TEMA 5 Organele de administrare judecătorească

1. Consiliul Superior al Magistraturii. Structura și componența

2. Atribuțiile (competențele) CSM
3. Structura Ministerului Justiției
4. Funcțiile Ministerului Justiției în domeniul administrării judecătorești
5. Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești
6. Institutul Național al Justiției

1. Consiliul Superior al Magistraturii. Structura și componența

Consiliul Superior al Magistraturii – organ de autoadministrare judecătorească,un organ
independent, format în vederea organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc, şi este garantul
independenţei autorităţii judecătoreşti. CSM exercită autoadministrarea judecătorească. Modul de
organizare şi de funcţionare ale Consiliului Superior al Magistraturii este reglementat de Constituţie, de
legile privind organizarea judecătorească, cu privire la statutul judecătorului, de Legea privind CSM şi de
alte acte normative.
Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 15 membri. În componenţa Consiliului
Superior al Magistraturii intră judecători şi profesori de drept titulari, precum şi Preşedintele Curţii
Supreme de Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General care sînt membri de drept.
Cinci membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor de drept titulari sunt
numiți de Parlament, cu votul majorității deputaților aleși, în baza propunerilor Comisiei juridice, numiri şi
imunităţi a Parlamentului.
Șapte membri din rândul judecătorilor, precum și șapte membri supleanți, sunt aleși în Consiliul
Superior al Magistraturii prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, după cum urmează:
patru din cadrul judecătoriilor, doi din cadrul curților de apel și unul din cadrul Curții Supreme de
Justiție.
Durata mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani. Membrii
Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi aleşi pentru 2 mandate consecutive.
Drepturile. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii este în drept:
să ia cunoştinţă de materialele prezentate Consiliului spre examinare și să participe la examinarea lor;
să facă demersuri, să-şi expună argumentele şi să prezinte materiale suplimentare;
să solicite instanţelor judecătoreşti, Ministerului Justiţiei, altor instituţii şi organizaţii informaţiile şi
documentele necesare îndeplinirii atribuţiilor sale;
să propună spre examinare în şedinţă probleme ce ţin de competenţa Consiliului;
să beneficieze de alte drepturi în condiţiile legii.
Obligaţiunile. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii este obligat:
să-şi exercite atribuţiile în conformitate cu legea;
să asigure ocrotirea drepturilor şi libertăţilor magistraţilor, onoarei şi demnităţii lor în condiţiile legii;
să contribuie la promovarea principiului independenţei autorităţii judecătoreşti;
să păstreze secretul deliberărilor şi confidenţialitatea lucrărilor;
să depună, în condiţiile legii, declaraţia de avere şi interese personale;
să exercite alte obligații în condiţiile legii.
Încetarea mandatului. Mandatul de membru al Consiliului Superior al Magistraturii încetează în caz de:
expirare;
demisie;
cerere proprie;
ridicare a mandatului, trecere la alt lucru, eliberare din funcţie;
deces.
Organizarea activităţii consiliului superior al magistraturii
Şedinţele
1
 Consiliul Superior al Magistraturii ca organ colegial îşi exercită atribuţiile în plen.
 Şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi
din membrii lui. Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărîri cu votul deschis al majorităţii
membrilor săi, cu excepţiile prevăzute de lege;
 La şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii se citează în mod obligatoriu persoanele a
căror problemă se examinează.

2. Atribuțiile (competențele) CSM

Competenţa Consiliului Superior al Magistraturii.
Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competenţe
referitoare la cariera judecătorilor:
 face propuneri Preşedintelui Republicii Moldova sau, respectiv, Parlamentului de numire, promovare la
o instanţă superioară, transferare la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară, de numire în
funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă ori de eliberare din funcţie a judecătorilor,
preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti;
 primeşte jurămîntul judecătorilor;
 aprobă regulamentele privind criteriile şi procedura de selectare a candidaţilor la funcţia de judecător, de
promovare în funcţia de judecător la o instanţă superioară, de numire în funcţia de preşedinte sau de
vicepreşedinte al instanţei şi de transferare a judecătorului la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă
inferioară;
 aprobă regulamentul de desfăşurare a concursului pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător, de
preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei şi asigură organizarea şi desfăşurarea concursului;
 dispune interimatul funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte al judecătoriei, al Curţii de Apel sau al
Curţii Supreme de Justiţie, în cazul vacanţei funcţiei sau suspendării din funcţie a acestora, pînă la
completarea funcţiei vacante în modul stabilit de lege sau anularea suspendării;
Atribuțiile CSM în domeniul instruirii iniţiale şi continue a judecătorilor şi a personalului
secretariatului instanţelor judecătoreşti:
 desemnează judecătorii în cadrul Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei;
 examinează şi prezintă opinia asupra regulamentului de organizare a concursului de admitere în
Institutul Naţional al Justiţiei, asupra programelor didactice şi a planurilor de învăţămînt pentru cursurile
de formare iniţială şi continuă în cadrul Institutului;
 prezintă, anual, pînă la 31 martie, Institutului Naţional al Justiţiei propunerile privind numărul de locuri
ce vor fi scoase la concursul de admitere pentru formarea iniţială a candidaţilor la funcţia de judecător în
anul următor, etc;
Atribuțiile CSM în domeniul respectării disciplinei şi eticii judecătorilor:
 adoptă hotărîri privind petiţiile cetăţenilor în problemele ce ţin de etica judecătorilor;
 examinează contestaţiile hotărîrilor emise de colegiul disciplinar;
 în baza hotărîrii colegiului disciplinar, înaintează Preşedintelui Republicii Moldova sau, după caz,
Parlamentului propunerea privind eliberarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei de
judecată sau privind eliberarea din funcţia de judecător;
Atribuțiile CSM în domeniul administrării instanţelor judecătoreşti:
 audiază informaţia Ministerului Justiţiei referitoare la activitatea privind asigurarea organizatorică,
materială şi financiară a instanţelor judecătoreşti;
 aprobă Regulamentul privind modul de repartizare aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanţele
judecătoreşti, care asigură transparenţa, obiectivitatea şi imparţialitatea acestui proces;
 colaborează cu societatea civilă şi mass-media pentru informarea publicului despre activitatea
Consiliului Superior al Magistraturii şi a instanţelor judecătoreşti, etc;

2
 În scopul realizării funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii poate avea şi alte competenţe
în condiţiile legii.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales prin vot secret, din rândul membrilor
Consiliului, pe durata mandatului, cu votul majorităţii membrilor Consiliului şi îşi exercită activitatea pe
bază permanentă. În absenţa preşedintelui, funcţiile lui sînt exercitate de un membru al Consiliului, numit
prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii.
Atribuţiile Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii:
o convoacă şi prezidează şedinţele Consiliului;
o coordonează activitatea Consiliului şi repartizează materialele spre examinare, desemnează un raportor
pentru prezentarea materialelor examinate;
o reprezintă Consiliul în faţa autorităţilor publice din ţară şi din străinătate;
o organizează şi implementează control intern managerial şi poartă răspundere managerială pentru
administrarea bugetului instituţiei şi a patrimoniului public aflat în gestiune;
o exercită alte atribuţii în condiţiile legii.
Organele specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii sînt:
colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor;
colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor;
colegiul disciplinar;
inspecţia judiciară.
Inspecţia judiciară este un organ independent, constituit din 7 inspectori-judecători, care dispune
de autonomie funcţională. Durata mandatului de inspector-judecător este de 6 ani. Inspectorul-judecător
poate fi numit doar pentru un singur mandat.
Inspecţia judiciară are următoarele competenţe:
 verifică activitatea organizatorică a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei;
 verifică corectitudinea repartizării aleatorii a dosarelor pentru examinare în instanţele judecătoreşti;
 examinează petiţiile cetăţenilor în probleme ce ţin de etica judiciară, adresate Consiliului Superior al
Magistraturii, solicitînd în mod obligatoriu explicaţia scrisă a judecătorului vizat în petiţie;
În relaţiile cu autorităţile publice, Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune
în activitatea sa doar Constituţiei şi legilor. Consiliul Superior al Magistraturii poate sesiza Parlamentul,
Preşedintele Republicii Moldova şi Guvernul cu privire la orice problemă care, potrivit legii, ţine de
competenţa sa.
Şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii sînt publice, cu excepţia cazurilor în care, la cererea
motivată a preşedintelui sau a cel puţin trei membri, se hotărăşte ca şedinţele să fie închise în vederea
protejării informaţiei ce constituie secret de stat sau a cazului în care, datorită unor împrejurări speciale,
caracterul public poate prejudicia interesele justiţiei sau poate aduce atingere vieţii private a persoanelor.
Hotărîrea motivată cu privire la declararea şedinţei închise se adoptă cu votul majorităţii membrilor
prezenţi.

3. Structura Ministerului Justiției. Organizarea activităţii ministerului justiției

Ministerul Justiţiei este organul central al administraţiei publice de specialitate, care exercită
conducerea, coordonarea şi controlul în domeniile de competenţă, asigură realizarea politicii de stat în sfera
justiţiei şi în activitatea sa se subordonează Guvernului. În activitatea sa Ministerul Justiţiei se călăuzeşte
de Constituţia Republicii Moldova, de Legea cu privire la Guvern, alte legi şi hotărîri ale Parlamentului,
decrete ale Preşedintelui, de hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului. În limitele competenţei sale Ministerul
Justiţiei organizează promovarea politicii Guvernului, realizarea hotărîrilor şi dispoziţiilor sale şi
controlează executarea lor în instituţiile din subordine.
În fruntea Ministerului Justiţiei se află ministrul, numit în conformitate cu legislaţia în vigoare.

3
 Ministrul justiţiei are locţiitori, numiţi în funcţie şi destituiţi din funcţie de Guvern la propunerea
ministrului. Locţiitorii ministrului se supun nemijlocit ministrului şi organizează activitatea şi lucrările de
procedură ale Ministerului Justiţiei, în limitele împuternicirilor ce le revin.
În cadrul Ministerului Justiţiei se formează un colegiu, compus din ministru (preşedinte),
primviceministru şi viceministru, alţi colaboratori ai Ministerului Justiţiei şi şeful Direcţiei de justiţie a
Găgăuziei (Gagauz-Yeri). Componenţa personală a colegiului se aprobă de către Guvern.
Ministrul justiţiei are următoarele atribuții:
 conduce unipersonal sfera de activitate, ce i-a fost încredinţată, şi poartă răspundere pentru
îndeplinirea sarcinilor ce-i revin
 stabileşte gradul de responsabilitate a viceminiştrilor, a conducătorilor de departamente, direcţii şi
secţii ale Ministerului Justiţiei pentru conducerea domeniilor de activitate ale Ministerului Justiţiei,
pentru activitatea instituţiilor subordonate Ministerului Justiţiei;
 participă, în calitate de membru, în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii;
 la propunerea Adunării Populare a Găgăuziei numeşte şi eliberează din funcţie şeful Direcţiei de
justiţie a unităţii teritoriale autonome cu statut special a Găgăuziei (Gagauz-Yeri);
 prezintă, în modul stabilit, spre examinare Guvernului proiecte de acte normative elaborate de
minister;
 formează comisiile pentru licenţierea profesiei de avocat, de executor judecătoresc şi licenţierea
activităţii notariale;
 numeşte notarii în funcţie, suspendă activitatea acestora şi îi eliberează din funcţie; aplică sancţiuni
disciplinare notarilor;
 învesteşte în funcţie executorii judecătoreşti, suspendă şi încetează activitatea acestora, aplică
sancţiuni disciplinare în cazurile stabilite de lege;
 convoacă şedinţele colegiului Ministerului Justiţiei şi le prezidează;
 semnează, în modul stabilit, tratate şi acorduri internaţionale cu privire la asistenţa juridică;
 îndeplineşte alte împuterniciri ce-i sînt stabilite prin lege.
În lipsa ministrului justiţiei funcţiile acestuia le îndeplineşte unul dintre viceminiştri.
Structura Ministerului
Aparatul central este constituit din subdiviziuni care contribuie la realizarea funcţiilor şi atribuţiilor
Ministerului, precum şi din subdiviziuni care oferă suport tehnic.
În subordinea directă a ministrului funcţionează Direcţia control şi audit intern, care realizează
funcţii de evaluare, verificare şi monitorizare a activităţii subdiviziunilor aparatului central şi a autorităţilor
administrative din subordinea Ministerului.
În vederea asigurării comunicării interne şi externe a Ministerului, precum şi în scopul gestionării
eficiente a relaţiilor cu publicul, funcţionează Serviciul protocol, informare şi comunicare cu massmedia.
Cabinetul ministrului
În îndeplinirea atribuţiilor sale, ministrul este asistat de un cabinet (cu statut de direcţie), din
componenţa căruia pot face parte: şeful de cabinet, consilierii, asistenţii şi un secretar.
Colegiul Ministerului
În cadrul Ministerului funcţionează Colegiul Ministerului, componenţa nominală a căruia este
aprobată de către Guvern. Din componenţa colegiului fac parte: ministrul (preşedintele colegiului),
viceminiştrii, şefi ai subdiviziunilor ministerului şi ai autorităţilor administrative din subordine, un
reprezentant al Cancelariei de Stat şi un reprezentant al societăţii civile.
Colegiul Ministerului examinează probleme de importanţă majoră din domeniile de competenţă
ale Ministerului, audiază rapoartele de activitate ale conducătorilor subdiviziunilor şi autorităţilor
administrative din subordinea Ministerului, efectuează controlul asupra executării deciziilor sale.
4. Funcțiile Ministerului Justiției în domeniul administrării judecătorești
Ministerul Justiției exercită conducerea, coordonarea şi controlul în domeniile de competenţă,
realizează politica statului în domeniul justiţiei şi drepturilor omului, contribuie la menţinerea stabilităţii şi
4
calităţii cadrului normativ, la armonizarea acestuia cu standardele internaţionale, veghează asupra
respectării principiului supremaţiei legii.
În vederea realizării misiunii sale, Ministerul exercită următoarele funcţii de bază:
 elaborarea şi monitorizarea implementării documentelor de politici în domeniul justiţiei şi protecţiei
drepturilor omului;
 creaţia legislativă şi perfecţionarea legislaţiei;
 crearea, dezvoltarea sistemului de stat al informaţiei juridice, evidenţa şi sistematizarea legislaţiei;
 coordonarea şi monitorizarea procesului de armonizare a legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii
Europene;
 asigurarea activităţii reprezentantului Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi a
reprezentanţilor Guvernului în Parlament şi la Curtea Constituţională;
 promovarea politicii de stat în domeniul punerii în executare a pedepselor penale privative de libertate,
măsurii arestului preventiv, sancţiunii arestului contravenţional;
 supravegherea activităţii organelor de stare civilă şi a respectării legislaţiei în procesul înregistrării de
stat a actelor de stare civilă;
 realizarea altor activități prevăzute de lege.
Ministerul are următoarele atribuţii principale:
 în domeniul elaborării şi monitorizării implementării documentelor de politici:
 stabileşte şi propune obiectivele ce urmează a fi incluse în programul de activitate al Guvernului şi în
programul legislativ, care ţin de domeniul justiţiei şi protecţiei drepturilor omului;
 asigură şi coordonează activitatea în domeniul realizării reformei judiciare şi de drept, etc.
 în domeniul creaţiei legislative şi al perfecţionării legislaţiei:
 elaborează proiectele de acte normative în domeniul justiţiei şi protecţiei drepturilor omului şi
participă la susţinerea acestora în Guvern şi în cadrul comisiilor parlamentare;
 asigură compatibilitatea cadrului normativ cu legislaţia Uniunii Europene, precum şi cu tratatele
internaţionale la care Republica Moldova este parte, etc.
 în domeniul creării şi dezvoltării sistemului de stat al informaţiei juridice, evidenţei şi
sistematizării legislaţiei:
 ţine Registrul de stat al actelor juridice al Republicii Moldova şi Registrul de stat al actelor normative
departamentale;
 efectuează evidenţa, sistematizarea legilor, hotărîrilor Parlamentului, hotărîrilor Curţii
Constituţionale, hotărîrilor, ordonanţelor şi dispoziţiilor Guvernului, decretelor Preşedintelui
Republicii Moldova;
 asigură editarea şi republicarea actelor normative, pregăteşte pentru editare culegeri de acte
normative, etc.
 în domeniul stabilirii şi valorificării relaţiilor internaţionale în domeniile de competenţă şi
coordonării procesului de acordare a asistenţei juridice internaţionale:
o elaborează şi avizează proiecte de tratate internaţionale; participă, în condiţiile legii, la negocierea
tratatelor internaţionale cu alte state şi organizaţii internaţionale;
o întocmeşte rapoarte periodice privind implementarea tratatelor internaţionale ce ţin de competenţa
sa;
o cooperează cu structurile şi organizaţiile internaţionale, precum şi cu autorităţile similare din alte
state; încheie acorduri privind colaborarea juridică cu organele respective ale statelor străine şi cu
organizaţiile internaţionale, etc.
 în domeniul asigurării activităţii reprezentantului Guvernului la Curtea Europeană a
Drepturilor Omului:
- urmăreşte executarea hotărîrilor şi deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în
privinţa Republicii Moldova;

5
- organizează şi ţine evidenţa deciziilor şi hotărîrilor Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate
în cauzele în care Republica Moldova are calitatea de pîrît, etc;
 în domeniul reglementării, organizării, coordonării sau supravegherii unor profesii şi
servicii juridice:
 îndeplineşte atribuţiile care sînt stabilite prin lege cu privire la notari, avocaţi, executori
judecătoreşti, mediatori, administratori autorizaţi, interpreţi şi traducători;
 ţine Registrul de stat al notarilor, Registrul licenţelor pentru exercitarea profesiei de avocat,
Registrul cabinetelor avocaţilor şi birourilor asociate de avocaţi, Registrul executorilor judecătoreşti,
Registrul de stat al interpreţilor şi traducătorilor, Tabelul mediatorilor;
 ţine Registrul gajului bunurilor mobile, Registrul dosarelor succesorale şi testamentelor, etc.
 în alte domenii:
o aplică apostila şi legalizează actele oficiale întocmite pe teritoriul Republicii Moldova şi destinate a
fi utilizate pe teritoriul unui alt stat;
o coordonează şi monitorizează procesul de reprezentare a intereselor statului în instanţele
judecătoreşti şi în instituţiile de arbitraj naţionale şi internaţionale;
o participă la examinarea cererilor de recunoaştere a hotărîrilor judecătoreşti străine;
o examinează, în limitele competenţei, petiţiile cetăţenilor;
o exercită şi alte atribuţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.

5. Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești -

- este autoritatea administrativă subordonată Ministerului Justiţiei cu statut de persoană juridică de
drept public care asigură activitatea organizatorică a judecătoriilor şi curţilor de apel (în continuare -
instanţe judecătoreşti), în conformitate cu art. 55 a Legii privind organizarea judecătorească și
Regulamentul privind organizarea și funcționarea activității Agenției de Administrare a Instanțelor
Judecătorești, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 650 din 26.05.2016.
Agenţia are următoarele atribuţii:
- în domeniul asigurării activităţii organizatorice a instanţelor judecătoreşti: 
 elaborează propuneri pentru eficientizarea şi uniformizarea activităţii instanţelor judecătoreşti;
 avizează proiecte de acte legislative şi normative, precum şi înaintează propuneri pentru elaborarea
proiectelor de acte legislative şi normative corespunzătoare domeniilor sale de competenţă;
 asigură instanţele judecătoreşti cu sedii şi condiţii adecvate de muncă, potrivit standardelor în
domeniu;
 coordonează procesul de reorganizare a sistemului instanţelor judecătoreşti;
 monitorizează modul de efectuare a lucrărilor de arhivă şi secretariat;
- în domeniul statisticii judiciare:
 dezvoltă mecanismul şi regulile de ţinere a statisticii judiciare;
 efectuează colectarea, analiza şi sistematizarea datelor privind statistica judiciară;
 verifică corectitudinea întocmirii rapoartelor statistice prezentate de instanţele judecătoreşti, precum şi
a rapoartelor statistice generate de Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor; 
 întocmeşte rapoartele trimestriale şi anuale cu privire la statistica judiciară şi le prezintă pentru
informare Curţii Supreme de Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii şi altor organe interesate,
precum şi le publică pe pagina web oficială a Ministerului Justiţiei şi pe portalul instanţelor
judecătoreşti;
6
 - în domeniul sistemului informaţional judiciar:
 administrează, asigură mentenanţa şi dezvoltarea sistemului informaţional judiciar,  corespunderea
acestuia cu prevederile legislaţiei;
 monitorizează permanent repartizarea aleatorie a dosarelor în instanţele judecătoreşti;
 prezintă informaţia necesară ministrului justiţiei, în calitatea sa de membru al Consiliului Superior al
Magistraturii, şi întocmeşte sesizările privind suspiciunile de manipulare în procesul de repartizare
aleatorie a dosarelor pentru a fi prezentate Consiliului Superior al Magistraturii;
elaborează rapoarte anuale privind funcţionarea portalului instanţelor judecătoreşti;
-
în domeniul managementului financiar, controlului şi auditului intern în cadrul instanţelor
judecătoreşti:
 efectuează auditul intern în cadrul instanţelor judecătoreşti conform legislației;
 prezintă pentru informare Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii rapoartele
misiunilor de audit intern în cadrul judecătoriilor şi curţilor de apel;
 supraveghează utilizarea corectă, conform destinaţiei, a mijloacelor financiare alocate instanţelor
judecătoreşti;
- în alte domenii:
 stabileşte şi menţine relaţiile cu autorităţile publice, precum şi cu alte organe, instituţii şi organizaţii,
inclusiv cu cele de peste hotare, pentru a îmbunătăţi organizarea activităţii instanţelor judecătoreşti şi
pentru a spori eficienţa activităţii Agenţiei;
 prezintă informaţia necesară ministrului justiţiei, în calitatea sa de membru al Consiliului Superior al
Magistraturii, la întocmirea sesizărilor privind faptele judecătorilor care pot constitui abateri
disciplinare;
 primeşte cetăţenii în audienţă şi examinează petiţiile acestora, în limitele competenţelor funcţionale.
Agenţia îşi exercită atribuţiile cu respectarea strictă a garanţiilor şi independenţei sistemului
judecătoresc, fără nici un amestec în înfăptuirea justiţiei.

6 Institutul Național al Justiției

Institutul Naţional al Justiţiei este o instituţie publică ce realizează formarea iniţială a candidaţilor
la funcţiile de judecător şi de procuror, formarea continuă a judecătorilor în funcție şi a procurorilor în
funcţie, a grefierilor, a asistenţilor judiciari, a şefilor secretariatelor instanţelor judecătoreşti, a
consultanţilor procurorului, a consilierilor de probaţiune, a avocaților care acordă asistență juridică
garantată de stat, precum şi formarea inițială și continuă a altor persoane care activează în sectorul
justiţiei, în cazurile prevăzute de legislaţie.
Institutul are personalitate juridică, dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii
Moldova şi cu denumirea Institutului, de patrimoniu propriu, de autonomie administrativă, ştiinţifică şi
didactică.
Institutul nu face parte din sistemul naţional de învăţămînt şi educaţie, nu este supus dispoziţiilor
legale în vigoare cu privire la acreditarea şi licenţierea instituţiilor de învăţămînt şi celor privind sfera
ştiinţei şi inovării.
Institutul activează în baza prezentei Legii privind Institutul Naţional al Justiţiei din 08.06.2006
(modificat la 06.02.20, în vigoare 28.03.20) şi a statutului său, aprobat de Consiliul.
Sediul Institutului este în municipiul Chişinău.
Institutul exercită următoarele atribuţii de bază:
o formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror;
o formarea continuă a judecătorilor în funcție şi a procurorilor în funcţie;
o formarea continuă a grefierilor, asistenţilor judiciari, şefilor secretariatelor instanţelor judecătoreşti,
consultanţilor procurorului, consilierilor de probaţiune, avocaților care acordă asistență juridică
garantată de stat;

7
o organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru persoanele care au vechime în muncă de 5 ani în
specialitățile juridice,
o formarea formatorilor.
Institutul poate exercita şi atribuţii privind:
o formarea iniţială şi continuă, pe baze contractuale, a altor persoane care activează în sectorul justiţiei,
în cazurile prevăzute de legislaţie;
o cooperarea internaţională în domeniu;
o efectuarea unor studii de cercetare științifică în domeniul dreptului şi al justiţiei, publicarea studiilor
realizate, a materialelor didactice şi a altor materiale elaborate în procesul activităţii.
Organele de conducere ale Institutului sînt
Consiliul
Directorul
Consiliul este organul suprem de conducere al Institutului. Este alcătuit din 13 membri, din care:
- 7 membri desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii din rîndul judecătorilor instanţelor
judecătoreşti de diferite niveluri;
- 4 membri desemnaţi de Consiliul Superior al Procurorilor din rîndul procurorilor de diferite niveluri;
- un membru desemnat de Ministerul Justiţiei;
- un membru, profesor titular de drept, desemnat de Consiliul Rectorilor din Republica Moldova.
Mandatul membrilor Consiliului este de o durată de 4 ani şi poate fi reînnoit doar o singură dată.
Calitatea de membru al Consiliului încetează la expirarea mandatului, la cerere sau în caz de deces.
Preşedintele Consiliului se alege prin vot secret din rîndul membrilor Consiliului, pe durata mandatului.
Atribuţiile Consiliului
 aprobă Regulamentul de ordine interioară şi alte acte necesare pentru buna funcţionare a Institutului;
 aprobă structura, statul de personal şi efectivul-limită ale Institutului;
 organizează concursul pentru suplinirea funcției de director;
 aprobă Statutul formatorilor;
 aprobă şi prezintă Ministerului Finanţelor, în modul stabilit, proiectul de buget al Institutului;
 autorizează acorduri/memorandumuri de cooperare cu instituţii similare din alte state şi de
contribuţie a donatorilor;
 aprobă, anual, pînă la 31 iulie, raportul de activitate al Institutului, care se înaintează Consiliului
Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor şi Ministerului Justiţiei pentru
informare şi se plasează pe pagina web oficială a Institutului;
 aprobă Metodologia de evaluare a calităţii programelor de formare, etc.
Toate hotărîrile adoptate de Consiliu se plasează pe pagina web oficială a Institutului.
Directorul - Candidatura directorului este selectată pe bază de concurs, din rîndul persoanelor care
au diplomă de studii superioare complete în drept, administraţie publică sau management, fie echivalentul
acesteia, şi ale căror calificare profesională şi experienţă de lucru din ultimii 7 ani sînt corespunzătoare
pentru realizarea atribuţiilor Institutului.
Directorul se numeşte în funcţie de către Consiliu pentru un mandat de 5 ani, fără posibilitatea de a
exercita două mandate consecutive.
Directorul asigură conducerea curentă a activităţii Institutului şi are următoarele atribuţii principale:
 reprezintă Institutul în relaţiile cu autorităţile publice, cu persoanele fizice şi juridice dinafară şi din
străinătate;
 asigură activitatea organizatorică a Consiliului;
 emite ordine de înmatriculare, promovare şi exmatriculare a audienţilor cursurilor de formare iniţială;
 asigură elaborarea şi îndeplinirea planurilor de formare;
 asigură elaborarea raportului anual de activitate a Institutului și îl prezintă Consiliului pentru aprobare;
 exercită alte atribuţii necesare bunei organizări şi desfăşurări a activităţii Institutului.
Structura şi personalul Institutului
Personalul Institutului este constituit din formatori, personalul administrativ şi personalul auxiliar.
Formatorii Institutului sînt selectați pe bază de concurs, conform unei proceduri transparente stabilite de
Consiliu, și se includ în rețeaua de formatori a Institutului. Formatorii sînt selectați din cei mai buni
profesionişti din rîndul judecătorilor, procurorilor, cadrelor didactice din învăţămîntul juridic superior,
precum şi al altor specialişti care activează în domenii ce fac obiect al cursurilor de formare iniţială și de
formare continuă organizate de Institut.

8
9