PLAN DE LECŢIE

LA MANAGEMENTUL CALITĂŢII

Tema Nr. 1: Conceptul de calitate şi de management al calităţii

Şedinţa Nr. 2: Managementul calităţii

MANAGEMENTUL CALITĂŢII este foarte bine definit în standardul ISO 8402-1995, ca „ansamblul
activităţilor funcţiei generale de management care determină politica în domeniul calităţii, obiectivele şi
responsabilităţile ei, le implementează în cadrul sistemului calităţii prin mijloace cum ar fi;planificarea, ţinerea sub
control, asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii.
Sistemul de management al calităţii –este sistemul de management prin care se orientează şi se controlează o
organizaţie în ceea ce priveşte calitatea.

FUNCŢIILE MANAGEMENTULUI CALITĂŢII

Definiţia managementului calităţii prezentată mai sus cuprinde şi funcţiile acestuia care
sunt:planificarea, controlul, asigurarea şi îmbunatăţirea calităţii.

Diferiţi autori au păreri nuanţate privind funcţiile managementului calităţii, dupa cum urmează:

-J.M.Juran:planificarea, controlul şi îmbunatăţirea calităţii;

-Deming:planificarea(PLAN), execuţie (DO), verificare (CHECK), acţionare(ACT)-ciclu cunoscut ca
„roată a lui DEMING(PDCA)
-Kelada:planificarea, organizarea, coordonarea, controlul şi asigurarea calităţii.

Intr-o viziune generală funcţiile managementului calităţii derivă din funcţiile generale ale managementului
cu adaptări specifice problematicii în cauză:previziunea, organizarea, antrenarea şi controlul.

In continuare se dau explicaţii cu privire la semnificaţia practică a câtorva funcţii ale

managementului calităţii:
-planificarea calităţii-precizarea principalelor obiective ale firmei în domeniul calităţii precum şi a mijloacelor
(materiale, financiare şi umane) necesare realizării lor;
-organizarea activităţilor referitoare la calitate-stabilirea atribuţiilor personalului angrenat în
sistemul de calitate şi reglementarea corelaţiilor dintre compartimentele create;
-antrenarea-motivarea personalului să se angreneze în realizarea obiectivelor de calitate;
-controlul calităţii-activităţile de monitorizare a desfăsurării proceselor şi de evaluare a rezultatelor obţinute, pentru
depistarea deficienţelor şi a prevenirii apariţiei lor, pentru elaborarea de noi obiective.

Necesitatea noilor obiective se înţelege citând iaraşi din Juran:orice activitate managerială este îndreptată fie
spre crearea schimbării(trecerea la noi nivele de performanţă)fie spre prevenirea acesteia (prevenirea abaterilor de la
norme, planurile şi specificaţiile stabilite)
Funcţiile mai sus amintite, folosesc la asigurarea calităţii (furnizarea încrederii că cerinţele calităţii
vor fi îndeplinite) şi la îmbunătaţirea acesteia (creşterea abilităţii de a îndeplini cerinţe ale calităţii mereu sporite)

1 din 4
 PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI CALITĂŢII

Un principiu al managementului calităţii este o regulă fundamentală ce determină modul de acţiune

a managementului sau organizaţiei .Managementul calităţii se bazează pe opt principii care constituie fundamentul acestei
noţiuni, după cum urmează:

1. Orientarea către client este principiul de bază al tuturor activităţilor din organizaţie şi se aplică prin
următoarele acţiuni:
-stăpănirea relaţiei cu clienţii;
-întelegerea aşteptărilor clienţilor pentru produse, preţuri, fiabilitate, mentenabilitate ;
-realizarea unui echilibru între cerinţele clientului şi a altor părţi interesate (ex. organizaţiile ecologiste);
-comunicarea necesităţilor în organizaţie;
-monitorizarea permanentă a satisfacţiei clientului

2.Leaderschip-ul este principiul prin care liderii stabilesc unitatea scopurilor, direcţiei şi mediului intern al
organizaţiei, de aşa manieră încât oamenii să poată fi implicaţi total în realizarea obiectivelor acesteia, prin următoarele
acţiuni:
-stabilirea unei viziuni clare despre viitor ;
-stabilirea normelor de comportament în organizaţie;
-asigurarea resurselor pentru realizarea obiectivelor;
-instruirea personalului;
-antrenarea personalului prin comunicare permanentă;

Managerul trebuie să-şi asume rolul de lider în asigurarea calităţii.

3.Implicarea personalului -de toate nivelurile permite ca abilităţile personale ale tuturor angajaţilor să fie
folosite în beneficiul organizaţiei prin următoarele acţiuni:

-asumarea responsabilităţii pentru rezolvarea problemelor ;

-căutarea de oportunităţi pentru creşterea competenţelor;
-stimularea creativităţii angajaţilor.

Este vorba de un management participativ care va duce în final la avantaje economice dar şi sociale:
îmbunătăţirea comunicării, crearea motivaţiei şi creşterea satisfacţiei salariaţilor.

4. Abordarea bazată pe proces -va duce la creşterea eficienţei rezultatelor obţinute, recurgându-se la
următoarele acţiuni:
-definirea proceselor în cadrul organizatiei;
-stabilirea clară a responsabilităţilor;
-identificarea clienţilor, furnizorilor, a concurenţilor;
-folosirea metodelor moderne de proiectare a proceselor, realizarea şi controlul lor.Standardele ISO
seria 9000 sprijină aplicarea acestui principiu în managementul calităţii.

5.Abordarea managementului ca sistem-presupune identificarea, înţelegerea şi conducerea proceselor

corelate într-un sistem ce contribuie la eficienţa şi eficacitatea acţiunilor unei organizaţii, prin aplicarea
următoarelor acţiuni:
-înţelegerea interecondiţionărilor dintre procese;
-structurarea sistemului pentru a putea realiza obiectivele cât mai eficient.

Se realizează cu metode specifice managementului :strategia şi politica privind calitatea, planificarea

integrală a obiectivelor, evidenţiind legăturile dintre procese.

6. Imbunătăţirea continuă a performanţelor globale ale organizaţiei –ca obiectiv permanent al acesteia
.Standardele ISO-9000 consideră acest principiu ca fiind o componentă de bază a managementului calităţii, care
nu trebuie să lipsească din strategia unei organizaţii.

Scoala de management japoneză a evidenţiat două variante ale acestei strategii:

2 din 4
 a. varianta KAIZEN-îmbunătăţirea treptată, cu paşi mici, acţionând asupra proceselor aflate
în desfaşurare;
b. varianta KAIRYO-îmbunătaţirea radicală, bazată pe o invenţie sau inovaţie majoră ce poate să conducă la
avantaje radicale în timp extrem de scurt.

Caracteristicile Imbunătăţirea treptată Imbunţtăţirea radicală

schimbării tip KAIZEN tip KAIRYO

Complexitate Mică Mare
Frecvenţa Mare Mică
Durata procesului Mică Mare
Scopul acţiunii Ingust Larg
Sensul acţiunii De jos in sus De sus in jos
Riscul Mic Mare
Nivel de coordonare Inferior Superior

In tabel se face o analiză comparativă a celor două procedee.

Obs.Roata lui Deming (ciclul lui Deming) are ca obiect tot procesul de îmbunătaţire ciclică, permanentă a unui
proces (P- planificare, D-execuţie, C-control, A-acţiune de corecţie)

Aplicarea principiului presupune următoarele acţiuni:

-stabilirea obiectivelor de îmbunătăţire;

-efectuarea de evaluări periodice pentru depistarea direcţilor de acţiune;
-instruirea fiecărui participant în ce priveste îmbunătaţirea continuă.

7. Abordarea pe bază de fapte la luarea deciziilor

Usurează munca managerului care va deveni obiectivă (nu subiectivă cum se întamplă adesea).

Aplicarea principiului presupune următoarele acţiuni:

-colectarea de date şi informaţii legate de obiectivele şi funcţionarea organizaţiei;

-utilizarea metodelor moderne de procesare a datelor.
Organizaţia trebuie să posede un sistem ce asigură buna circulaţie a informaţiilor pe verticală si
orizontală.

8. Beneficii mutuale în relaţiile cu furnizorii.

Asigura relaţii de colaborare de lungă durată între aceştia şi organizaţie, prin desfăsurarea
următoarelor acţiuni:

-identificarea şi selectarea principalilor furnizori;

-comunicare clară şi deschisă;
-iniţierea de dezvoltări şi îmbunătăţiri comune pentru produse şi procese. Fară furnizori de
calitate nu se pot realiza bunuri de calitate.

Concluzie .Cele 8 (opt) principii ale managementului performant sunt transpuse în viaţă prin
sistemele de management al calităţii.

BIBLIOGRAFIE
- Managementul calităţii, Marieta Olaru, Ed. Economică, Bucureşti, 2005.
3 din 4
4 din 4