in V doua chiulase,
care adesea din motive economice sunt identice. La unele motoare chiulasa se prinde pe
bloc cu buloane in loc de prezoane, din motive economice. 

 Piese de asamblare
 La automobil exista un mare numar de piese de asamblare: suruburi, piulite, saibe,
splinturi si nituri de diverse tipuri si marimi. In limbajul folosit in atelierele mecanice,
suruburile relativ mari (8..9 mm diametru) se numesc "buloane", iar cele mici "suruburi". 

 PIESE MOBILE 
 Pistonul 
 Constituind peretele mobil a camerei de lucru, pistonul este cea mai impor-tanta
piesa a motorului. Fortele transmise de piston sunt considerabile. Astfel in momentul cand
presiunea este maxima (60 at) un piston de 100 mm diametru impinge biela cu o forta de
doua ori mai mare decat greutatea unui autoturism mare. 
 Functiile indeplinite de piston sunt: 
o primeste si transmite forte active; 
o etanseaza atat jocului mic dintre cilindru si el, cat si a segmentilor pe care ii
poarta; 
o contribuie la razuirea uleiului de pe cilindri.  
 Aliajele din care se executa pistoanele sunt de sase categorii: aliaje aluminiu cu
cupru, aluminiu cu siliciu, aliaje de aluminiu hipersilicioase, aliaje pe baza de magneziu. 

 Segmentii
 La motoarele cu pistoane, piesele cele mai expuse uzurii sunt segmentii. Functiunile
indeplinite de segmenti sunt esentiale pentru usurinta pornirilor la rece, pentru obtinerea
puterii si pentru franarea consumului de ulei. 

 Boltul (axul) pistonului 

 Boltul face legatura pistonului cu biela si este piesa cu cea mai mare duritate din
motor. El trebuie sa suporte ca si manetonul forta exploziilor, desi suprafata lor este de 10
ori mai mica. Forma boltului este perfect cilindrica. In interior boltul este gol deoarece
fiind o piesa care executa miscari alternative trebuie sa fie cat mai usor. 

 Biela 
 Biela face legatura dintre doua piese cu miscari diferite, motorul cu miscare
rectilinie si manetonul cu miscare circulara. Centrul lagarului descrie un cerc iar boltul o
 linie dreapta, insa nici un punct material a bielei nu parcurge un drum circular sau drept, ci
diferite curbe inchise. 

 Lagarul bielei 
 Articulatia dintre biela si arborele cotit trebuie sa lucreze ca orice alta articulatie cu
pierderi minime si cu siguranta de functionare maxima. In acest scop s-au experimentat
atat lagare de alunecare, cat si lagare de rostogolire.
 Repararea mecanismului biela manivela se face cu ocazia reviziilor, reparatiei
accidentale sau reparatiilor curente ale automobilului.
 Sunt reparatii de mai mare amploare si cuprind:
 inlocuirea pistoanelor, repararea bolturilor de piston, inlocuirea segementilor,
repararea bielelor, repararea arborelui cotit, inlocuirea semicuzinetilor.
 Daca este o revizie se face marcarea pistoanelor cu vopsea cu numarul
corespunzator bielelor, pentru a asigura remontarea ambielajului in acelasi cilindru.
 Operatii pregatitoare
 Inlocuirea pistoanelor se executa dupa demontarea chiulasei si curatirea calaminei
depuse.
 Pistoanele sunt curatate apoi de calamina depusa ( pentru canalele segmentilor
folosindu-se un dispozitiv special), apoi se spala cu un solvent.
 Repararea arborelui cotit.
 Dupa o functionare indelungata apar defectiuni ca: incovoierea si
 torsionarea, uzura fusurilor( ovalitate si conicitate), uzura canalului de pana, uzura
locasului bucsei arborelui primar, uzura filetului pentru rac, uzura orificiilor filetate de la
flansa de fixare a volantului, modificarea lungimii fusurilor de biela si a fusului palier,
bataia frontala a flansei de prindere a volantului.
 Dupa demontare se curata in solvent, se desfunda canalele interioare de ungere, se
sufla cu aer comprimat, dupa care se supune controlului.
 Cand rectificarea arborilor a atins cota maxima, se reconditioneaza prin majorarea
diametrului fusurilor, folosind una din metodele :
 Metalizare cu aliaje dure, apoi rectificare si lustruire;
 Incarcare prin sudura in mediu gazos de protectie ( 75% argon si 25% CO2);
 Incarcare prin vibrocontact cu electrozi care se pot cali, apoi rectificare si lustruire;
 Cromare poroasa, rectificare, lustruire.
 Intretinerea mecanismului biela-manivela se face prin operatii de control si
verificare functionala ca:
 Verificarea pornirii usoare a motorului.
 Verificarea functionarii corecte la diverse turatii, fara a prezenta batai.
 Cele suspecte se depisteaza fie auditiv, fie cu ajutorul stetoscopului:
 Batai in partea superioara a blocului motor, denota uzuri ale pistoanelor si camasilor de
cilindri, care conduc la scaderea compresiei si consum exagerat de ulei;
 Batai in zona de mijloc a blocului motor, indica uzura bolturilor de piston si bucselor de
biela; acestea se manifesta ca un sunet metalic ascutit la accelerari si decelerari bruste,
sau la mersul in gol; la relanti dispare bataia, daca se intrerupe aprinderea la cilindrul in
cauza, dar nu dispar bataile de piston, daca exista;
 Bataile (accentuate la rece, dar atenuate la cald) in zona inferioara a motorului, presupun 
uzarea lagarelor; se observa prin scaderea presiunii uleiului de ungere.
 Totodata se pot depista torsionari si incovoieri ale bielei, prin zgomote, in partea
inferioara, dar si in partea superioara a motorului.
 Consecintele acestei uzuri: ovalizarea neuniforma a cilindrilor pe
 lungimea lor (conicitate), uzura segemntilor pe muchii si deci si a pistoanelor, uzura
rapida si uniforma a fusurilor manetoane de la arborele cotit, micsorarea presiunii de ulei.
 Controlul fumului de evacuare, zilnic, vizual sau cu aparataj
 (fumetru pentru motoare Diesel);
 fum albastru indica consum de ulei, cel negru – consum exagerat de combustibil, iar
cel albicios – avans prea mare sau prea mic la aprindere, respectiv la injectie pentru
motoarele
 Diesel.
 Verificarea cu aparatura se face la 20 000 Km.

o Lucrarile de intretinereau un character de prevenire a uzurilor anormale si a

defectiunilor tehnice ce pot interveni in timpul exploatarii
o precum si de asigurare a unui aspect estetic corespunzator circulatiei pe
drumurile publice        
o Lucrarile de intretinere preventiva la automobile si remorci, constau din :
- controlul si ingrijirea zilnica (CIZ) ;
- spalare (S) ;
- revizia tehnica de gradul 1 (RT-1) ;
- revizia tehnica de gradul 2 (RT-2) ;
- revizia tehnica sezionera    (RTS) ;