Renastere

o Tasso : Ierusalimul liberat – relevanta pt. modif. ce au loc in ac.per.

o viziunea lui T. ilustreaza schema arhetipala a aventurii umana , ca drum spre centru
o ultimul aspect se descinde din C lui R ?
centrul este aici cetatea sa . Ier. , centru al lumii si universului dar si imag. terestra
a Ier. ceresa. , punct de convergenta al umanului cu divinul
o drumul cruciatilor e marcat de solitudine , iar tras. princ. este atractia spre inaltime
o prezentarea eroilor se face din psp. inalta a privirii lui D-zeu , oferind um. viziunea
inaltului …
o serviciul religios se face pe Mt. Maslin
o aceasi tendinta e subliniata prin util motivelor asansionare : vulturul
o inalt. e prez si ca depasire a conditiei pagane
o I. L.. e o poema grava
o Renasterea descopera pe urmele Batrachiomahia prin reinterpretarea parodica a
schemelor epopeice stabile ca structura
o “centrul lumii are val. unui spatiu sacru , opus spatiului profane , el e locul de unde
trece axis mundi , <<p. de junctie intre cer , pamant si infern>> Val de centru pot
avea : muntele sf . (punct de intalnire a cerului cu pam); cetatea ; taramul originilor
(Itaca, Roma) sau pamantul (sacralizat de destin)”
o “motivul intemeierii ia locul cuceririi centrului”
o aceasta scenema implica schema calatoriei spre centru strabaterea unui drum
periculos
o in R poema pseudo – erotica va inlocui eroicul cu aventurosul , astfel ca poema p.-e. va
cristaliza o schema epica inversa
-obstacolele vor fi transformate in aventuri
-aici labirintul ,castelul vrajit, insula sau gradina fermecata ,substitutia centrului , vor avea
semnificatii simbolice profane
-aceasta schema inversata e prevazuta cu inconsecinte in Il Morgante de la L.Pulci, dar
ilustrarea exemplara o gasim la ariosto , in Orlando Furiosso; viziunea sa ontological deriva
rasturnarea celei din epopeea clasica si crestina
-Orlando Furiosso este o continuare a poemei neterminate a lui Boiardo: Orlando Inamorato,
care modifica fundamental dimensiunea universului boiardsc
-la B. pers principala era Angelica pe care o urmareau cavalerii
-la Ar, nu ex 2 centruri : actiunea poemei se desfasoara pe fondul luptei dintre Carol si
Agramante
-la B. asediul Parisului era imp
-la A. asedurea P ia frana centrala
-P-cetate imp crestina –e locul care simbolizeaza ideea imperiala si totodata imperial sacru
al lumii- axis mundi al imp crestin occidental
-totusi poema nu e construita pe schema cal spre centru
-A propune o structura epica inverse insa la fel de riguroasa ca si primul
-Parisul in Orlando Furiosso nu e atat de p de sosire a drumurilor A. ,cat punctual lor de
plecare in diverse rataciri
-sub aspectul cal excentrice Orlando Furiosso e un poem de o fantezie debordanta ; eroii
plec mereu din Paris, vor strabate Europa ,Asia,Africa,Luna,Infernul
-lumea lor e lumea nebuniei si iluziei universale(supratema), lume a purei aparente din care
orice esenta pare a fi disparut
-acest poem e incompatibil cu structura clasica a epocii
-centrul operei e doar fictiv caci lumea aristesca are nevoie de un centru doar pt a fugii de
el ->univers centrifug (I.M.P)
-ca motivul literar sacrul nu dispare dar isi pierde puterea fascinatorie
-cal devine la A. o cal spre necunoscut avand un punct de plecare doar convential
-centrul sacru isi pierde puterea , omul o ia razna in lumea fanteziei
-omul si ratacirile sale sunt mai imp decat instantele fundamentale
-influenta sacrului nu mai e decisiva
-omul poate vagabonda oriunde inclusive in spatiile nebuniei si iluziei
=>odata cu A. poetica mimesisului se parbuseste , locul ei e luat de poetica fantasticon-ului
specifica deja manierismului